PROTEZA PARTIALA ACRILICA - SISTEME DE MENTINERE, SPRIJIN SI STABILIZARE (M. S. S.)

1. Cu actiune directa : Crosete turnate ;

Sisteme speciale (culise, capse, bare, telescoape, magneti).

Rol -blocarea desprinderii P.P.S. de pe campul protetic.

2. Cu actiune indirecta- opritori de basculare -tot ce se prelungeste anterior de P.P.S.

1. Mijloace cu actiune directa :

a) Crosetele turnate (90%) din tehnologia P.P.S. comparativ cu sistemele speciale au pret de cost mai mic si se obtin tehnologic mai usor.

Actioneaza impotriva desprinderii P.P.S. de pe campul protetic prin bratele retentive flexibile plasate in zonele subecuatoriale ale dintilor limitanti. Aceasta zona este delimitata cu ajutorul paralelografului.

b) Sisteme speciale :

• Utilizare restransa (5-10%) ;
• Tehnologic mai dificil de obtinut;
• Materiale scumpe Au-Pt sau greu de prelucrat Co-Cr-Mo, aliaje baza titan ;

Pot fi :

-Prefabricate (industriale) - de mare precizie ;

-Manufacturate  in laboratorul de tehnica dentara (precizie mai mica);

Crosetele turnate /crosetele din sarma -avantaje:

• Rigiditate mai mare;
• Contact in suprafata ;
• Retentia (ancorare) mai mare;
• Eficienta bratelor retentive mai mare datorita plasarii portiunii efilate pe zona de maxima convexitate a fetelor laterale (V/L) ;
• Concepere -paralelograf-si plasarea elementelor active cu retentivometrul ;
• Asigura o buna stabilizare a P.P.S. in sens transversal +sagital fata de crosetele din sarma (flexibile);
• Asigura sprijinul prin pintenii ocluzali.

Dezavantaje crosete turnate 

Retentie alimentara (contact in suprafata) ;

Contactul in suprafata ;

Erodeaza smaltul (aplicate direct pe dintii naturali neacoperiti) ;

Bratul activ se fractureaza relativ repede la crosetele circulare (inlocuit de crosetele mixte) ;

Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dure prin erodare se indica acoperirea dintilor limitanti cu coroane de invelis (metalice, mixte, coroane de substitutie, metalo-polimerice, metalo-ceramice) ;

Crosete turnate-functii :

1. Mentinere=retentie=ancorare:

Se obtine prin plasarea bratelor retentive in zonele subecuatoriale ale dintilor limitanti, zone ce se determina cu ajutorul paralelografului.

Ancorarea contribuie la stabilizarea protezei pe camp ; se opun bratele elastice desprinderii P.P.S. de pe campul protetic +factorii asociati (gravitatia, alimentele lipicioase, musculatura periprotetica) -cu efect de dislocare ;

2. Sprijinul- asigura sprijin dento-parodontal si mixt prin pintenii ocluzali ai crosetelor .

Pintenii interni asemanatori culiselor si indicati in edentatii L-L si mai rar clasa IV =sprijin dento-parodontal pur.

Pintenii externi (principali)-cei mai utlizati in tehnologia P.P.S. se aplica in fosele proximale ale dintilor limitanti (mezial /distal) ;

Pintenii auxiliari-aplicati in fosele (pe dintii vecini) dintilor limitanti cu efect antibasculant (pinteni supracingulari) se indica a se aplica pe praguri, trepte si nu pe planuri inclinate =efect dizortodontic .

Se adauga gherutele incizale -foarte rar utilizate- datorita efectului nefizionomic si datorita mijloacelor moderne suplimentare.

Elemente suplimentare :

Bratul opozant , corpul crosetului, segmentul supraecuatorial al bratelor elastice.

Caracteristicile pintenilor externi :

• Forma triunghiulara, grosimea 1mm la varf si 1,5mm la jonctiunea cu conectorul secundar, lacasul se prepara in fosele coroanelor naturale, de forma hemisferica sau in obturatii de amalgam sau pe suprafetele ocluzale ale coroanelor de acoperire -cel mai indicat. Unghiul de unire pinten-conector =90s sau mai mic de 90s (nu mai mare de 90s) ; varful plasat aproape de centrul suprafetei oculzale . Lungimea ¼ din diametrul M-D si latimea 1/3 din diametrul V-O.
• Cu cat sarma este mai lunga (edentatii terminale) pintenii se gandesc mai rezistenti (nu mai grosi pentru a nu perturba functiia ocluzala).

3.Reciprocitatea

Bratele crosetelor pentru a avea actiune reciproca (fiziologica asupra dintilor limitanti) vot fi proiectati la acelasi nivel pentru a nu avea efect traumatic asupra dintilor limitanti.

Plasarea inegala nu asigura reciprocitatea ; crosetul va avea prin bratul activ efect dizortodontic asupra dintilor limitanti.

Se obtine prin :

Planarea fetei orale (reducerea convexitatilor fetei orale) si aplicarea bratului opozant la acelasi nivel cu bratul vestibular)-procedeu putin utilizat ;

Acoperirea dintilor limitanti (coroane de invelis) si modelarea unui prag in dreptul convexitatii maxime a fetei vestibulare ;

4.Pasivitatea :

Se obtine prin elementele sale ; crosetul in momentul insertiei nu trebuie sa aiba efecte presionale asupra dintelui limitant.

Cand pe proteza nu se aplica o forta, crosetele circulare sunt mai rigide si grad de incercuire mai mare, grad de pasivitate mai mic.

Crosetele divizate sunt mai elastice , contact partial intrerupt cu fetele axiale, grad de pasivitate mai mare.

5. Mentinerea indirecta =efect antibasculant ;

Crosetele prin portiunile efilate terminale +elementele rigide (brat opozant, segment supraecuatoerial, conector secundar) au efect antibasculant .

6. Incercuirea

Functia crosetului de a incercui dintele limitant pe fetele axiale ; grad de incercuire diferit (la crosetele circulare mai mare de 180s, la crosetele divizate =180s).

Incercuirea la crosetele circulare are un efect discret dizortodontic (bine concepute) . Efectul dizortodontic prin incercuire poate fi limitat cand dintii restanti sunt contentionati prin acoperirea cu coroane/punti.

7. Stabilizarea :

Crosetul turnat se opune deplasarii orizontale ale protezei. Functia este asigurata de segmentele rigide ale crosetului. Crosetele circulare prezinta un grad de stabilizare mai mare, aplicarea bilaterala a elementelor rigide mareste gradul de stabilizare (si de simetrie). Exista o stabilizare in sens transversal (V-O) si una in sens sagital (M-D).

Cu cat elementele rigide sunt prelungite spre anterior, gradul de stabilizare este mai mare.

Clasificare crosete turnate :

• Circulare ;
• Divizate ;
• Ney ;
• Mixte ;
• Speciale.

1.Crosete circulare :

• Utilizare larga in tehnologia P.P.S.;
• Contact in suprafata;
• Elasticitate mica, rigiditate mare;
• Grad de incercuire mai mare decat crosetele divizate;
• Grad de fizionomie mai mic ;
• Indicate pe dinti ( PM. /M) cu convexitati mici ;
• Grad de mentinere crescut ;
• Fracturare frecvent.

Clasificare :

a)     functie de dintii pe care se aplica : monodentare/bidentare/tridentare ;

b)     functie de bratele active : monoactiv/biactiv/tetraactiv ;

c)     functie de conectorii secundari : 1 conector secundar/ 2 conectori secundari/ 3 conectori secundari ;

d)     functie de orientarea bratului activ : orientate edental, dental, plasat vestibular ,oral

Crosete circulare-descriere :

Crosetul Ackers: (cu 3 brate) -elemente componente:

5 elemente:

-4 rigide-corp, pinten, brat opozant, conector secundar de unire;

-1 element elastic-segmentul supraecuatorial +portiunea efilata subecuatoriala .

Functii:

• Bratul elastic se opune desprinderii P.P.S. de pe campul protetic;
• Pintenul +elementele rigide suprecuatoriale se opun bascularii prin infundare.

Observatie practica

Cand crosetul Ackers este proiectat clasic nu se asigura reciprocitatea, pasivitatea.

Crosetul inelar cu 4 brate :

Este indicat pe molari maxilari/mandibulari. Se deosebeste prin plasarea diferita a bratului retentiv (activ).

Inferior se plaseaza lingual, superior se plaseaza vestibular. Spre deosebire de crosetul Ackers prezinta in plus un pinten auxiliar  plasat in foseta distala si 1 conector secundar de intarire situat intotdeauna pe partea bratului opozant.

