Premisele dezvoltarii turismului romanesc

PREMISELE DEZVOLTARII TURISMULUI ROMANESC

1. Premisele dezvoltarii turismului in Romania

Romania dispune de un valoros si variat potential turistic natural care se constituie in cea mai bogata resursa a tarii si ofera posibilitatea de a dezvolta un sector de activitate, aflat in plina ascensiune pe plan mondial si cu rezultate benefice pentru economia tarilor care promoveaza turismul.

Elementele de baza ale potentialului natural, cele care ii confera calitati necesare dezvoltarii turismului, sunt reprezentate prin:

relieful variat, cu forme echilibrat distribuite in teritoriu (31 % munte, 36 % dealuri, 33 % campii si lunci) si usor accesibile;

climatul temperat continental-moderat, cu regim termic reconfortant si o valoare terapeutica semnificativa a bioclimatului (tonic-stimulent, de crutare, excitant, cu aeroionizare negativa puternica), favorabil practicarii diferitelor forme de turism in tot cursul anului;

arealul turistic montan care beneficiaza de un climat moderat caracterizat prin confort termic, viscole reduse, avalanse putine si o persistenta a stratului de zapada de pana la 180 - 200 zile / an, posibilitati facile de acces, favorizante pentru practicarea alpinismului, drumetiei, a diferitelor forme de schi si a altor sporturi de iarna.

Acestor elemente li se adauga existenta in zonele montane a numeroase pesteri accesibile pentru practicarea speoturismului, paduri de interes social - recreativ si stiintific (rezervatii naturale si parcuri nationale) care poseda si un valoros fond cinegetic, o retea de rauri si lacuri naturale / antropice cu un fond piscicol variat care dau posibilitatea practicarii diverselor forme de agrement nautic.

potentialul balneoturistic recunoscut prin bogatia si valoarea factorilor de cura precum: ape minerale si termominerale, emanatii naturale de gaze terapeutice, namoluri si lacuri terapeutice, utilizate in profilaxia si terapeutica diverselor maladii ca si pentru intretinere. Calitatea rezervele omologate pentru resurselor hidrominerale situeaza Romania intre primele din Europa.

potentialul turistic al Deltei Dunarii, prin valentele sale ecologice, peisagistice si faunistice constituie atractii pentru efectuarea de croaziere si expeditii intr-un peisaj inedit, cu caracter de unicat in Europa;

potentialul turistic al litoralului Marii Negre cu resurse turistice variate cum sunt: apa de mare, dimensiunile plajei, bioclimatul marin, apele termominerale, apa marina si namolul terapeutic, lipsa mareelor, s.a. care ofera litoralului conditii optime pentru a raspunde unui evantai larg de motivatii turistice: odihna si recreere, cura balneara complexa (profilactica, terapeutica, recuperatorie), agrement nautic si sportiv etc.. In anii '70, litoralul romanesc era una dintre destinatiile preferate ale turistilor din Europa Occidentala si Nordica;

potentialul faunistic si floristic, bogat in specii de interes stiintific sau pentru vanatoare si pescuit, caracterizat prin existenta unor ecosisteme cu caracter de unicat.

Potentialul turistic natural se completeaza in mod fericit cu un patrimoniu cultural-istoric de mare reprezentativitate pentru Romania, data fiind istoria multimilenara a poporului roman, nominalizat prin:

existenta a peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes national si international, intre care se remarca: biserici si ansambluri manastiresti, monumente si ansambluri de arhitectura si de arta, centre istorice si situri arheologice - din care o parte s-au constitut ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetatile dacice, cetatea Sighisoara etc.)

tezaurul etnografic si folcloric romanesc de mare originalitate, reprezentat prin: arhitectura specifica satelor din provinciile istorice romanesti; bisericile de lemn din Maramures si Salaj; prelucrarea lemnului; ceramica populara; portul popular, artizanat; arta decorarii; manifestari etnoculturale si religioase traditionale; targuri si expozitii muzeale etnografice in aer liber sau pavilioane etc.

Caracterizarea starii actuale a turismului romanesc

2.2.1.     Indicatori ai activitatii de turism

In prezent sectorul turistic romanesc se caracterizeaza, la nivel global, prin urmatorii indicatori:

4,794 mil. vizitatori straini;

5,76 mil. plecari ale vizitatorilor romani;

612 mil. USD incasari din turismul international (in anul 2002);

1,18 % contributie la PIB (in anul 2001);

131 mii locuri de munca oferite de sectorul turistic (in anul 2001);

2,03 % din totalul locurilor de munca;

investitiile din comert, ce include clasa "Hoteluri si restaurante" au fost, la nivelul anului 2001, de 24.653.924 mil. lei ceea ce reprezinta 12,1% din totalul investitiilor din economie.

In raport cu potentialul existent in tara noastra si comparativ cu celelalte tari central si est europene, Romania se prezinta modest in ceea ce privesc performantele economice ale industriei turismului (tabelele 1 si 2). .

