|
|
|
EVOLUTIA SISTEMULUI DE PROTECTIE SOCIALA
In locuri si timpuri diferite, in conjuncturi economice specifice s-a uzat de un anumit gen de politica si masura anti-somaj. Fiecare tara se inspira din experienta trecuta si prezenta generala, dar isi alege in ultima instanta caile si mijloacele proprii. Romania nu poate face altfel, multe din masurile amintite ii pot constitui sursa de inspiratie. In acelasi timp nu trebuie sa se uite faptul ca somajul romanesc este un somaj structural. De aceea, odata cu restructurarile tehnologice, cu reorientarea unor sectoare si ramuri de activititate cerute de tranzitia la economia de piata, trebuie gasite mijloacele necesare pentru a produce miscari tot atat de profunde in planul structurii de munca. .Elasticitatea, maleabilitatea, adaptarea din mers trebuie sa caracterizeze atat oferta cat si cererea de forta de munca. Supletea economiei, imbinarea unitatilor mari cu cele mici si mijlocii, camp larg deschis liberei initiative, investitii in zone cu maxima productivitate, dezvoltarea sectorului serviciilor de turism, dar mai ales de consum, imbinarea unor strategii nationale cu altele locale sau regionale spre reconversie si transferabilitate pe de o parte si un invatamant modern bine structurat pe cerinte, profesii si raportata la standardele internationale, vointa de schimbare. In plus oamenii trebuie sa constientizeze faptul ca pe parcursul perioadei active locul de munca poate fi schimbat, cultivarea disciplinei de a economisi si de investi etc. sunt conditii obligatorii de a caror indeplinire va depinde echilibrul pe piata fortei de munca.
Indemnizatia de somaj constituie doar o solutie temporara, subsidiara si in care se sprijina si viseaza domeniul socialului si mai putin pe argument si motivatie economica. De aceea, mai presus de toate, asupra gradului de ocupare isi vor pune amprenta faptele de munca, disciplina riguroasa, fara de care progresul in planul productiei, al cresterii economice si deci al gradului de folosire nu se pot realiza.
In cele ce urmeaza voi prezenta principalele masuri si politici de protectie sociala, axandu-ma pe cela care au ca scop ajutarea somerilor si reconversia lor sociala.
Acestea au fost schitate pentru prima data in Romania la inceputul anilor '90.Una din lucrarile valoroase aparute in acea perioada a fost lucrarea cu titlul "Schita privind strategia infaptuirii economiei de piata in Romania", semnata de T. Postolache. Ea incerca sa contureze o optiune politica general acceptata cu privire la masurile ce trebuiesc luate pentru a reusi sa se instaureze economia de piata in Romania. Schita strategiei propuse contureaza o linie generala in care costurile sociale ale tranzitiei sa fie acoperite in buna masura, simultan cu aparitia lor in asa fel incat, chiar in cursul tranzitiei si nu ulterior, sa se atinga un nivel comparativ cu media europeana la indicatorii sociali de baza. (Postolache, T., 1990, pag. 12).
Care sunt resursele economice ale unui asemenea program? Este extrem de instructiv a evoca punctul de vedere ale aceleiasi Schite: "restrangerea acestui obiectiv poate fi realizata prin reducerea ratei acumularii, cresterea eficientei economice si atragerea de capital strain. si imprumuturi in limite rationale in special pentru informatizare si tehnologii de varf"(Postolache, T., 1990, pag. 12-13)
Se prevedea totodata o relansare imediata a economiei: un ritm mediu anual de crestere a PIB-ului de 3,7-3,8% (era estimatla data publicarii lucrarii "Schita privind strategia infaptuirii economiei de piata", aprilie 1990, n. a.). In acele conditii, in functie de marimea imprumutului extern contractat, se prevedea ca intre 1995 si 2002 consumul populatiei Romania sa ajunga la indicatorii de baza, la nivel mediu european.
La inceputul anului 1990 nu era asteptat un declin semnificativ al economiei, cu exceptia celui rezultat din ajustarea unor anumite ramuri si intreprinderi. Spre sfarsitul anului 1990, cand declinul incepuse sa devina evident semnificatia lui era inca cu mult subestimata. Cand a inceput sa se discute in guvern aceasta problema, ministrul de stat insarcinat cu economia din acea perioada a oferit urmatoarea explicatie: scaderea productiei este datorata reducerii saptamanii de lucru. In curand lucrurile s-au dovedit a fi mult mai grave.