Observatie practica

Nu se aplica conectori si croset cand la nivelul procesului alveolar exista exostoze si nu se poate folia traiectul conectorului secundar de intarire (se contraindica).

Crosetul circular cu 4 brate (inelar) la maxilar/mandibula.

Crosetul circular cu 6 brate :=dublu Ackers(Bonwill)

Este un croset tetractiv. Se indica pe PM, M cand intre cei 2 dinti exista trema (situatia clinica ideala) sau dintii respectivi se acopera cu coroane care sunt prevazute cu lacasuri pentru pinteni.

Indicat pe PM/M situati pe hemiarcada integra. Bratele elastice pot fi active pe diagonala sau de aceeasi parte.

Observatie clinica

Bratele crosetului pot fi plaste toate 4 subecuatorial =actiune tetractiva.

Crosetele divizate-caracteristici

Suprafata de contact mai mica;

Grad de incercuire mai mic ;

Brat retentiv mai elastic ;

Grad de fizionomie mai mare.

Crosetul divizat in « T » (Roach) -cuprins in formula mnemotehnica CLUSTIR.

Se opun (crosetul divizat in "T") tendintelor de desprindere a P.p.S. +basculare =functie mai complexa decat cele circulare.

Indicatii: edentatii L-T, clasa I, II Kennedy.

Crosetul divizat in "T"-elemente componente:

Elemente componente rigide asemanatoare crosetului circular;

2 elemente elastice-segmentul orizontal subecuatorial care este unit direct de sa printr-un conector secundar arcuat;

segmentul in "T" al crosetului se opune bascularii prin infundare (portiunea meziala) si bascularii prin desprindere (portiunea distala).

Bascularea prin infundare poate fi diminuata +efectul de parghie al dintelui limitant daca pintenul este plasat mezial (edentatii terminale).

Observatii clinice :

-Bratul elastic se plaseaza subecuatorial cu ambele segmente (mezial/distal) in edentatii laterale (clasa III) ;

-Segmentul orizontal poate avea un traiect orizontal sau arcuat (Y) -crosetul Budlong-in edentatii clasa III-sprijin dento-parodontal pur;

-In edentatii L-T, T-T, traiectul segmentului orizontal va fi oblic , segmentul mezial va intersecta ecuatorul protetic si va fi plasat deasupra;

-Pentru a creste gradul de elasticitate , conectorul secundar va fi modelat mai lung si orizontal=crosetul lui Bonihard ;

-Pentru a mari gradul de fizionomie, segmentul mezial se poate sectiona =crosetul in « semiT «  ;

-Crosetul divizat I, R C au un grad de mentinere redus, utilizare relativa (crosetul in I are grad de fizionmie mai mare) ;

-Crosetele divizate c , R, U- rar utilizate in tehnologia P.P.S.

Indicatiile crosetului divizat in "T":

Toate edentatiile si frecvent in edentatiile clasa I, II, L-T;

Pe toti dintii dar cu rezerva pentru cei maxilari; bratul divizat este vizibil in functionalitate;

Contraindicatii:

Pe dintii cu ecuator protetic inalt si in exigente fizionomice deosebite;

Curent sunt indicate in edentatii terminale, pe dintii cu implantare +valoare parodontala medie datorita elasticitatii si gradului de incercuire favorabile.

Crosetele NEY :

Elaborate de U. S. A. ; sunt 6 ca numar (4 crosete biactive +2 crosete circulare monoactive).

In practica sunt relativ restranse , dificultati tehnologice.

Sunt utilizate mai frecvent crosetele biactive datorita gradului de ancorare, reciprocitate si pasivitate (functii in grad maxim);

Neutilizarea se datoreaza efectului nefizionomic , al gradului de incercuire mare si a dificulatilor tehnologice de obtinere.

Crosetul Ney nr. 1:

Este un croset biactiv, derivat din crosetul circular Ackers , are aceleasi elemente componente, are ambele brate active plasate subecuatorial.

Se indica pe PM, M cu ecuator protetic nr. 1 ( ce pleaca de la fata proximala dinspre edentatie ; nivelul ecuatorului este la jumatatea fetei, ecuatorul va avea pe fetele laterale un traiect ascendent) ;

Crosetul Ney nr. 2:

Este un croset biactiv , derivat de la crosetul divizat in "T" cu un brat suplimentar in "T" fata de bratul opozant al T-ului clasic+conector secundar de intarire mai gros si mai arcuat, uniti direct de sa. Indicat pe M inferiori malpozitionati ; pe dintii ce prezinta ecuatorul protetic nr. 2  (din 1/3 ocluzala a edentatiei are un traiect descendent spre fata ocluzala opusa).

Prezinta grad de mentinere, reciprocitate excelent.

Crosetul Ney nr. 3 ( combinatie intre Ney nr. 1+ Ney nr. 2).

Prezinta 1 brat divizat vestibular si 1 brat circular lingual, ambele subecuatorial plasate.

Indicat pe molarii mandibulari malpozitionati.

Crosetul Ney nr. 4 -croset mixt biactiv cu 2 brate din sarma fixate prin lipire sau supraturnare de corpul crosetului.

Se indica pe dintii cu convexitati inalte.

Crosetul Ney nr.5+Ney nr. 6

Sunt crosete monoactive, grad de flexibilitate crescut , necesita aplicarea bilaterala. Flexibilitatea se datoreaza absentei conectorului secundar in prelungirea pintenului.

Exista crosetul circular cu actiune posterioara (ce poate avea si 2 pinteni) indicat pe canini si premolari lingualizati si croset circular posterior cu actiune inversa.

Crosete mixte:

Utilizare mai mare datorita avantajelor; avantajele sunt generate de prezenta bratului elastic confectionat din sarma (flexibil)-vezi caracteristici crosete din sarma (avantaje);

• Flexibilitatea bratului elastic +adaptarea,
• contactul linear,
• Fixare in sa facila ;
• Dificultati tehnologice mai putine si posibilitatea de reparare facila.

Crosetul mixt Mc Cracken :

Parti componente :

4 elemente rigide:

-pinten, corp, brat opozant, conector secundar asemanator crosetului Ackers;

bratul circular activ (retentiv) din sarma, curent este fixat in acrilatul seilor, sub dinte sau la nivelul versantului vestibular (posibilitatea de a fi inlocuit). Bratul poate fi si lipit, supraturnat sau sudat cu laser.

Crosetul Ney nr. 4-ambele brate din sarma sunt plasate subecuatorial (biactive)  indicat pe dintii inalti, convexitati inalte. Rar utilizat in practica, flexibilitate mare

Crosetul Ney combinat (mixt) : este asemantor crosetului Mc Cracken , numai ca bratele sunt biactive. Are un brat elastic din sarma subecuatorial +bratul opozant turnat subecuatorial.

Crosetul mixt cu pinten intern +brat de sarma 

-sudat la pinten (plasat oral) indicat in edentatii clasa III, clasa IV.

Dezavantaje crosete mixte

• Dezactivare in timp ; sarma sufera fenomenul de imbatranire (Bauschinger) ;
• Se modifica pozitia bratului elastic prin repetatele tractiuni ;
• Activarea este empirica ;
• Fixarea sarmei de corpul crosetului, sa este dificila (lipire, supraturanre) ;
• Controlul activarii este imposibil ;
• Poate exista o activare permanenta cu efect traumatic asupra dintilor limitanti (50 g /dinte limitant exercita un efect traumatic) ; o sarma cu diametrul de 1 mm dezvolta 500g asupra dintelui limitant in momentele de activare permanenta) ;
• Pasivitatea este relativa (Ney biactiv) iar pentru confectionarea bratului elastic sunt necesare materaile speciale : WIPTAM, NITINOL ("memory shape")-cu utilizare in ortodontie.

Crosete speciale:

• Utilizate rar in tehnologia P.P.S.;

Indicatii:

• Efect fizionomic mai mare;
• Edentatii clasa III, IV; micsoreaza efectul de parghie al seilor terminale;

Crosetul R.P.I. (Kroll) :

Caracteristici:

• Pinten plasat in foseta meziala;
• Proximal prezinta o placuta ce asigura impreuna cu pintenul reciprocitatea si diminua bascularea;
• Bratul activ este divizat in « I » , plasat vestibular, subecuatorial, contact in suprafata de 2mm ;
• Indicat in edentatii T-T mandibulare;

Crosetul R.P.I. +crsetul divizat in "T" prezinta conectori secundari de unire cu saua direct (nu se unesc de corpul crosetului sau conectorul secundar) .Conectorul secundar al bratului divizat in « I » are rolul de rigidizare +generare a elasticitatii (mai mare).

