|
|
|
Tesuturi si formatiuni aerifere
1. Aerenchimul totalitatea spatiilor cu aer din organele plantelor. Spatiile cu aer pot fi (Pl. XIV, fig. 1): meaturi - canalicule foarte stramte, triunghiulare sau romboidale in sectiune transversala, mult mai mici decat celulele intre care se afla (in toate parenchimurile: cortical, liberian, lemnos, medular, palisadic); lacune - spatii izodiametrice, mai mari decat celulele intre care se afla (prezente in tesutul lacunos al frunzelor, in parenchimul cortical al multor radacini si tulpini); canale - spatii lungi si foarte largi, marginite de mai multe celule (prezente in organele axiale ale plantelor acvatice si palustre, putand fi continue sau intrerupte de diafragme); camere - spatii izodiametrice foarte largi (prezente in frunzele plantelor acvatice si palustre).
2. Formatiuni aerifere: stomatele si lenticelele
Stomatele sunt formatiuni alcatuite din doua celule stomatice reniforme, mai rar halteriforme (ca la graminee, ciperacee), ce lasa intre ele o deschidere numita ostiola, celule anexe, camera substomatica si celulele care o delimiteaza, camera suprastomatica (cand exista). Stomatele inlesnesc schimburile de gaze in procesul de respiratie, elimina apa sub forma de vapori (Pl. XIV, fig. 2) in procesul de transpiratie, fac fotosinteza (zaharurile simple ce rezulta avand rol in miscarea de inchidere si deschidere a stomatei).
La frunza, stomatele pot fi localizate: in epiderma superioara (frunze epistomatice: nuferi), in epiderma inferioara (frunze hipostomatice: caz obisnuit) sau in ambele epiderme (frunze amfistomatice: multe leguminoase, crucifere, labiate, cariofilacee, graminee). Numarul stomatelor pe unitate de suprafata prezinta valori medii cuprinse intre 30 si 300/mm2, fiind mai mic la plantele ierboase decat la cele lemnoase; stomatele sunt mai numeroase, dar mai mici, la plantele din locuri uscate si bine iluminate.
Celulele stomatice au citoplasma bogata, cu numeroase cloroplaste. Peretii sunt de mai multe feluri: extern (cutinizat), intern, dorsal (adesea mai subtire) si ventral (adesea mai gros si cutinizat), acesta din urma formand o creasta externa si una interna.
Celulele anexe, uneori diferite de cele epidermice obisnuite, sunt in numar de doua (graminee) sau patru (telegraf, Tradescantia virginica), rareori mai multe, localizate la nivelul celulelor stomatice sau mai sus (Agave, pin).
Dupa relatia dintre stomata si celulele anexe, la frunzele mature de la dicotiledonate s-au stabilit mai multe tipuri de aparat stomatic, dintre care mai raspandite sunt (Pl. XIV, fig. 4):
- tipul anizocitic (crucifer): stomata inconjurata de trei celule anexe inegale, dintre care una este foarte mica;
- tipul anomocitic (ranunculaceu): stomata inconjurata de un anumit numar de celule anexe, care nu difera ca forma si marime de celulele epidermice obisnuite;
- tipul diacitic (cariofilaceu): stomata inconjurata de doua celule anexe, al caror perete comun este perpendicular pe axa longitudinala a stomatei;
- tipul paracitic (rubiaceu): stomata inconjurata de una sau mai multe celule anexe, paralele cu axa longitudinala a stomatei.
La frunza monocotiledonatelor pot fi intalnite mai ales urmatoarele tipuri de aparat stomatic (Pl. XIV, fig. 5):
- aperigen (fara celule anexe de tip special, ca la majoritatea speciilor);
- biperigen (cu doua celule anexe, ca la graminee);
- tetraperigen (cu patru celule anexe, ca la comelinacee);
- hexaperigen (cu sase celule anexe).
2.2. Lenticelele sunt formatiuni aerifere aflate pe tulpina si, uneori, pe radacina plantelor cu structura secundara, mai rar pe petiol, axa inflorescentei, fruct. Numarul lor variaza pe unitate de suprafata (cm2) de la 1-5 (salcie) pana la 30-50 (paltin de munte). Ne apar ca mici santuri inconjurate de un guleras de culoare bruna si au rol in schimburile de gaze dintre planta si mediul extern (Pl. XIV, fig. 6).
Tipuri structurale de lenticele (Pl. XV, fig. 1): tipul Sambucus (soc), cu lenticele formate exclusiv din tesut de umplutura (celule cu pereti subtiri dar suberificati); tipul Cerasus (cires) - Prunus (prun), cu lenticele formate din lame subtiri de celule suberoase, separate de tesut de umplutura (celule cu pereti subtiri, nesuberificati).
Care sunt tipurile de aparat stomatic dupa relatia dintre stomate si celulele anexe ?