Despre protectia sociala se vorbea de asemenea in termeni destul de vagi in acea perioada. Problemele sociale cu care urma sa se confrunte societatea erau subestimate. Era normal ca accentul sa cada mai mult pe promovarea unor principii generale, ca de exemplu necesitatea formelor active de protectie , atragandu-se atentia asupra unor pericole de lung termen, inalt stabile si reproductive, aparitia uni somaj cronic de lung termen etc. (Zamfir, C., 1990). Reforma sistemului de protectie sociala era vazuta in urmatorii termeni:
a)Sistemul de protectie sociala mostenit era considerat a fi suficient de amplu incat sa nu aiba nevoie de reconsiderari prea radicale. Sistemul de pensii era inalt comprehensiv, cu o metodologie administrativa relativ bine pusa la punct. O noua legislatie care sa propuna noi principii si sa le corecteze pe cele vechi era programata sa se realizeze rapid. Astfel, in "Schita privind strategia infaptuirii economiei de piata in Romania" se prevedea ca Proiectul Legii Asigurarilor Sociale va fi depus in septembrie 1990. In planul primului guvern de dupa alegeri acest proiect de lege era prevazut sa fie inaintat in discutia guvernului in ianuarie 1991.
Protectia muncii se regasea intr-un sistem legislativ relativ bine pus la punct, care avea nevoie de corectii, dar nu de schimbari dramatice. Singurul punct problematic il constituia problema pensiilor in agricultura, dar problema era considerata a fi mai de graba o mostenire a vechiului sistem cooperatist si solutionabila fara mari dificultati.
Sanatatea si invatamantul erau gratuite si ridicat comprehensiv. Problema era mai degraba a resurselor si a modernizarilor. Alocatiile pentru copii existau. Ceea ce trebuia facut era ca sistemul sa fie generalizata la toate familiile nu numai la cele salarizate de stat si reconsiderate intrucatva masurile pe care se fonda. La sfarsitul anului 1990 proiectul de lege cu privire la alocatiile pentru copii era deja elaborat.
b)Dezvoltarea acelor elemente specifice economiei de piata. elementul considerat a fi cel mai important aici era instaurarea unei forme de sprijin pentru noua economie. Deja din mai 1990 se instituise ajutorul de somaj. Legea ajutorului de somaj, care crea sistemul de protectie sociala a somerilor a fost adoptata de catre Parlament in ianuarie 1991(Legea nr. 1/1991), inainte de aparitia propriuzisa a unui somaj semnificativ: in 1991, rata somajului a atins 1,8%, saltul semnificativ fiind facut de abia anul urmator: 8,4%.
c)Schimbarea raportului dintre veniturile directe si transferurile sociale in raport cu veniturile primare. Cea mai spectaculoasa schimbare a reprezentat-o eliminarea subventiilor la produsele de stricta necesitate. Retragerea subventiilor trebuia insa sa fie insotita pe de o parte de cresterea veniturilor primare, iar pe de alta parte de cresterea transferurilor prin sistemul protectiei sociale.
d) In prima perioada de dupa revolutie (pana in primavara anului 1991) in sfera politicii sociale, poate si datorita lipsei presiunii, pentru dezvoltarea propriu-zisa a sistemului de protectie sociala, a predominat preocuparea pentru promovarea unor noi reglementari in relatiile de munca. Intr-un interval de cateva luni a fost promovat un pachet de legi referitor la acest domeniu: Legea somajului, Legea sindicatelor, Legea contractelor colective de munca, hotarari guvernamentale cu privire la salarizarea in institutiile bugetare si in intreprinderile economice proprietate de stat.