Crosetul cu pinten intern (Soyer="equi-poise"):

• Efect fizionomic mare (din sarma);
• Bratul activ emerge din pinten si este plasat numai oral;
• Pintenul de forma hemisferica se aplica pe o incrustatie sau pe o coroana turnata ;

SISTEME SPECIALE (M.S.S.):

Caracteristici:

• Indicatii limitate (10-15%);
• Eficiente in M.S.S. , completand functiile crosetelor turnate;
• Dimensiuni mici (micronice);
• Alcatuite din 2 parti : 1 matrice tubulara (negativul)+1 patrice (pozitivul) ;
• Functionalitatea se asigura prin frictiune ; cu cat suprafata de contact este mai mare cu atat gradul de frictiune este direct proportional ;
• Se aplica cu ajutorul paralelografului  (in axul de insertie al protezei) ;
• Topografia-curent se aplica proximal extracoronar (rar intracoronar).

Dezavantajele :

• Rata mica de utilizare datorita dificultatilor tehnologice ;
• Prêt de cost crescut ;
• Complexitatea ;
• Confectionate din aliaje nobile Au-Pt ; pot fi si din aliaje substituente ;
• Reparatii dificile (necesita o tehnologie complexa+dotare +echipa medic-tehnician calificata) ;
• Se toarna in varianta industriala din aliaje nobile (Au-Pt) sau substituente : Co-Cr, Ni-Ti (greu de prelucrat) ;
• Se livreaza ca :

-sisteme de precizie (industriale) ;

-sisteme de semiprecizie (manufacturate) ;

 Mecanisme speciale cu actiune directa:

1. CULISELE:

Caracteristici :

• Mecanisme speciale cu actiune directa;
• Forma de prezentare : matrice+patrice ;
• Obtinute din Au-Pt sau aliaje substituente : Co-Cr ;
• Livrate in forma diferite : cilindrice, T, H, trapez, ovalare.
• Pot fi activabile (cand patricea este sectionata-au suprafata de contact cea mai mare si gradul de frictiune crescut)/inactivabile (patrice nesectionata).
• Pot prezenta mijloace suplimentare de retentie : sfera /bila +resort (continute de matrice) ;
• O parte din culisele cilindrice pot fi manufacturate =culisele  de semiprecizie ;
• Recent li se adauga garnituri teflonice ce maresc gradul de frictiune dar si favorizeaza usoare basculari prin infundare a seilor ;

Indicatii :

• edentatii clasa III, clasa IV=culise intracoronare (sprijin dento-parodontal pur) in nr. de 2-4 ;fixarea cu ajutorul paralelografului ; se pozitioneaza in axul de insertie, usor divergente pentru a favoriza frictiunea ;
• dintii cu talie medie, inalti ;
• edentatii terminale se indica solidarizarea a minim 2 dinti ;In edentatii maxilare sunt mai indicate ca in edentatiile mandibulare datorita rezilintei mucozale mai mici la maxilar fata de mandibula ;

Contraindicatii :

dinti scurti, subdimensionati

Forma de livrare :

• Culise intracoronare cu forma T, H, ce au grad de frctiune mai mare sau cilindrice ;
• Culise extracoroanre (cele mai frecvente)-cilindrice , H, trapezoidale -Christmani, Schatzman ;

2. CAPSELE :

• Au dimensiuni mici ;

• Foarte eficiente ;
• Deosebit de fizionomice ;
• Alcatuite din patrce si matrice ;
• Forme diferite : cilindro-conice, sferice cilindrice activabile -
• matricea/patricea sunt sectionate (de regula)=activabile /inactivabile ;
• Pozitionarea : patricea se fixeaza de un D.C.R. ;
• Cele industriale prezinta o tija ce este fixata prin lipire sau supraturnare sau sudare cu laser (procedeu modern) ;
• Matricele au aceeasi forma : cilindrice, sferice, cilindro-conice, se gasesc in sa

Produse comerciale :

Biagi (sferice, cilindrice),

Dalbo (cilindro-sferice),

Gerber (cilindrice +manson de frictiune) ,

Rotherman (discoidale) :matrice cu sant, patrice;

Capsele sunt livrate cu un disc teflonic pentru distantarea celor 2 componente pentru a favoriza usoare miscari de basculare ;

Sunt din materiale : Au-Pt sau substituente : Co-Cr , Ni-Cr, Ag-Pd, Ti, baza Pd.

3. BARELE CU CALARETI ;

• Sunt alcatuite din : matrice + patrice.
• Patricea =bara cu forme diferite : dreptunghiulara, « U »-lateral

Picatura, ovalare, rotunde -frontal

• Matricea este un calaret, de aceeasi forma, 0,3-0,4mm
• Matricea curent se realizeaza din Au-Pt sau aliaje substituente :Co-Cr.
• Se livreaza :      -manufacturate -profil ovalar, fixate prin supraturnare de dispozitivele radiculare (agregate pe canin) ;

- profil dreptunghiular -pentru zona laterala ;

-prefabricate(modern) : sunt utilizate bare + capse Ceka( edentatii clasa III unde se obtine eficienta frictionala maxima).Cele 2 matrice inelare se afla la capatul barei; patricile sunt fixate in sa unde se afla si lacasul pentru bara -eficienta maxima functionala.

Sisteme Dolder :

- din Au-Pt (prefabricate) sau aliaje baza paladiu.

2 variante de sistem Dolder : frictional ; bara +calaretul au un profil in « U » sau dreptungiular sau patrat, cu lunginea 50-200mm indicate in edentatii laterale) ;

rezilient este indicat in edentatii terminale, subtotale, frontale (profil ovalar) si functioneaza ca un ruptor de forte (disjunctor) ce permite bascularea prin infundare.

-pe bare se aplica folii de plastic pt. a asigura spatiul necesar deplasarii verticale a protezei pe bara.

Ackerman-bara este rotunda, ovoida, confectionata din Au-Pt.

Gilmore profil patrat, dreptunghiular, indicat in edentatii laterale.

Avantajul -efect fizionomic foarte bun in zona frontala,

-efectul frictional +fiabilitatea mare in timp;

Indicate - edentatii maxilare/mandibulare.

4. SISTEME DE TELESCOPARE:

• Livrate in varianta prefabricate/manufacturate (de semiprecizie);
• Parti componente:

-Coroana primara=capa ce se fixeaza prin cimentare pe dintele stalp ;

-Coroana secundara ce reface morfologia dintilor-ce se fixeaza de schelet ;

Mentinerea se realizeaza prin frictiunea intre cele 2 coroane (capa+coroana secundara).

Este un sistem rigid ; frictiune mare initial, ulterior se anuleaza.

Se indica elctiv, in edentatii L-L (sprijin dento-parodontal pur) datorita rigiditatii mari.

Frictiunea in timp de reduce .Se indica utilizarea de sisteme telescopate cu mijloace suplimentare retentive (bila +resort) tip PRESSOMATIC, IPSOCLIP. Coroana secundara este prevazuta cu un lacas ce contine un resort si o sfera (bila )activabila.Sfera patrunde in momentul agregarii intr-un lacas in 1/3 cevicala a capei (face un « clic » specific) ;

Aceste sisteme se intalnesc la capele cu forma cilindro-conica care usureaza insertia scheletului cu acest sistem de telescopare.

Tipuri (forme)

• Telescopare coronara -cape cilindrice+coroane secundare (sistem frictional maxim). Tehnologic sunt dificil de obtinut si clinic de inserat pe un numar mai mare de cape.

Se indica capele cilindro-conice (mai mult de 2 telescoape) cu lacas pentru bila activata de resort (Pressomatic, Ipsoclip) ;

• Telescoparea intraradiculara

Este reprezentata de un pivot +lacas intraradicular sub forma cilindrica. Frictioneaza tip pivot-teaca.

Sistem rar utilizat , dificil, pierde repede frictiunea.

Indicatii : edentatii laterale, mixte .

5.SISTEMELE ARTICULATE

Distribuie fiziologic presiunile ocluzale pe campul protetic cu actiune de protectie a dintilor restanti si a crestelor alveolare (favorizeaza transmiterea mai fiziologica a acestor presiuni la nivelul celor doua entitati).

Clasificare:

• Ruptori de forta simpli =balamale;
• Amortizori de forta (ruptori de forta) =disjunctori -au in componenta resorturi (arcuri) ce readuc seile in pozitia initiala.

In tehnologia P.P.S. cele mai indicate sunt sistemele articulate simple (balamale).

1. Balamalele :

• Permit deplasarea in sens vertical a seilor =basculare prin infundare (3-5s), functie de rezilienta mucoasei;
• Este blocata bascularea prin desprindere (nu dislocare) .