Tabelul nr. 1

Evolutia numarului de structuri si capacitati de cazare in perioada 1989 - 2002

Sursa: Institutul National de Statistica (date prelucrate)

Tabelul nr.2

Evolutia circulatiei turistice in perioada 1989 - 2002

Tabel nr. 3

Evolutia circulatiei turistice pe zone turistice in perioada 1994 - 2002

Sursa: Institutul National de Statistica (date prelucrate)

Concluzii privind aspectele economice ale turismului romanesc

a. in ceea ce priveste capacitatea de cazare:

reducerea in prezent cu 4,4 % a numarului de structuri de primire fata de anul 1989 si o crestere cu 3,9 % fata de anul 1990;

scaderea capacitatii de cazare fata de cei 2 ani prezentati mai sus cu 34,9 % si respectiv cu 22,7 % *;

diminuarea cu 36,1 % a capacitatii de cazare in functiune, mai mare decat cea corespunzatoare capacitatii fizice, ceea ce denota o usoara crestere a capacitatilor cu functionare sezoniera;

b.      in ceea ce priveste numarul de vizitatori si numarul turistilor inregistrati:

in anul 2002 numarul de turisti romani inregistrati in structurile de primire a atins cifra de 3.848.288 turisti, insumand 14.74579 mii innoptari;

scaderea cu 62,6 % a numarului total de turisti inregistrati in unitatile de cazare, din care cu 66,8 % turisti romani, cu 27,3 % turisti straini fata de 1989; fata de anul 1990 reducerile inregistreaza 55,4 % la total turisti, din care 64,6 % la turisti romani si 30,2 % la turisti straini;

scaderea corespunzatoare a numarului de innoptari: fata de 1989 cu 67,6 % la total turisti - 69,3 % la turisti romani si 52,3 % la turisti straini; fata de 1990 reducerile se situeaza in ordine: 61,2 %, 63,4 %, si respectiv 40,2 %;

reducerea sejurului mediu de la 4,1 zile in 1989 (4,1 zile la turistii romani si 3,9 zile la turistii straini) la 3,6 zile in anul 2000 (3,8 zile pentru turistii romani si 2,5 zile pentru turisti straini);

scaderea cu 1,2 % a numarului de vizitatori straini, fata de anul 1989; fata de anul 1990 numarul acestora a scazut de la 6.532 mii la 4.794 mii, respectiv cu 26,6 %.

cresterea cu de peste 6 ori a numarului de vizitatori romanicare au plecat in strainatate, fata de anul 1989; in anul 2002, in raport cu anul 1990, numarul acestora s-a redus de la 11.275 mii la 5.757,3 mii;

scaderea cu 10 %, in anul 2002, a numarului de turisti romani sositi pe litoral si cu 42 %, in anul 2002, a numarului turistilor straini, fata de anul 1994;

scaderea cu 13,5 % a numarului de turisti romani sositi in statiunile balneare si cu 38,9 % a numarului de turisti straini, fata de anul 1994;

scaderea cu 29,9 % a numarului de turisti romani sositi in statiunile montane si cresterea cu 50,8 % a numarului de turisti straini, in anul 2002 fata de anul 1994;

scaderea cu 51,7 % a numarului de turisti romani sositi in Delta Dunarii si cu 50 % a numarului de turisti straini, in anul 2002 fata de anul 1994;

scaderea cu 46,1 % a numarului de turisti romani sositi in Bucuresti si in orasele resedinta si cresterea cu 27,4 % a numarului de turisti straini, in anul 2002 fata de anul 1994

Fata de aceste scaderi sunt de remarcat totusi semnele revigorarii activitatii turistice din ultimii trei ani cand, anual, principalii indicatori si in primul rand cei valorici, au inregistrat cresteri de peste 10 %, superioare cresterii de ansamblu a economiei romanesti.

2.3.    Perceptia ofertei turistice romanesti pe pietele externe

Studiile si analizele realizate in cadrul OMT, bazate pe informatiile si analizele de piata realizate in tarile mari generatoare de fluxuri turistice din Europa, precum si anchetele intreprinse in randul turistilor straini care viziteaza Romania, caracterizeaza oferta turistica romaneasca prin urmatoarele aspecte:

toate tipurile de programe oferite de Romania intampina o concurenta acerba pe pietele vest-europene;

destinatiile concurente ofera o gama variata de facilitati pentru toate categoriile de turisti;

oferta romaneasca este relativ limitata, restransa la cateva statiuni, iar in cadrul acestora, doar la cateva hoteluri;

serviciile sunt inferioare celor de pe destinatii concurente din vecinatate, precum Bulgaria, Turcia, Grecia sau Cipru;

agrementul nu se ridica la nivelul ofertei din alte destinatii;

infrastructura tehnico-rutiera este necorespunzatoare;

din punct de vedere al raportului calitate / pret, Romania a incetat sa mai fie o piata turistica atractiva.

Pe de alta parte, OMT sintetizeaza factorii de impact in dezvoltarea turismului international al Romaniei, dupa cum urmeaza:

In concluzie, pot fi sintetizate principalele mari cauze care au contribuit la declinul turismului romanesc:

lipsa unui program de actiuni, coerent si stabil, privind dezvoltarea turismului;

lipsa fondurilor de investitii destinate dezvoltarii, modificarii si reabilitarii infrastructurii generale si specifice, ca urmare a procesului lent si complicat al privatizarii; aplicarea unei fiscalitati neadecvate, inexistenta unor facilitati in domeniul creditelor bancare s.a.;

reforma sectorului turistic a demarat tarziu, chiar daca anumite incercari de reforma economica au fost facute inca de la inceputul anilor '90, insa durata de aplicare a lor s-a intins pe o perioada foarte mare de timp;

cu cateva exceptii, domeniul turistic nu s-a dovedit a fi foarte atragator pentru investitorii straini (sub 1% din capitalul in valuta subscris in perioada 1990-2000 pe total economie);

lipsa mijloacelor circulante (resurse financiare) la dispozitia intreprinderilor de profil;

practicarea unor dobanzi bancare foarte ridicate si deci, neatractive, in paralel cu deprecierea permanenta a monedei nationale precum si persistenta unei rate ridicate a inflatiei;

durata mare necesara reconstituirii proprietatii private, in cazul activelor nationalizate;

existenta unui management hibrid, nenatural intre rigorile economiei concurentiale si mentalitatea societatii super-centralizate;

scaderea puterii de cumparare a populatiei si reordonarea prioritatilor;

reorientarea unei parti a cererii turistice interne catre destinatii externe.