Referitor la atenuarea fenomenului somajului s-au adus imbunatatiri Legii nr. 1/1991, privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala. S-a prelungit astfel durata acordarii ajutorului de somaj de la 180 la 270 de zile. Ca urmare a acestei prelungiri s-a marit cota de participare a agentilor economici la crearea fondului de somaj de la 4 la 5% din salariul brut al angajatilor. In plus, pentru persoanele carora le-a expirat perioada de acordare a ajutorului de somaj s-a legiferat acordarea unei alocatii de sprijin de cel mult 18 luni, cu posibilitatea calificarii sau recalificarii. Aceste persoane sunt permanent sprijinite sa se incadreze in munca; este vorba de Legea nr. 86/1992, care a modificat si completat Legea nr. 1/1991. Pe de alta parte, au fost elaborate si s-a aplicat legea privind angajarea in munca a absolventilor superior, liceal si postliceal , promotia 1991-1992, prin care au fost stimulati agentii economici care incadreaza acesti absolventi, acordandu-se acestora din fondul de somaj lunar 70%, respectiv 60% din salariul minim brut indexat pe tara pe o perioada de 9 luni( Legea nr. 97/1992).
Tot ca masuri si politici anti-somaj putem aminti cele trei programe de baza ce s-au desfasurat in 1992, in cadrul Departamentului fortei de munca si somajului:
1) Programul privind reorientarea fortei de munca disponibile in raport cu cerintele agentilor economici din sectorul privat
2) Programul privind perfectionarea pregatirii profesionale a tuturor categoriilor de personal
3) programul privind sistemul de indicatori, de diagnoza si prognoza resurselor de munca
In perioada urmatoare(anul 1992) au avut loc urmatoarele actiuni:
1) Au fost analizate impreuna cu ministerele si departamentele economice disponibilizarile de personal prezentate in programul de restructurare si au fost elaborate studii privind posibilitatile de redistribuire si recalificare a acestui personal, in vederea reintegrarii profesionale.
2) A fost elaborat un program de recalificare a somerilor care a asigurat intr-o masura satisfacatoare preluarea in cursuri de recalificare a numarului sporit de someri din semestrul al doilea al anului 1992 si din anul 1993
3) S-a realizat dezvoltarea retelei de centre de pregatire a somerilor prin organizarea de centre-pilot impreuna cu Banca Mondiala si cu Germania, Italia, Israel
4) Au fost elaborate planuri de invatamant si programe analitice ale cursurilor de recalificare a somerilor, si s-a adaptat la conditiile Romaniei un program de pregatire a micilor intreprinzatori obtinut din S.U.A., pentru instruirea viitorilor intreprinzatori
5) S-au organizat in cursul anului 1992 2 oficii de munca pilot la Pitesti si in sectorul 1 al municipiului Bucuresti, cu sprijinul Employment Service din Anglia, precum si unul la Brasov, cu Oficiul Federal al Muncii din Nurnberg - Germania care a cuprins urmatoarele activitati: proiectarea sistemului informational si informatic privind activitatile de somaj, piata muncii, fondul de somaj, medierea muncii, elaborarea proiectelor de amenajare a oficiilor fortei de munca si executarea lu crarilor de constructie si dotare; scolarizarea intregului personal al oficiilor fortei de munca; elaborarea modelului de crestere a autonomiei financiare pentru oficiile fortei de munca in scopul cointeresarii acestora in urmarirea gradului de ocupare a fortei de munca din judet.
Dupa 1993, s-au luat de catre autoritati masuri legislatative in domeniul protectiei sociale a somerilor. In afara de modificarile si republicarile aduse Legii 1/1991 prin Legea nr. 87/1992 a fost emisa Ordonanta nr. 32/1994 privind incadrarea in munca a absolventilor institutiilor de invatamant (ca si completare a Legii 87/1992). Potrivit acestei ordonante agentii economici cu capital de stat sau privat, precum si institutiile publice care incadreaza absolventi cu contract individual de munca, pe o perioada nedeterminata, primesc pentru fiecare absolvent, astfel angajat, pe o perioada de 9 luni de la angajare, o suma reprezentand 70% din salariul lunar minim brut pe tara, indexat, pentru persoanele cu studii superioare, si respectiv 60% pentru celelalte categorii de absolventi.
In 1995 a demarat proiectul Informare si consiliere privind cariera , care este o subcomponenta a proiectului MMSS Ocupare si protectie sociala . Acesta este un proiect cu o durata de cinci ani, aflat acum in faza finala si care implica specialisti din Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul educatiei si Cercetarii si Ministerul Tineretului si Sportului.