Prin aplicarea balamalelor de schelet se realizeaza 2 modalitati de sprijin :

• Sprijin mixt articulat =balamaua se fixeaza de conectorul secundar al crosetului circular (totdeauna) ; restul partii se afla in sa .Seile nu sunt unite cu conectorul principal, el se uneste totdeauna la nivelul conectorului secundar al crosetului. Rezulta sei cu actiune independenta . P.P.S. la acest tip de sprijin se mentin prin actiunea crosetelor circulare cu pinten in fosetele distale ;
• Sprijin mixt rigid articulat = o parte din balama se fixeaza prin lipire -supraturnare pe fata distala a coroanelor (puntilor).Seile nu sunt unite. Proteza nu prezinta conector principal tip bara . Sunt sei individuale ce se articuleaza intraoral.

Tipuri de balamale :

• ANCORVIS-balamale +culisa ;
• STRINI-lipite de conectorul secundar cu rol de ruptori de presiune ;
• GERBER
• KRUPP+HINGE ;
• Sisteme de balamale mai complexe :KORTE (matricea are forma de « U » ce se solidarizeaza la coroana/conectorul secundar) -agregarea se realizeaza de pacient (intraoral);
• STERN (balama+culise) ~ amortizorului.

2. Amortizorii de forta (disjunctorii) -tehnologic sunt foarte dificili, mai complecsi.

Permit miscari mai complexe : translatie verticala aproximativ de 1mm ;

basculare prin infundare a seilor nelimitata si revenirea seii in pozitia initiala datorita resortului din interiorul matricii.

Pot efectua 3-6 miscari.

• DALBO, DALBO M (pooate fi si blocat) , ASC 52, A33.

Sistemul DALBO -cel mai utililizat ruptor de forta ; ce se aplica in patricea de forma sferica atasata prin lipire /supraturnare de coroana /punte.

Matricea are forma cilindrica cu resort deschisa ocluzal. Resortul dezvolta o rezistenta mecanica de 1200 grame ceea ce favorizeaza revenirea . Peste 2 kg. sunt cele mai eficiente.

• A33, ASC 52-patricea sferica se fixeaza in sa, nu de coroana  si este reglabila. Matricea se fixeaza de coroana /punti si permite 6 miscari., in edent.terminala
• BEAT-MULLER, BIAGI- utilizate mai putin, complexitatea miscarilor mai mare . Cu cat miscarile sunt mai complexe, cu atat presiunea ocluzala este consumata pentru mobilizarea seilor si devine ineficienta in masticatie. Se indica ruptori de forta simpli tip balamale mult mai eficienti si mai usor de atasat infrastructurile metalice a P.P.S.

Indicatii ale amortizorilor : edentatii clasa I, II Kennedy mandibulare cu grad de rezilienta moderat pentru sisteme simple (balamale) ; accentuat pentru amortizori.

3. Sisteme magnetice :

• Au inlocuit capsele ;
• Eficente +fizionomie ;
• Au volum mai mare decat sistemele capsulare (supraconturari ale dintilor) ;

Forma de prezentare :

• 2 minimagneti incapsulati situati cu polii invers ;
• se livreaza incapsulati pentru a se evita corodarea si descarcarea ;
• mentinerea P.P.S. este asigurata prin forta magnetica dezvoltata intre minimagneti si un dispozitiv radicular magnetizabil.

Materiale :

Se toarna din Cobalt 5-Samariu iar D.C.R. din Cobalt-Platina magnetizabil.

D.C.R. =KEEPER (cel ce tine proteza)

• sistem simplu, eficient ;
• rata de fiabilitate 10 ani (corodare lenta) , saliva este cauza;
• forta dezvoltata 300 grame (forta (medie) ;
• se livreaza minimagneti ce dezvolta o forta de 500 grame (minimagneti extraplati) ;
• numarul magnetilor (minim 2, maxim 4 ) ; mai mult de 4 face imposibila dezinsertia P.P.S. de pe campul protetic ;
• locul de aplicare pe D.C.R. -minimagnet fixat pe saua protezei ;

Produse comerciale

DYNA MN (minimagnet) ;

PARKELL MN

Dezavantajele utilizarii :

• coroziune lenta, in timp ;
• dintii ce acopera minimagnetul sunt usor supraconturati ;
• forta de atractie se micsoreaza in timp si este necesara inlocuirea magnetilor.

MENTINEREA INDIRECTA :

Toate sistemele ce contribuie la mentinerea indirecta se numesc opritori de basculare (contrabasculare).(bascularea prin desprindere)

In edentatii ample clasa I, II Kennedy , L-T exista tendinta la basculare de-a lungul liniei crosetelor (Fulkrum line)=linia ce trece prin pintenii ocluzali situati cei mai posteriori (axa de rotatie a P.P.S.). De-a lungul acestei axe sunt tendinte de basculare.

Tot ce este anterior de pinteni asigura mentinerea indirecta.

Mentinerea indirecta depinde de :

• eficenta mentinerii directe (crosete +sisteme speciale) ;
• distanta unde se plaseaza opritori de basculare ;
• locul de aplicare (curent canin, premolari) =pinteni antibasculanti ;
• valoarea parodontala a dintilor limitanti (bine implantati, bine solidarizati).

Mijloace antibasculante :

1. Pinteni ocluzali in foseta meziala a premolarilor ;pinteni supracingulari la nivelul caninilor.
2. Crosetul continuu aplicat pe dintii restanti supracingular cu rol de extindere a poligonului de sprijin (P.S mai mare decat P.P.) =mentinere, stabilizare excelente a P.P.S. pe campul protetic.
3. Conectorul principal =placuta dento-mucozala
4. sisteme speciale tip culise, telescoape, bare . Este un mijloc antibasculant.

Bascularea prin infundare a P.P.S. este in functie de  rezilienta mucoasei crestei alveolare.

Efectele locale ale bascularii prin infundare: modificari trofice parodontale la nivelul crestei +dintilor restanti , cu efect traumatic si rezorbtiv.

Mijloace de contracarare a bascularii prin infundare :

1. aplicarea de crosete divizate, segmentul mezial al bratului in « T  » ;
2. praguri orale pentru bratele opozante ;
3. utilizarea de sisteme speciale (bare Dolder reziliente), ruptori de forta ;
4. extinderea seilor in perimetrul functional (sa acopere in totalitate tuberozitatile si partial tuberculul piriform) ;
5. amprente compresive ce redau starea functionala a mucoasei; se contraindica obtinerea de P.P.S. ce se confectioneaza dupa o amprenta unica ;
6. plasarea pintenului in foseta meziala a dintelui stalp (edentatii terminale) ;

Mijloace secundare de mentinere

• adeziunea (mai putin P.P.S.) ;
• retentivitati anatomice ;
• tonicitatea musculara ;
• factorii protetici.

Factorii protetici :

• scuratea seii ;
• montarea dintilor M-D redusa (mai ales molarii) -nu se monteaza molarul 3 ; nici molarul 2 pe zonele ascendente ale crestelor (doar molarul 1) ;
• extinderea seilor la nivelul tuberozitatilor si tuberculilor ;
• utilizarea crosetelor deschise edental ;
• modelarea functionala a marginilor seilor (sa ocoleasca bride, frenuri), iar grosimea sa fie cat latimea fundurilor de sac.
• modelare versante usor convexe (plan-convexe);
• paste adezive;
• se contraindica alimentele adezive;
• educatia +vointa pacientilor.

TEHNICI DE OBTINERE A P.P.S.

-3 metode (2 sunt abandonate)-

1.metoda empirica din elemente prefabricate;

2.turnare:    a) ambalare libera;

b) ambalare in 2 timpi;

3.tehnica moderna a turnarii (modelul duplicat)

1)Tehnica empirica: utilizeaza elemente prefabricate pentru conectori principali, sei, crosete; modelarea cu clestele crampon, adaptate pe modelul de lucru si solidarizarea prin schelete. Rezultau schelete adaptate aproximativ, simple, cu rezistenta mecanica scazuta; zonele de lipire erau expuse coroziunii. Azi aceasta metoda este abandonata.

2)Turnare :

a)ambalarea libera -macheta se modela din ceara prin picurare in tipare manufacturate de tehnician, macheta era desprinsa de pe model si ambalata liber. Rezultau schelete deformate, imprecise dar tehnologic erau mai bune.

b)ambalarea in 2 timpi :- macheta se ambala in timpul1 pe modelul de lucru ; apoi macheta in timpul 2 se desprindea si se ambala. Rezultau baze de PPS mai exact obtinute. Procedeul este laborios, cu imprecizii, in prezent este abandonat datorita aparitiei centrifugei semiautomate, a maselor de ambalat fosfatice, a diferitelor procedee moderne de machetare.

3)Tehnica moderna : din 1970-

-utilizeaza elemente prefabricate pentru toate elementele PPS.

