|
TRANSPORTUL POLITRAUMATIZANTULUI
Definitie - politraumatismele sunt afectiuni traumatice in care leziunile periferice (fracturi, plagi intinse, arsuri) sunt asociate cu leziuni viscerale ce pot fi urmate de tulburari ale functiilor vitale.
Cele patru regiuni anatomice care pot fi interesate in cursul unui politraumatism sunt: - extremitatea cefalica;
- toracele;
- abdomenul;
- aparatul locomotor.
In cadrul politraumatismelor pot fi interesate una, doua, trei sau toate aceste regiuni.
De aceea politraumatismele se clasifica in patru grade de urgenta:
- urgenta I - stop cardiorespirator;
- hemoragiile mari la care hemostaza provizorie este insuficienta;
- urgenta II - hemoragii arteriale ce pot fi oprite cu garou;
- zdrobiri ale membrelor;
- plagi abdominale;
- pierderea cunostintei;
- urgenta III - traumatisme cranio- cerebrale;
traumatisme vertebro-medulare;
fracturi deschise;
plagi profunde;
urgenta IV - accidentatii constienti cu leziuni superficiale, fracturi care se pot imobiliza provizoriu.
II.Transportul politraumatizatilor
In cursul transportului se impune supravegherea permanenta a mentinerii functiilor vitale (respiratie, circulatie) prin utilizarea manevrelor de resuscitare cardio-respiratorie.
Transportul cuprinde :
- pregatirea accidentatului pentru transport ;
- incarcarea lui pe targa sau alt mijloc improvizat;
- pozitionarea accidentatului pe targa in functie de leziunile suferite in lipsa unei brancarde transportul se poate face astfel;
daca nu are fracturi grave, victima va fi transportata de doua persoane care improvizeaza cu membrele superioare, un scaun pe care aseaza accidentatul.
- daca victima este inconstienta - atunci o persoana va sustine accidentatul sub axila pe la spate, iar cealalta persoana il va sustine de coapse.
Improvizarea unei brancarde - daca este necesar, se poate face cu ajutorul unei usi, unei scari, o patura, doua schiuri.
Cand dispunem de o targa trebuie sa respectam urmatoarele reguli:
- targa trebuie asezata pe partea lezata
- victima va fi ridicata de catre salvatori in totalitate mentinandu-se capul, trunchiul si membrele inferioare in acelasi plan.
- cei eu traumatisme ale coloanei vertebrale vor fi asezati ventral; la fel cei cu leziuni craniofaciale.
asezarea victimei cu pozitia ridicata a capului la accidentatii constienti si fara semne de soc, cu fracturi ale craniului.
pozitia de decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate le cei in stare de soc prin hemoragie.
- pozitia semi-asezat la cei cu leziuni toracopulmonare sau la cei cu insuficiente cardiorespiratorie.
- pozitia de decubit lateral la cei in stare de coma.
In timpul transportului cu ambulanta se mentin regulile legate de mentinerea victimei pe targa, se administreaza analgezice si sedative.
Transportul este bine sa se faca rapid, sa fie netraumatizant si sa se faca cu ajutorai unei ambulante pentru a se asigura conditiile corespunzatoare.
III. Tehnica pansarii plagilor la locul accidentului.
a) toaleta si dezinfectia tegumentului - depilarea regiunii daca este o regiune cu par; spalarea tegumentului cu apa si sapun din jurul plagii; dezinfectia zonei cu tinctura de iod, alcool - dinspre plaga spre exterior.
b) toaleta plagii - curatirea pagii cu apa sterilizata (apa fiarta si racita), cu ser fiziologi, cloramina.
Acestea se toarna in jet pentru a indeparta impuritatile: in plagile profunde abdominale sau toracice nu se face acesta manevra, in aceste situatii se aplica peste plaga un tampon de tifon steril imbibat cu solutii antiseptice.
De asemenea curatirea plagilor indiferent de localizare sil de profunzime nu se face cu tampoane de vata.
c) a II-a dezinfectie a tegumentului - se dezinfecteaza dupa curatirea plagii, din nou tegumentul cu tinctura de iod sau alcool;
d) acoperirea plagii - cu comprese sterile care se aplica' direct pe plaga, depasind limitele acesteia cu 2-3 cm.
e) fixarea pansamentului - dupa aplicarea compreselor, fixarea pansamentului se face cu galifix, leucoplast, bandaje; din fese de tifon.
La locul accidentului nu se exploreaza plaga in incercarea de a scoate eventualii corpi straini, fragmente osoase sau resturi de tesuturi.