A rezultat o retea de centre de informare si consiliere in cariera la nivelul intregii tari, care cuprinde 500 de unitati scolare, 227 de agentii pentru ocuparea fortei de munca locale si 47 de centre de informare pentru tineret.
Aceste cursuri sunt organizate, fie la cererea angajatorilor cu care ANOFM are conventii de angajare a 100% dintre somerii absolventi, fie organizate in intampinarea pietei muncii, cu conventie de angajare a 60% dintre absolventi.
Incepand cu anul 1997, urmare a concedierilor colective ce au survenit din cauza restructurarilor, privatizarilor si lichidarii unor intreprinderi, au aparut o serie de Ordonante care veneau in sprijinul persoanelor disponibilizate. Complexitatea problemelor aparute pe piata muncii in noul context socio-economic, a dus la aparitia unei noi forme de organizare a Oficiului pentru Somaj care a devenit prin Legea nr.145/1998 Agentia Nationala pentru Ocupare si Formare Profesionala. Ca urmare a modificarii Legii nr. 145/ 1998, prin Ordonanta nr. 294/20001, aceasta institutie se numeste astazi Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM). Prin Hotararea de Guvern nr. 4/1999 a fost aprobat Statutul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, modificat si completat prin Hotararea Guvernului nr. 260/2001.
Privatizarea intreprinderilor si restructurarea lor presupun eliberari masive de personal. Pentru a preveni efectele negative ce urmeaza acestor actiuni Guvernul Romaniei a elaborat Ordonanta de Urgenta nr. 9/1997, cu privire la unele masuri de protectie, pentru persoanele ale caror contracte individuale de munca vor fi desfacute ca urmare a concedierilor colective prin aplicarea programelor de restructurare, privatizare, lichidare.
In capitolul II al Ordonantei mai sus mentionate se stabilesc masurile active de protectie. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Directia generala a Protectiei Sociale au obligatia de a acorda servicii de preconcediere, asistarea societatilor comerciale si a regiilor autonome la elaborarea programelor de reconversie profesionala, precum si in pregatirea si orientarea individuala a salariatilor.
Pe baza aceleiasi ordonante s-a constituit Comitetul National de Coordonarea a masurilor active de combatere a somajului, organism tripartit a carui componenta a fost aprobata de guvern la propunerea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. In fiecare judet s-a constituit un astfel de comitet. La nivelul Ministerului Muncii si al Protectiei Sociale s-au creat grupuri de interventie rapida care colaboreaza cu conducerea societatilor comerciale, organizatiilor sindicale si patronale precum si cu alte organizatii care pot contribui la realizarea masurilor active.
Suma totala de bani acordata cu titlul de plata compensatorie se stabileste pentru fiecare persoana cu o vechime de cel putin 6 luni. Cuantumul acestei sume este de 6,9 12 salarii medii nete pe economie, in functie de vechimea in munca. Suma de bani acordata poate fi majorata cu cel mult 3 salarii medii nete pe economie , in cazul in care beneficiarul are domiciliul intr-o zona geografica cu un nivel al ratei somajului de cel putin 12%.
Programul de guvernare al actualului guvern prevede o serie de masuri privind politica sociala. Obiectivele guvernului in domeniul somajului sunt de ordin profilactic si indemnitar. Ele vizeaza:
pastrarea numarului de someri in limite suportabile, care sa nu produca disfunctionalitati sociale, urmarind stabilizarea numarului somerilor, corelat cu evolutia restructurarii la un procent de 5% la sfarsitul mandatului
Crearea unui sistem care sa faciliteze angajarea somerilor si a celor aflati in pericol iminent de a-si pierde locul de munca prin:
suportarea din fondul de somaj a unei parti din salariul angajatilor someri pe o perioada de 1-2 ani. Aceasta masura se va aplica cu precadere tinerilor absolventi si celor care au urmat cursuri de reconversie profesionala, calificandu-se in meserii cautate pe piata fortei de munca
acordarea de facilitati banesti pentru finantarea agentilor economici care participa la reconversia sociala a somerilor
asigurarea unei compensatii banesti pentru pierderea fortuita fara vina salariatului a serviciului, care sa asigure un venit suficient traiului decent
Programul de guvernare cuprinde totodata masuri pentru reducerea somajului si facilitarea angajarii prin:
a)defiscalizarea costului fortei de munca prin reducerea contributiei la asigurarile sociale si fondul de somaj
b)subventionarea salariilor din fondul de plata a salariatilor proveniti din randul somerilor si a beneficiarilor de ajutorul de integrare profesionala