- modelaj rapid, ergonomic al machetelor.

-conceperea scheletului se realizeaza pe modele analizate la paralelograf,

-modelarea machetei se realizeaza pe modelul  duplicat din mase de ambalat specifice (fosfatice/silicatice) ; macheta este fixa ; modelul  duplicat devine parte a tiparului, se distruge la dezambalarea scheletului.

-Rezulta bioproteze cu actiune bioprofilactica a ADM ;

-Protezele scheletate sunt complexe ;

-Dupa turnare rezulta o baza rigida a PPS, nedeformabila, rezistenta mecanic ;

-Concepem stiintific solutia de tratament.

Etapele clinico-tehnice :

1)Examenul clinic-de catre medic, in mod riguros-endo-si exoucal, diagnosticul de urgenta, chirurgical, parodontal, protetic, odontal.

Examene paraclinice : RX ortopantomograma si RX panoramice-pentru a concepe planul protetic individualizat.

2)Amprenta preliminara :tehnica, materiale, instrumentar -vezi PPA.Se realizeaza cu H. I..R.(alginat). Se poate recurge si la H. R. (agar-agar) -procedeu mai complicat.

3)Modelul preliminar reprezinta o etapa de laborator-tehnica de turnare, materiale, dozare-vezi PPA.

 Este adjuvant examenului clinic pe care se vizualizeaza mult mai obiectiv situatia clinica a cazului ;

 Se realizeaza etapele de pregatire preprotetice, proprotetice ; echilibrarea planului de ocluzie ; reducerea planului de ocluzie in normoocluzie ; echilibrarea ocluzala ;

 Le putem explica aceste etape pacientului, prezentarea solutiei protetice ;

 Se confectioneaza lingura individuala ;

 Se pastreaza deoarece are valoare juridica , documentara ;

 Se toarna din gipsuri b hemihidrate ; mai indicate sunt gipsuri dure .

4)Pregatirea campului protetic in vederea realizarii PPS :

 Etapa clinica in care rolul cheie il detine clinicianul (medicul);

 Pregatirea cavitatii bucale=pregatire preprotetica=vezi PPA;

 Pregatiri proprotetice:

-lacasuri pentru pinteni ocluzali,

- de forma triunghiulara

- pleaca din corpul crosetului, asigura sprijinul si stabilitatea in sens orizontal.

- se plaseaza in lacasuri speciale mezial /distal realizate pe cor. naturale, incrustatii sau pe coroane de acoperire metalice sau mixte

. -forma lacasului este de hemisfera, inclinata spre centrul suprafetei ocluzale si situata spre centrul suprafetei ocluzale pentru ca presiunile ocluzale sa se transmita in axul lung al dintelui stalp.

- grosime de 1,5 mm,

- lungime ¼ din diametrul M-D al dintelui

- latimea 1/3 din diametrul V-O.

-unghiul de unire intre pinten si conector sa nu fie mai mare de 90s.

<90seste foarte bine.

> 90s, pintenul are tendinta de alunecare din foseta.

.Cea mai rigida unire pinten-corp se obtine prin turnarea de aliaje Co-Cr.

-amputarea coronara : dintii migrati prin extruzie, egresiune, malpozitii primare/secundare sunt adusi in planul normal de ocluzie prin modelari usoare ale suprafetei ocluzale .In cazul migrarilor accentuate se sectioneaza dintii si se acopera cu coroane de invelis.Acoperirea coronara se realizeaza cu coroane metalice, mixte prevazute cu lacasuri pentru pinteni, cu convexitati accentuate cu praguri sau atasuri de parti de pe componentele sistemelor speciale pentru a agrega corespunzator elementele de mentinere directa.

-Bresele sunt inchise cu punti prevazute cu praguri, puturi retentive cu fixari proximale de patrici ale sistemelor speciale sau bare frictionale in edentatii frontale, laterale sau aplicarea de D.C.R-uri unite cu bare reziliente (Dolder manufacturat de semiprecizie).

5)Amprenta definitiva (functionala in tehnologia PPS se practica cu materiale elastice din grupa elastomerilor de sinteza, aplicate in portamprente individuale.

Cea mai frecvent utilizata este lingura individuala din R.A.S., tip Duracrol.

Daca avem in dotare, ideal lingura individuala se poate realiza din rasini compozite .

Cel mai mult utilizate pana la R.A.S. erau placile de baza.

Ca material de amprenta se indica elastomeri de sinteza, consistenta medie :tiocauciucuri (polisulfuri), siliconi de condensare (mai ales de aditie), polieteri.Grosimea materialului de amprentare poate fi dirijata si la siliconi (2-3 mm), in toate sensurile.

Observatie : materialele alginice se deformeaza cu usurinta marginal, la dezinsertie, de aceea sunt contraindicate

Caracteristicile amprentei functionale :

• Materialul sa reproduca foarte exact zona de sprijin (creste, bolta) +suportul dento-parodontal cu toate preparatiile lor ;
• Sa nu prezinte zone desprinse , goluri pe suprafata ;
• Marginal sa reproduca cu maximum de fidelitate fornixurile vestibulare ;
• Sa contina intr-o pozitie stabila elementele proprotetice(coroane, punti, dispozitive+bare) ce prezinta convexitati, lacasuri, praguri pentru agregarea elementelor de mentinere directa ;
• Sa contina intr-o pozitie fixa, nedeformabila mijloacele speciale (culise, capse, bare) ;
• Alte caracteristici : vezi P.P.A.

Scopul amprentei functionale este turnarea modelului de lucru care este un model de mare precizie, pe care clinicianul si tehnicianul concep planul viitor al P.P.S.

6)Modelul de lucru :reproducerea pozitiva a elementelor campului protetic si a elem. Proprotetice.

Se toarna in amprente definitive(functionale)din materiale specifice :gipsuri dure tip Moldano, Duralite, Bego Dur (marci originale) sau superdure (Fuji Rock, Velmix, Suprastone).

Modelul de lucru poate fi realizat si din rasini compozite, model galvanic(foarte rar).

Etapele tehnologice de obtinere a modelului+materialele =vezi P.P.A.

(Conditionarea amprentei : spalare , igienizare, dezinfectare .

Dozare/preparare materiale.

Se aplica pulberea in bolul de cauciuc si apoi apa distilata (ideal).

Prepararea ideala la vacuum malaxor. Aplicare cu vibrare , dintr-un punct decliv al amprentei, priza 20 minute Dupa priza se toarna gips normal cu priza de 30-40 minute.)

Caracteristicile modelului de lucru :

• Frecvent se toarna din gipsuri dure (arcada) si soclul din gips normal ;
• Reproduce cu maxima fidelitate detaliile campurilor protetice ;

Scop :

• pt. pregatiri(deretentivizari, folieri) pt. duplicare
• pt. proiectul scheletului

• Este utilizat pentru analiza la paralelograf ;
• Este utilizat pentru duplicare , duplicarea propriu-zisa,
• proba componentei metalice dupa dezambalare, prelucrare.

Analiza modelului de lucru :

Este efectuata curent cu ajutorul paralelografului , in vederea proiectului definitiv al scheletului.

Paralelograful -parti componente :

• postament ce asigura pozitia stabila a sa, cu 4 picioruse ;
• Masuta (suportul) pentru modele. La anumite paralelografe este fixa si este mobila in toate sensurile datorita unui sistem articulat. Se fixeaza in pozitia stabilita cu ajutorul unui surub in pozitia de tripodare (axul de insertie) ;
• Cilindru ce contine accesoriile ;
• Bratul vetical cu inaltimea de 30-35 cm, fix pe platou. De el se articuleaza bratul orizontal mai lat, articulat, cu 1 sau 2 articulatii.
• Bratul orizontal poate fi nearticulat, orizontal la paralelograful cu suport magnetic. In capatul bratului orizontal se afla tija verticala, prevazuta inferior cu un sistem de prindere, tip menghina, pentru accesorii.
• Tija verticala este mobila in sens vertical si revine in pozitia initiala datorita unui resort.
• Accesorii :

Tija detectoare cu diametrul de2-3mm ;

Tija grafica pentru marcarea ecuatorului protetic ;

Tijele retentivometrice (retentiometre)-0,25-0,75 mm ;

Tija activa (razusa=spatula). Mai nou exista paralelografe cu tije electrice.

(Operatiuni :

Cu tija detectoare de evidentiaza convexitatile favorabile ale dintilor limitanti. Cand convexitatile sunt depistate in acelasi plan, acelasi ax, modelul de lucru este fixat in aceasta pozitie . Se inseamna cu creionul sau cu spatula pozitia modelului in suport=tripodare. In aceasta pozitie se efectueaza si celelalte operatiuni in acelasi ax (axul de insertie al PPS).

Tija grafitica-se traseaza ecuatorul protetic care va diferi ca traiect de cel anatomic. Cu ajutorul retentivometrelor, sub ecuatorul protetic se puncteaza zona favorabila de convexitate pentru bratul elastic si se marcheaza cu un creion moale. Dupa aceste insemnari, clinicianul deseneaza proiectul elementelor componente ale mijloacelor de mentinere directa (crosete turnate) dupa ce in prealabil a proiectat seile.

Cu ajutorul retentivometrelor se determina zonele favorabile plasarii bratelor  flexibile ale crosetelor turnate ; 0,25 mm pentru dintii cu implantare medie si crosete circulare ;0,50 mm pentru crosete divizate ; 0,75 mm pentru crosete biactive La valoare parodontala mare, ecuatorul protetic va fi inalt. La valoare inferioara a implantarii (0,25 mm), vom avea convexitati medii si valoare parodontala scazuta.

Tija razusa - se aplica cu ajutorul ei ceara pe dintii stalpi.)

Proiectul scheletului :

• Medicul proiecteaza, deseneaza scheletul pe fisa si apoi pe modelul de lucru.Transferul se realizeaza de catre tehncian pe modelul duplicat.
• Se proiecteaza mai intai seile, elementele de legatura intre sei (conectorul principal) si in final elementele de M. S. S. (crosetele).

• Seile metalice sau mixte (pentru rebazare) sunt recomandate in edentatiile laterale iar seile mixteperforate in edentatii terminale.
• Tipul de conector principal +-croset continuu ;
• Desenul crosetelor- mai intai cu bratele active divizate(ed. terminale) , circulare(ed. laterale) ; apoi pintenii ; pintenii in edentatii terminale se plaseaza in foseta meziala-sprijin mixt ; in edentatii laterale se plaseaza in ambele fosete (sprijin dento-parodontal).
• Zona de intalnire sa-conector principal este delimitata de un prag pentru acrilat
• Elementele de mentinere indirecta : pinteni antibasculanti ;
• Se rotunjesc zonele de unire ale pintenilor secundari, cei principali cu alte elemente. ;

Pintenii se modeleaza corespunzator

Elemente antibasculante : gherute.

8)Modelul duplicat :

Este o reproducere foarte exacta a modelului de lucru pregatit.Se obtine prin turnarea amprentei duplicat cu mase de ambalat fodfatice9 cele mai frecvente), silico-fosfatice .

Amprenta duplicatoare reprezinta inregistrarea modelului de lucru pregatit cu materiale speciale. in vederea acestei operatiuni .

Materiale pentru duplicat :

• H. R. (frecvent) ;
• H.I.R. ;
• Materiale siliconice (siliconi de aditie).

Exista siliconi de aditie fluizi (ce amprenteaza foarte exact) , timp de lucru scurt 30 minute, coeficient de contractie scazut.

Denumiri comerciale :

• PROTESIL (Krupp) ;
• VIROSIL (Bego) ;
• HERAFORM (Haereus).

Etapele obtinerii modelului duplicat :

• Pregatirea modelului de lucru pentru duplicare : deretentivizare si foliere ;
• Izolare model de lucru ;
• Amprenta duplicat ;
• Turnarea amprentei duplicat ;
• Indepartarea modelului duplicat ;
• Conditionarea modelului duplicat.

Deretentivizarea se realizeaza prin picurare de ceara speciala (pe baza de gutaperca) ce se aplica pe fetele proximale ale dintilor limitanti, parti interdentare,creste retentive, zone subecuatoriale (tot ce este retentiv si ar putea influenta exactitatea amprentei duplicatoare).Ceara se prelucreaza cu tija razusa pana se obtin fete axiale paralele in acelasi plan= deretentivizare paralela.

Alte zone :-cele in afara zonei de actiune directa -treme, diasteme, creste alveolare retentive (unde vine conectorul principal), spatiile orale ale coroanelor puntilor, ale pregatirilor proprotetice=deretentivizare modelata.

Se deretentivizeaza zonele in afara P.P.S. (extraprotetice), fundurile de sac retentive, creste (cu Moldina sau Plastilina =deretentivizare arbitrara.

Rezulta un model de lucru ce poate fi amprentat cu usurinta fara a se deforma amprenta duplicat. fara zone retentive Scopul final este de a facilita o amprenta duplicat foarte exacta si de a facilita insertia elementelor rigide pe campul protetic (conectori secundari).

Folierea se realizeaza cu ceara -benzi calibrate-si chiar prin picurare ;

1. se aplica la nivelul crestelor alveolare pe zona de contact a seii cu creasta. Se aplica folie de ceara, de 0,25-1 mm.

Saua mixta va fi din metal acoperit cu acrilat In edentatiile terminale , seile sunt prevazute cu un stop distantator pana la 1 mm/1,5mm ce va echilibra scheletul pe campul protetic si dirijeaza spatiul dintre saua metalica si creasta ce va fi acoperita de R.A.S.

2.Se foliaza traiectul conectorului principal (intregral in edentatiile clasa I Kennedy) si 2/3 (in edentatiile clasa a-II-a).

Folierea va fi mai ampla spre edentatia uniterminala si pieduta spre arcada integra.

Folierea este variabila.

3.Se foliaza traiectul conectorilor secundari,traiectul conectorilor secundari la crosetele divizate , crosetul circular cu 4 brate , la pintenii auxiliari distali (0,20-0,50mm), functie de rezilienta mucoasei.

Conectorul principal maxilar nu se foliaza ; se graveaza numai marginea anterioara/posterioara.

4.Se mai foliaza toate zonele negative ale campului protetic (rafeul median, papila retroincisiva, rugile palatine), parodontiul marginal, zona diastemei, tremei, torus palatin (0,5-1mm).

5.Deretentivizarea spatiilor interdentare -spatii proprotetice- coroane cu culise, spatii interdentare la nivelul microprotezelor.

Cu ajutorul paralelografului se fixeaza mijloacele speciale : culise, capse si axul lor (care vor fi

usor convergente sau divergente).

Cu izoparalelometrele se pregatesc praguri, lacasuri intracoronare pentru elementele de stabilizare, agregare. Sunt dotate cu micromotoare si turbine.

Caracteristicile modelului duplicat :

• Se realizeaza din mase de ambalat specifice, termorezistente ;
• Prezinta un volum identic cu al modelului de lucru pregatit pentru duplicare ;
• Pe modelul duplicat se modeleaza macheta fixa a viitorului schelet metalic ;
• El devine dupa machetare parte integranta a tiparuluiu ;
• Elemente distinctive : maron-cafeniu ; central prezinta un orificiu=canal principal de turnare  iar pe soclu palnia=conul de turnare al viitorului tipar

Conul de turnare nu apare la modelele maxilare deoarece interfereaza cu placuta (conectorul principal).

Conditionarea modelului duplicat:

-preincalzire:evacuare apa, dilatare termica

-insertia in ceara speciala, cu colofoniu, la 200C=>creste rez. mec. superficiala a modelului

-este compatibil cu ceara de macheta.

Conditionarea modelului duplicat :

Pentru a fi utilizat la machetare, modelul duplicat este conditionat.Se preincalzeste modelul duplicat pentru evacuarea apei, dilatarea termica. Va rezulta un model duplicat uscat, apt pentru imersia lui intr-un amestec de ceruri speciale pentru conditionarea modelului duplicat.

Modelul cu temperatura pana la 200sCse introduce in colofoniu. Rolul este de a obtine o rezistenta mecanica mai mare ce va face posibila machetarea.

Machetarea :

Pe modelul duplicat, tehnicianul deseneaza elementele scheletului cu un creion de mina moale si pe baza proiectului va modela macheta.La macheta P.P.S. nu se ataseaza canale de evacuare gaze. Se indica prepararea manuala a masei de ambalat pentru a obtine tipare cu grad de porozitate mai mare ce permit evacuarea gazelor din tipar.

Metode :

1) Macheta se modeleaza din elemente preformate (crosete, sei, conectori ce sunt adaptate in limitele proiectului scheletului si lipite cu ceara) din ceara, R.A.S., rasini compozite.Pintenii se modeleaza prin picurare.Toate zonele de unire vor fi in unghiuri rotunjite , se realizeaza praguri.

Modelajul exact, precis-rasini vinilice, sintetice, ce confera un modelaj ergonomic, timp de lucru scurt, posibilitatea de a realiza proiecte complexe, absenta deformarilor.

2) Varianta clasica (mixta) : sistemul de machetare combina elementele preformate manufacturate in laborator cu elemente modelate direct prin picurare (pinteni), sei, conectori principali din folie de ceara calibrata pana la 1 mm.Toate elementele se picura.