c)marirea perioadei de subventionare pana la 12-18 luni
d)marirea partii subventiilor din salariu la nivelul salariului mediu pe economie cu asumarea de catre angajator a obligatiei de a garanta stabilitatea in munca a persoanelor in cauza, in conformitate cu prevederile legale in vigoare; se va acorda prioritate absolventilor de invatamant si persoanelor care au urmat cursuri de reconversie profesionala
e)institutionalizarea unei agentii nationale de plasare a fortei de munca cu o componenta tripartita
f)aplicarea unei politici de incadrare a salariatilor pe fractiuni de norme
In anul 2001, in domeniul ocuparii fortei de munca si protectiei somerilor au fost realizate urmatoarele actiuni:
Elaborarea politicii privind ocuparea fortei de munca in concordanta cu orientarile UE; in acest sens s-a elaborat proiectul de Lege privind Sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca care a fost transmis Camerei Deputatilor, spre dezbatere si adoptare in procedura de urgenta;
a fost elaborat Proiectul de Lege privind egalitatea de sanse intre femei si barbati Proiectul noului Cod al Muncii se afla in curs de elaborare;
S-a propus completarea Legii nr.132/1999 in sensul de a atribui Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor responsabilitati ce decurg din prevederile Ordonantei Guvernului nr.129/2000;
Legea nr.312/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.98/1999 privind protectia sociala a persoanelor ale caror contracte individuale de munca vor fi desfacute ca urmare a concedierilor colective - publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.365/6.07.2001;
Construirea bugetului Fondului pentru plata ajutorului de somaj astfel incat sa reflecte incurajarea politicii de masuri active; in acest sens s-a realizat Bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj si a fost aprobat in mai 2001;
Dezvoltarea capacitatii Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca de a implementa /subcontracta servicii pentru realizarea masurilor active. In realizarea obiectivului propus, a avut loc o crestere a ponderii masurilor active in detrimentul celor pasive, de la 2% la 13,4%;
Incepand cu anul 2002, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a promovat un nou act normativ in domeniul ocuparii fortei de munca si a protectiei somerilor - Legea 76/2002, Legea privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca.
Aceasta lege contine prevederi exprese de stimulare a angajatorilor pentru realizarea lucrarilor si activitatilor publice de interes comunitar, stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor apartinand unor categorii defavorizate.(vezi Anexa 1).
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale va elabora standardele ocupationale in regim armonizat cu cele europene. De asemenea, Incepand cu anul scolar 2001 - 2002 s-a trecut la optimizarea planului de invatamant impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, in scopul reglarii raportului dintre cerere si oferta pe piata muncii.
Se incearca identificarea unui pachet de masuri si actiuni care sa conduca la orientarea si recalificarea fortei de munca disponibilizate spre structuri, meserii si ocupatii cerute pe piata muncii.
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale participa cu un reprezentant in consiliul de administratie al Centrului National de Dezvoltare a Invatamantului Profesionale si Tehnic. Centrul deruleaza Programul de combatere a marginalizarii si excluderii sociale si profesionale a tinerilor care au abandonat invatamantul obligatoriu si nu au dobandit competente minime necesare ocuparii unui loc de munca (A doua sansa - Educatia 2000). Prin Hotararea de Guvern nr. 430 25 aprilie 2001 s-a aprobat strategia Guvernului Romaniei de Imbunatatire a Situatiei Romilor. Conceputa pe o perioada de zece ani (2001 - 2010), cu un plan de masuri pe termen mediu de patru ani (2001 - 2004), Strategia se va aplica pe arii sectoriale de responsabilitate, cu sarcini precise stabilite pe institutii. De altfel, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, ANOFM si Ministerul Educatiei si Cercetarii colaboreaza pentru realizarea unui program anual de sprijinire a tinerilor absolventi in vederea angajarii si monitorizarea evolutiei profesionale a tinerilor romi cu studii superioare.
S-a incheiat un nou protocol privind colaborarea dintre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Tineretului si Sportului si ANOFM in vederea continuarii activitatii in cadrul proiectului Informare si consiliere privind cariera