Caracteristici : timp de lucru mai mare, modelaj neuniform, precizie mai mica, tehnicienii modeleaza elementele componente cu grosime mai mare si in etapa de prelucrare le ajusteaza (timp de lucru mai mare, metal mai mult).Macheta se finiseaza si se pregateste pentru tipar.

Obtinerea tiparului :

• Aplicarea machetei pentru canalul principal+machetele canalelor secundare +machetele pentru evacuarea gazelor.

Caracteristici dimensionale : canal principal 5mm, canale secundare 3-3,5 mm (2-4 la numar), pentru evacuarea gazelor 1 mm ; ceara va fi profilata sau benzi.

Canalele secundare se aplica de la canalul principal pana in zonele marginale cele mai groase pentru a asigura calea de curgere a metalului.Marginile la elementele scheletului vor fi modelate in unghiuri rotunjite pentru a evita turbionarea alaiajului (fenomenul Corolis).

• Detensionarea machetelor se realizeaza prin racirea lenta a acesteia pe modelul duplicat timp de 6-12 ore; macheta este fixa.

Se contraindica introducerea machetei in apa calda sau topirea ei la 35sC. Se expune ceara la contractii.

• Degresarea machetei se realizeaza pentru indepartarea urmelor grasoase, restante. Curent se folosesc solventi organici:alcool, acetona, cloroform. Vor rezulta suprafete netede , curate ,ce vor favoriza aderenta masei de ambalat pe macheta si implicit absenta defectelor de turnare. ;
• Ambalarea propriu-zisa :macheta se ambaleaza in mase de ambalat specifice . Prepararea ideala-la vacuumalaxor (vezi avantaje) sau manual.Rezulta o masa semifluida care se va aplica intr-un conformator din material plastic cu inaltimea de 10-12 cm.si diametrul 10 cm.

Ambalarea se realizeaza intr-un timp.Dupa turnarea masei de ambalat , are loc priza sa in 40 minute. Se indeparteaza conformatorul, iar ambalajul este prelucrat tehnologic in etapele de preincalzire/incalzire pentru obtinerea tiparului.Se elimina macheta din tipar.

Preincalzirea se realizeaza lent pana la 200sC(vezi fenomene fizice -sem.I). Temperatura creste lent pana la 400sC(nenobile).

Incalzirea are loc pana la 750sC (nobile); curent 1000sC pentru ca tiparul sa fie adus la temperatura de lichefiere a aliajului :

1050-1350sC-Ni-Cr ;

1350-1450 sC-1500sC-Co-Cr ;

1650-1750sC-aliaje baza titan.

Preincalzire/incalzire-fenomene fizice-vezi sem I.

Observatie :

Cand elementele de mentinere directa nu functioneaza, elementele de mentinere indirecta exercita un efect nociv asupra campului protetic.

Pregatirea tiparului pentru turnarea scheletului metalic

Ambalajul refractar nu este apt pentru turnare deoarece in interiorul lui se afla macheta pe modelul duplicat.

In urma operatiilor tehnologice de preincalzire si incalzire se va elimina macheta din interirul ambalajului, rezultand tiparul.

1) Etapa de preincalzire :

Ambalajul este incalzit lent, in trepte, pe durata a 30-90 minute, pentru ridicarea temperaturii intre 200sC(aliaje nobile )si 400sC(aliaje nenobile).

Fenomeme fizice ce au loc :

• Macheta este topita partial, cu formarea unei atmosfere gazoase ;
• Se dilata partial tiparul si se elimina vaporii de apa din peretii tiparului ;

Observatie : pentru a evita presiunea vaporilor de apa si gazele formate prin ardere (R.A.S.) sau topire (ceruri), aceste reziduuri vapori-gaze exercita presiuni continue asupra peretilor tiparului cu aparitia fisurilor sau spargerea ambalajului.

Se contraindica introducerea ambalajului ce au fost in prealabil incalzite.

Se contraindica ritmul accelerat de incalzire.

Scoala germana recomanda ca in 30-45 minute pana la 60 minute si chiar in 90 minute sa se ridice temperatura pana la 400sC pentru a se produce tratamentul termic lent al ambalajului.

2) Incalzirea ambalajului refractar

Se realizeaza lent, in 2 ore, de la o temperatura de 750-800sC(aliaje nobile) pana la 900-1000sC (aliaje nenobile).

Temperatura este ridicata lent, cu 250sC/ora , in cuptoare speciale.

Tehnologic, preincalzirea si incalzirea pot avea loc in acelasi cuptor, in cuptoare programate.

Fenomene fizice ce au loc :

• Se elimina complet reziduurile machetei, inclusiv din porii ambalajului ;
• Dilatarea termica are valorile cele mai mari (1,3-1,4%) ;dilatarea totala va compensa coeficientul de contractie al aliajului la racire favorizand precizia turnaturii. Aliajele nenobile se contracta foarte mult datorita elementelor componente foarte multe si greutatii aliajului foarte mare.
• Caile de acces a aliajului in tipar au o temperatura asemanatoare cu temperatura de topire a aliajului.Ele sunt incalzite « la rosu » .Are loc rarefierea mediului intern a cavitatii tiparului.Dupa incalzire putem vorbi de tipar.El este apt pentru turnare.

Topirea -turnarea :

Turnarea reprezinta operatiunea tehnica prin care aliajul din stare solida sub actiunea agentului termic, din stare solida este transformat in stare fluida. El se introduce fortat in tipar. Aliajul patrunde in interiorul tiparului cu ajutorul fortei centrifuge , cu ajutorul fortei verticale (procedeu abandonat) sau a fortei orizontale (curent utilizat) atat la centrifuge semiautomate sau automate.

Cantitatea necesara de aliaj:pentru proteza finita:15-20grame; necesar:30-40grame.

Aliajul in stare solida se aplica in creuzete ceramice (procedee moderne) sau in palnia tiparului (procedeu contraindicat).

Se contraindica acest lucru deoarece:

• se poate sparge tiparul-nu rezista la socul termic si mecanic;
• se antreneaza curent fragmente de masa de ambalat ;
• aliajul este contaminat si de fragmentele inglobate la topire dar si de flacara oxigaz ; carbonul de la zona inactiva a flacarii contamineaza aliajul ducand la modificarea proprietatilor.

Se recomanda turnarea in recipiente ceramice, cu actiunea agentului termic de la bobine de inductie sau sub actiunea curentilor de joasa frecventa(abandonati) +curenti de medie frecventa.

Surse calorice :

• Gaz metan +oxigen :1500-2000sC ;
• Hidrogen +oxigen : 3000-3800sC ;
• Acetilena +oxigen :3000sC.

Sursa de topire este pregatita intr-o camera de amestec si proiectata cu un brener (pistol)pe suprafata metalului de topit.

Inconveniente :

Poate contamina aliajul prin actiunea directa ;

Sunt dificultati in transportul si conservarea surselor calorice.

Curentul electric :

-Curentii de medie frecventa -aparatul de turnat T.I.M.500 -cu protectie de gaz inert-argon;

-Curentii de inalta frecventa (Bego-Nautilus) ;

Alte surse :

• Jetul de plasma
• Laserul.

Dezvolta o temperatura crescuta , de 15000sC, sunt foarte eficiente, necontaminante, dar pot arde aliajele.

Curentii de medie frecventa si curentii de inalta frecventa sunt sursele calorice ideale de topit aliajele nobile deoarece avem o bobina de inductie infasurata in jurul creuzetului, topirea are loc indirect in creuzete ceramice, timpul de topire este foarte rapid, cantitatea de energie scazuta. Turnarea se realizeaza cu flux de protectie (argon).

Aparate de turnat automatizate :

Centrifuce semiautomate cu actiune mecanica (Schloder) ; cu actiune electrica (Rotojet, Motor cast).

Pot fi utilizate si centrifuge automate.

Starea metalului :

Metalul topit nobil se aduna sub forma unor sfere de culoare rosie , lucioasa.Este momentul in care se declanseaza turnarea.

Aliajul nenobil usor fuzibil se topeste la temperaturi mai mari de 1250sC, sub actiunea agentului termic el trece din stare solida in fluid vascoasa astfel incat cand ultimul fragment se prabuseste este momentul declansarii turnaturii.

Se recomanda protectia cu gaze inerte , dar daca nu avem aceste medii se poate folosi boraxul ce se combina cu oxizii metalici formand o crusta ce se indeparteaza dupa turnare la prelucrare.

La turnarea cu gaze inerte nu avem riscul de contaminare a aliajului . Aliajele baza titan sun topite atat sub actiunea bobinei de inductie(mai rar)dar mai ales sub actiunea arcului voltaic din wolfram cu actiune indirecta , rotit pe perioada topirii in jurul aliajului.

Aliajele baza titan sunt cele mai sensibile la turnare . Titanul se combina cu oxigenul, carbonul, azotul ; isi modifica proprietatile si formeaza superficial un strat de 30 microni de microporozitati.

Dezambalarea/prelucrarea :

Tiparul incalzit este racit lent, timp de 40-60minute ; este spart si introdus in apa.

Fragmentele de masa de ambalat se indeparteaza cu usurinta dupa introducerea in apa.

Turnatura se poate realiza corect fara defecte de turnare. Ele se consta dupa curatirea totala de masa de ambalat.

Defectele de turnare pot fi pozitive : perlate si lamelare ; pot fi partiale -defecte de structura+porozitati si defecte totale -sa nu avem piesa protetica.

Defectele pozitive , depozitele oxidice se indeparteaza prin prelucrare. Cele negative-bratele active se inlocuiesc cu unul elastic. Daca este un pinten lipsa, se reia realizarea P.P.S. de la capat.

Turnaturile baza titan se examineaza cu lumina polarizata. La aliajele

Co-Cr ar trebui sa se realizeze un examen metalografic.

Prelucrarea :

a) Grosiera(mecanica) :

Sablarea turnaturii pentru indepartarea resturilor de material refractar, din toate zonele profunde si obtinerea unor suprafete plane, netede, mate.

Se realizeaza clasic cu jet de particule abrazive pentru nenobile (cuart=nisip), la presiune 6-8 bari., timp de 5-10 minute. Scheletul este curatat astfel foarte riguros.

Este o prelucrare primara ce se realizeaza rapid, ergonomic, urmata de prelucrarea mecanica, caracterizata prin planarea si netezirea suprefetelor cu instrumente abrazive :freze ,pietre din carborundum. Se prelucreaza zona tijelor sectionate , plusurile.Zonele de unire ale conectorilor, spatiile mici sunt prelucrate cu pietre mai mici, cu granulatie mai mica.

b) Fina(electrochimica) :

Turnatura se introduce in solutie electrolitica a unei bai galvanice. Scheletul se aplica la polul pozitiv (anod) iar la polul negativ (catod) se afla o placa din Ni-Crdin acelasi aliaj. Lustruirea dureaza 5-10 minute, la intensitatea de 2,5-3 a. Are loc fenomenul de disociatie electrolitica ; ionii de Ni-Cr migreaza catre anod. Se lustruieste perfect scheletul.

Se contraindica lustruirea zonelor seilor terminale si suprafetele de contact ale conectorului principal.

Lustruirea electrochimica este mijlocul cel mai indicat de prelucrare a scheletului metalic. Zonele conectorilor secundari, principali, bratele crosetelor sunt prelucrate cu gumele de forma diferite (polipant)+pasta. In final toata aceasta infrastructura trebuie sa fie perfect lustruita. Metalele inalt fuzibile Ni-Cr, Co-Cr-Mo au un luciu mult mai persistent comparativ cu aliajele nobile .dupa prelucrare se examineaza scheletul pe modelul de lucru.

Se urmareste conditionarea modelului de lucru. Se indeparteaza ceara ; se imerseaza modelul de lucru in apa fiarta, se insera cu atentie scheletul in axul de insertie.

Se examineaza contactul pintenilor in lacas, relatia de contact a conectorilor secundari, conector principal, nivelul de planare a bratelor elastice a crosetelor, dimensiunea seilor in sens M-D si prepararea neaparata a stopului distal.

Daca aceste obiective sunt corecte, tehnicianul confectioneaza la nivelul seilor borduri de ocluzie pentru inregisrarea relatiilor intermaxilare.

Clinicienii indica ca la nivelul seilor sa se confectioneze din R.A.S. sei acrilice cu rol de portamprente pentru amprente biofunctionale (a2-a amprenta finala , functionala).Amprenta biofunctionala este indicata in obtinerea P.P.S. echilibrate. Ele se obtin pe model modificat (corijat).

Inregistrarea relatiei  intermaxilare :

In ocluziile fara contacte dento-dentare si ocluzii instabile, inregistrarea pozitilor fundamentale (R.C. si D.V.O) se realizeaza cu ajutorul bordurilor de ocluzie.

Etape:

Bordurile sunt plastifiate (sunt mai inalte cu 1-2 mm fata de restul dintilor restanti);

Se insera scheletul pe preparatiile proprotetice (pe campul protetic) fiind mentinut cu presiuni digitale in pozitia de insertie ;

Mandibula se conduce in r.c. la D.V.O.stabilita.

Se raceste bordura , si cu ajutorul ei modelele sunt fixate in articulator pentru obtinerea componentei acrilice.

Alta varianta :

• Borduri de ocluzie confectionate subdimensionat (cu 1-2 mm) ;
• Insertia scheletului pe campul protetic ;
• Aplicarea Z.O.E.la nivelul bordurilor ;
• Conducerea mandibulei in R.C. ;
• Priza pastei;
• Indepartarea inregistrarii.
• Aceasta metoda este o metoda mult mai exacta de inregistrare a R.C..

Observatii practice:

Inainte de determinarea raporturilor intermaxilare se recomanda un examen clinic al scheletului ;

Se urmaresc aceleasi obiective de la examinarea scheletului pe modelul de lucru +interferentele scheletului cu dintii limitanti. Ele sunt eliminate prin frezaj. Se examineaza relatia de ocluzie.

Ocluzia poate fi interferata de elementele componente ale scheletului.

Se echilibreaza ocluzia foarte riguros. Se trece la determinarea realatiilor intermaxilare. Clinicienii iau amprenta a-2-a functionala.

Metode :

1)       schelet + sei acrilice cu rol de portamprente. Seile sunt scurtate marginal cu 1-2 mm iar M-D acopera 1/3 anterioara a tubercului piriform.Applegate +Holms realizeaza amprente cu materiale bucoplastice in 2-3 straturi .Amprenta se realizeaza sub presiune digitala cu miscari pentru modelaj extern, efectuate de medic si de pacient :varful limbii in bolta, limba stanga-dreapta, varful limbii in protractie, deschiderea larga a gurii. Se efectueaza 5 minute deoarece poate sa fuga materialul bucoplastic :Adheseal, Dentiplast, , 3N-Ex Gold. Se obtine o amprenta functionala si apoi un model modificat .Se sectioneaza seile terminale. Scheletul + amprenta lipite cu ceara speciala de lipit se aplica pe modelul initial si se toarna amprenta Va rezulta un model corijat pe care se confectioneaza componenta acrilica (seile).Holms utilizeaza doar 1 stat de material bucoplastic.

2)       Scoala franceza-Rigolet si Sebach utilizeaza aceasta portamprenta numai ca amprenta functionala, o inregistreaza cu paste Z.O.E., in 2 timpi.

In timpul 1 se realizeaza amprenta sub presiune digitala cu z.O.E..

In timpul 2 se inregistreaza R.C., bordurile de ocluzie sunt confectionate din ceara dura , stents ;

In timpul 3, se aplica la nivelul seilor 1 strat de Z.O.E., material de mare precizie. Amprenta este luata in ocluzie.dupa conditionarea ei se va turna modelul corijat.

3)       Clinica de Protetica Bucuresti

Se obtine scheletul dupa o amprenta unica, se confectioneaza seile. Seile sunt adaptate marginal , inchise la zonele cheie cu Stents in grosime de 1-2 mm pana cand testul de basculare este negativ.Se inregistreaza R.C. la D.V.O.si se amprenteaza cu materiale bucoplastice sub presiuni ocluzale si modelaj functional al amprentei. Va rezulta o amprenta biofunctionala de foarte buna calitate. Se insista pe utilizarea zonelor biostatice in chip de zona de sprijin si inchiderea in prealabil la zonele cheie pentru a impiedica tendintele de basculare.

Componenta acrilica :

Se realizeaza macheta acesteia din ceara pe care se aplica un rulou pentru montarea dintilor artificiali.

Montarea +modelarea machetei-vezi P.P.A.

Macheta este inlocuita cu R.A.S. pentru sa. Polimerizarea-vezi sem.I.

Ambalarea se realizeaza prin metoda indirecta.

Dezambalarea :

Pot fi deformate elementele fine ale scheletului, pot fi fracturate bratele flexibile ale crosetelor.

Se indica sectionarea tiparului , enucleerea cu atentie din ambalaj.Prelucrarea componentei acrilice se realizeaza cu instrumente adecvate:perii, filturi conice, pufuri aplicate strict pe acrilat (nu pe metal)

Uneori se constata imposibilitatea insertiei P.P.S. Sunt erori in etapa de amprentare , turnare model, machetare . La acestea se adauga erorile de la dezambalare.