TESTE PROTEZA PARTIALA MOBILIZABILA - LICENTA

TESTE PROTEZA PARTIALA MOBILIZABILA - LICENTA

297.        Retentivitatile cele mai favorabile la nivelul dintilor mandibulari sunt distribuite astfel:

A.  la canini pe fetele vestibulare

B.  la premolari pe fetele vestibulare

C.  la molari pe fetele vestibulare

D.  la premolari si molari pe fetele linguale

E.  la molari pe fetele linguale

298.        *Zonele biostatice la mandibula sunt reprezentate de:

A.  tuberozitatile maxilare

B.  zonele de sarcina primara

C.  tuberculii piriformi

D.  zonele de sarcina secundara

E.  bolta palatina

299.        *Bolta palatina cea mai favorabila protezarii partiale mobilizabile este:

A.  plata, cu torus de marime medie

B.  plata, fara torus

C.  ogivala, fara torus

D.  ogivala, cu torus situat anterior

E.  adanca, fara torus

300.        Modelul de studiu si diagnostic in edentatia partiala serveste la:

A.  diagnosticul clinic al edentatiei

B.  stabilirea planului de tratament preprotetic

C.  analiza dintilor restanti si a crestelor alveolare

D.  analiza la paralelograf

E.  desenarea proiectului viitorului schelet al protezei

301.        *In clasificarea edentatiei partiale dupa Kennedy absenta tututor molarilor se incadreaza in:

A.  clasa I

B.  clasa a II-a

C.  clasa a III-a

D.  clasa a IV-a

E.  clasa a II-a cu o modificare

302.        *In cadrul clasificarii edentatiei partiale dupa Kennedy, edentatia tuturor frontalilor se incadreaza clasei:

A.  I -a

B.  a II-a

C.  a III-a

D.  a IV-a

E.  a VI-a

303.        *Edentatia clasa a III-a dupa clasificarea Applegate este:

A.  edentatie distala unilaterala

B.  edentatie distala bilaterala

C.  edentatie anterioara

D.  edentatie laterala care se trateaza adjunct

E.  edentatie laterala care se trateaza conjunct

304.        *Componentele paralelografului Ney sunt:

A.  soclul, masa, un brat vertical, brat orizontal dublu articulat, tija verticala accesoriile

B.  soclul, suportul de fixare al modelului, brat vertical, brat orizontal, tija verticala, accesoriile

C.  soclul, masa, un brat vertical articulat, doua brate orizontale, tija verticala, accesoriile

D.  masa, un brat vertical articulat, accesoriile si soclul

E.  un brat vertical, unul orizontal articulat si accesoriile

305.        Accesoriile paralelografului sunt:

A.  tija detectoare

B.  retentiometre

C.  spatule de ceara sau joje

D.  dispozitivul Gysi

E.  tija portmina de grafit

306.        *Analiza modelului de studiu al edentatului partial la paralelograf va parcurge, in ordine, urmatorii timpi:

A.  stabilirea planurilor de ghidare, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea

B.  stabilirea axei de insertie si dezinsertie a protezei, trasarea ecuatorului protetic, stabilirea locului de amplasare a varfului bratului retentiv al crosetului, tripodarea

C.  fixarea pozitiei modelului, stabilirea locului de amplasare a varfului bratului retentiv al crosetului, stabilirea zonelor de interferenta muco-osoase

D.  stabilirea planurilor de ghidare, stabilirea zonelor de aplicare a conectorilor secundari si a bratelor retentive ale crosetelor, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea

E.  specifici fiecarei forme de edentatie partiala

307.        Axa de insertie a protezei partiale scheletate este conditionata de urmatorii factori:

A.  trasarea ecuatorului protetic si tripodare

B.  planurile de ghidare, zonele retentive ale dintilor stalpi

C.  zonele de interferenta dentare si muco-osoase

D.  fizionomie

E.  stabilirea locului unde se plaseaza varful bratului retentiv al crosetului

308.        *Planurile de ghidare la edentatul partial sunt reprezentate de:

A.  zona cervicala a dintilor stalpi;

B.  suprafele vestibulare si orale ale tuturor dintilor

C.  suprafetele proximale ale dintilor stalpi, vecine spatiilor edentate

D.  toate suprafetele axiale ale dintilor stalpi

E.  suprafele ocluzale ale dintilor stalpi

309.        Interferentele muco-osoase mandibulare la edentatul partial pot apare in:

A.  zona linguala laterala

B.  zona retromilohioidiana

C.  zona retrotemporala

D.  zona tuberculului piriform

E.  zona torusului maxilar

310.        *Pentru mentinerea protezelor scheletate cu ajutorul crosetelor turnate divizate Roach este necesara o retentie subecuatoriala a dintilor stalpi de:

A.  0,25 mm

B.  0,30 mm

C.  0,50 mm

D.  0,75 mm

E.  1 mm

311.        *Zonele de interferenta muco-osoase la maxilar pot apare in urmatoarele regiuni:

A.  zona vestibulara sau distala a unor tuberozitati foarte retentive

B.  zonele vestibulare laterale si zona Ah

C.  punga lui Eisenring si zonele Schröder

D.  la nivelul boltii palatine

E.  in santurile pterigopalatine

312.        Atitudinea fata de interferentele muco-osoase este:

A.  se intervine chirurgical cand interferentele sunt exagerate

B.  schimbarea axului de insertia al protezei cand interferentele sunt mici

C.  folierea corespunzatoare pentru zonele retentive vestibulare mici ale crestelor alveolare

D.  scurtarea seilor pana la nivelul bombeului maxim al retentivitatilor pentru zonele retentive vestibulare mici ale crestelor alveolare

E.  se intervine chirurgical in toate cazurile

313.        Cu ajutorul minei de grafit, la paralelograf, se traseaza pe suprafata dintilor stalpi:

A.  linia ghid, linia celui mai mare contur, la un plan orizontal al modelului

B.  ecuatorul de malpozitie secundara

C.  axul de implantare

D.  ecuatorul protetic

E.  curbura arcadei

314.        *Tripodarea mai poarta numele de:

A.  fixarea bratului vertical in raport cu modelul de analizat

B.  fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf

C.  fixarea tijei de reperaj

D.  fixarea pozitiei conectorului principal si secundar

E.  B + C

315.        Secventele prepararii dintilor stalpi in cadrul tratamentului proprotetic al edentatiei partiale sunt:

A.  realizarea planurilor de ghidare

B.  remodelarea dintilor stalpi

C.  echilibrarea ocluzala

D.  prepararea lacasurilor pentru pinteni externi

E.  realizarea lacasurilor pentru pinteni interni

316.        Lacasele supracingulare pentru aplicarea unor pinteni se pot prepara pe urmatorii dinti:

A.  canini superiori

B.  incisivi centrali superiori

C.  premolari superiori

D.  canini inferiori

E.  molari inferiori

317.        Zonele protetice pozitive la mandibula sunt reprezentate de:

A.  dintii restanti

B.  torusurile mandibulare

C.  crestele alveolare

D.  tuberozitati

E.  tuberculii piriformi

318.        Zonele protetice negative, care trebuie ocolite sau despovarate de proteza partiala scheletata maxilara sunt:

A.  mijlocul crestelor alveolare

B.  bridele

C.  parodontiul marginal

D.  torusul

E.  mucoasa procesului alveolar lingual din dreptul conectorului principal

319.        Atitudinea fata de papila incisiva, ca zona protetica negativa, este de:

A.  despovarare prin foliere 0,50 mm

B.  ocolire

C.  despovarare prin foliere 0,20-0,30 mm

D.  gravare

E.  despovarare prin foliere 2 mm

320.        *Grosimea folierii mucoasei procesului alveolar in zona linguala, in dreptul conectorului principal, este cuprinsa in urmatorul interval:

A.  0,10-0,20 mm

B.  0,30-0,40 mm

C.  0,30-2 mm

D.  1-2 mm

E.  1-5 mm

321.        *Numarul de crosete necesar pentru ancorarea si stabilizarea unei proteze scheletate elaborata pentru o edentatie clasa a IV-a Kennedy, cu lipsa tuturor frontalilor, este de:

A.  doua

B.  trei

C.  patru

D.  cinci

E.  sase

322.        Mijloacele auxiliare de mentinere a protezelor partiale scheletizate sunt:

A.  retentivitatile anatomice

B.  crosetele turnate

C.  tonicitatea musculara

D.  adeziunea dintre mucoasa si baza protezei

E.  B + D

323.        *Toate elementele protetice care impiedica deplasarile orizontale ale protezelor partiale se numesc:

A.  elemente de mentinere indirecta

B.  elemente de mentinere directa

C.  elemente de sprijin

D.  elemente de stabilizare

E.  elemente contrabasculante

324.        Bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seilor protezelor partiale scheletate (in edentatii clasa I si a II-a Kennedy) este cauzata de:

A.  exostozele campului protetic

B.  topografia si intinderea edentatiei

C.  supraextinderea seilor

D.  actele reflexe

E.  gravitatie la mandibula

325.        Bascularea prin desprindere a protezelor partiale scheletizate in edentatiile clasa I si a II-a Kennedy se realizeaza dupa:

A.  axa de rotatie primara

B.  linia care uneste varful bratelor retentive ale crosetelor plasate cel mai posterior

C.  linia care uneste marginea distala a seilor

D.  linia care uneste varful bratelor retentive ale crosetelor plasate cel mai anterior

E.  linia fulcrum secundara

326.        Mentinerea indirecta a protezelor partiale scheletizate depinde de:

A.  eficacitatea mentinerii directe

B.  distanta elementelor contrabasculante fata de axa de basculare

C.  numarul de elemente contrabasculante

D.  rigiditatea conectorului secundar de care este legat

E.  existenta unui lacas special preparat

327.        Elementele contrabasculante ale unei proteze partiale scheletate pot fi:

A.  pintenii ocluzali

B.  pintenii supracingulari

C.  crosetul continuu cu pinteni ocluzali sau gherute incizale la extremitati

D.  retentivitatile protezei

E.  conectorii secundari

328.        Elementele contrabasculante au urmatoarele functii auxiliare:

A.  imobilizeaza dintii frontali, refac punctele de contact

B.  transmit fortele masticatorii si pe dintii stalpi indirecti

C.  realizarea frictiunii intre dintii stalpi si proteza in plan sagital

D.  stabilizarea protezei;

E.  rigidizeaza componentele crosetelor dentare turnate

329.        *Deplasarile protezelor partiale scheletizate care nu pot fi oprite de nici un element protetic sunt:

A.  deplasarile laterale

B.  bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seilor

C.  bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor

D.  mezializarea protezelor

E.  distalizarea protezelor

330.        *Axul de rotatie dupa care se face bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor protezelor partiale scheletate trece prin:

A.  varful bratelor retentive ale crosetelor plasate cel mai posterior

B.  varful bratelor opozante ale crosetelor plasate cel mai posterior

C.  pintenii cei mai meziali

D.  printenii cei mai apropiati de edentatie

E.  extremitatile distale ale seilor

331.        Diminuarea bascularii prin infundare a extremitatii distale a seilor protezelor scheletate se poate realiza prin urmatoarele metode:

A.  amprente de compresiune, mai ales la mandibula

B.  captusirea si rebazarea seilor

C.  plasarea unor elemente contrabasculante aditionale

D.  sei terminale extinse la maxim, dar in limite fiziologice

E.  B + C

332.        Rotatiile transversale ale protezelor partiale care rezolva edentatiile partiale de clasa II-a Kennedy sunt cauzate de :

A.  plasarea gresita a conectorilor secundari

B.  montarea gresita a dintilor artificiali

C.  dintilor artificiali mai lati comparativ cu latimea crestelor

D.  seile protezei prea scurte

E.  seile protezei prea extinse

333.        Deplasarile protezelor partiale produc urmatoarele efecte asupra dintilor stalpi:

A.  bruxism

B.  afectarea parodontiului profund al dintilor stalpi

C.  efecte disortodontice

D.  carii

E.  inconfort pentru pacient

334.        *Elementele de legatura dintre seile protezei scheletate sunt:

A.  capsele

B.  conectorii secundari

C.  elementele de mentinere, sprijin si stabilizare

D.  crosetele

E.  conectorii principali

335.        Caracteristicile comune ale conectorilor principali ai protezelor scheletate sunt reprezentate de:

A.  profilaxia tesuturilor campului protetic

B.  rigiditate

C.  elasticitate

D.  creaza conditii de confort pentru pacient

E.  se distanteaza de mucoasa

336.        *Bara linguala se poate confectiona cand inaltimea procesului alveolar este de cel putin:

A.  3 mm

B.  9 mm

C.  16 mm

D.  4 - 5 mm

E.  10 mm

337.        *Grosimea barei linguale a protezei scheletate mandibulare este de:

A.  5 mm

B.  1 cm

C.  3 mm la extremitatea superioara si 7 mm la extremitatea inferioara

D.  1 mm la extremitatea superioara si 3 mm la extremitatea inferioara

E.  4 mm la extremitatea superioara si 6 mm la extremitatea inferioara

338.        Zonele de minima rezistenta ale barei linguale la proteza scheletata mandibulara sunt:

A.  jonctiunea ei cu conectorul principal

B.  mijlocul barei

C.  jonctiunea ei cu conectorii secundari

D.  unirea ei cu seile

E.  A + B

339.        Rolul crosetului continuu al protezei scheletate mandibulare este de:

A.  a devia mandibula in pozitie excentrica

B.  a rigidiza bara linguala

C.  a solidariza dintii restanti

D.  a avea efecte disortodontice

E.  a lega seile protezelor

340.        *Forma conectorilor principali maxilari cea mai confortabila pentru pacient este de:

A.  Placuta mucozala dependenta de marimea edentatiei

B.  croset continuu

C.  bare

D.  conector principal dentar

E.  A + B

341.        *Latimea minima a placutei mucozale a protezei scheletate maxilare este:

A.  0,40 mm

B.  0,60 mm

C.  egala cu marimea spatiului edentat

D.  1 mm

E.  2 mm

342.        *Cel mai rigid conector principal maxilar este socotit:

A.  placuta mucozala cu latime redusa

B.  placuta mucozala cu latime mare

C.  placuta mucozala in forma de "U"

D.  placuta mucozala fenestrata

E.  placuta dentomucozala

343.        *Latimea placutei posterioare a conectorului principal maxilar fenestrat este de:

A.  0,4-0,6 mm

B.  2 mm

C.  4-5 mm

D.  6-9 mm

E.  10 mm

344.        *Grosimea recomandata a placutei mucozale in forma de "U" a protezei scheletate maxilare este:

A.  0,20 mm

B.  0,40 mm

C.  0,60 mm

D.  1 mm

E.  2 mm

345.        Functiile crosetelor dentare turnate utilizate in tratamentul edentatiei partiale cu proteze scheletate sunt:

A.  ancorarea

B.  pasivitatea;

C.  frictiunea

D.  mentinerea indirecta

E.  desprinderea voluntara a protezei

346.        Retentia protezei scheletate depinde de urmatorii factori:

A.  sprijinul parodontal

B.  marimea retentivitatii subecuatoriale

C.  numarul de crosete utilizate

D.  tipul de croset ales

E.  pozitia pintenilor ocluzali

347.        *Traiectul liniei ecuatoriale tipice, dupa IONESCU este:

A.  de la mijlocul distantei cervico-ocluzale pe fata proximala dinspre edentatie trece in diagonala si se apropie de suprafata ocluzala spre fata proximala opusa edentatiei

B.  de la mijlocul distantei cervico-ocluzale pe fata proximala dinspre edentatie trece in diagonala si se apropie de colet spre fata proximala opusa edentatiei

C.  de la mijlocul distantei cervico-ocluzale pe fata proximala opusa edentatie trece in diagonala si se apropie de colet spre fata proximala dinspre edentatiei

D.  din apropierea coletului pe fata proximala dinspre edentatie trece in diagonala si se apropie de suprafata ocluzala spre fata proximala opusa edentatiei

E.  in apropierea fetei ocluzale, atat vestibular, cat si oral

348.        *Elasticitatea bratului retentiv al crosetului turnat, a carui diametru se subtiaza uniform catre varf, ajungand sa fie jumatate din diametrul de la origine, este, comparativ cu cea a unuia nesubtiat:

A.  egala

B.  de doua ori mai mica

C.  de doua ori mai mare

D.  de patru ori mai mare

E.  de opt ori mai mare

349.        Pintenii ocluzali externi principali prezinta urmatoarele caracteristici:

A.  transmit fortele paralel cu axul lung al dintilor

B.  elasticitate

C.  sunt plasati intr-un lacas de forma hemisferica

D.  sunt plasati intr-un lacas in forma de coada de randunica

E.  prezinta rigiditate absoluta

350.        Incercuirea (in protezarea partiala mobilizabila) intervine cu rol secundar in:

A.  Stabilizarea orizontala a protezei

B.  sprijin

C.  mentinere

D.  reciprocitate

E.  pasivitate

351.        Reciprocitatea corecta a crosetelor se poate realiza prin urmatoarele metode:

A.  utilizarea crosetului Ackers

B.  utilizarea crosetului Ney I

C.  utilizarea crosetului Ney II

D.  utilizarea crosetului "Fehr"

E.  utilizarea crosetului de sarma

352.        Plasarea pintenului ocluzal, in edentatiile terminale, in fosa meziala a dintelui stalp determina:

A.  ca proteza sa actioneze ca o parghie de gradul I

B.  ca proteza sa actioneze ca o parghie de gradul al II-lea

C.  micsorarea unghiului de inclinatie sub care se face bascularea prin infundare a seilor

D.  marirea unghiului de inclinatie sub care se face bascularea prin infundare a seilor

E.  transmiterea mai uniforma a presiunilor pe crestele alveolare

353.        Caracteristicile crosetelor circulare sunt:

A.  bratul retentiv ajunge in zona retentiva subecuatoriala dinspre ocluzal

B.  portiunea flexibila a bratului retentiv actioneaza prin tractiune asupra retentivitatii dintelui stalp

C.  portiunea flexibila a bratului retentiv actioneaza prin presiune asupra retentivitatii dintelui stalp

D.  dezinsertia protezelor este mai usoara decat insertia

E.  insertia protezelor este mai usoara decat dezinsertia

354.        Crosetul circular Ackers deschis anterior este indicat:

A.  daca zona de retentie subecuatoriala este maxim 0,25 mm

B.  daca zona de retentie subecuatoriala este maxim 0,50 mm

C.  daca retentivitatea favorabila a dintelui stalp este situata vestibulo-distal

D.  daca retentivitatea favorabila a dintelui stalp este situata vestibulo-mezial

E.  in edentatii clasa a III-a Kennedy

355.        *Retentivitatea favorabila a dintelui stalp, pentru plasarea unui croset circular Ackers deschis posterior este dispusa:

A.  vestibulo-distal

B.  oro-mezial

C.  mezial

D.  distal

E.  vestibulo-mezial

356.        Retentivitatea favorabila a dintelui stalp, pentru plasarea unui croset inelar sau cu 4 brate, trebuie sa fie:

A.  maxim 0,25 mm pe premolari

B.  maxim 0,50 mm pe premolari

C.  maxim 0,25 mm pe molari

D.  maxim 0,50 mm pe molari

E.  maxim 0,50 mm pe premolari si molari

357.        *Crosetul circular "in ac de par" se aplica cel mai des pe urmatorii dinti:

A.  molari maxilari inclinati mezial

B.  molari mandibulari inclinati mezial

C.  premolari maxilari

D.  premolari mandibulari

E.  canini

358.        Crosetul Bonwill este foarte utilizat in urmatoarele situatii:

A.  edentatii clasa I Kennedy

B.  edentatii clasa a II-a Kennedy

C.  edentatii clasa a III-a Kennedy

D.  edentatii clasa a IV-a Kennedy

E.  A + B

359.        *Bratul retentiv al crosetului turnat in "T" pleaca din:

A.  conectorul principal

B.  saua scheletului metalic

C.  pintenul ocluzal

D.  crosetul continuu

E.  corpul crosetului

360.        Utilizarea crosetului turnat in "T" este contraindicata in urmatoarele situatii:

A.  in edentatii terminale, cand zona retentiva a dintelui stalp se afla mezial

B.  in edentatii terminale, cand dintele stalp are un ecuator protetic inalt

C.  edentatii terminale, cand zona retentiva a dintelui stalp se afla distal

D.  cand exista o zona retentiva muco-osoasa in dreptul conectorului secundar al bratului retentiv

E.  cand retentivitatea dintelui stalp este mai mare de 0,50 mm

361.        Crosetul Ney Nr.1 se aplica pe dintii care au linia ecuatoriala:

A.  cu traiect tipic situat la mijlocul fetei proximale dinspre edentatei, urcand oblic vestibular si oral spre ocluzal pe fata proximala opusa edentatiei

B.  cu traseu tipic liniar in 1/3 ocluzala a dintelui stalp

C.  traseu tipic liniar in 1/3 cervicala a dintelui stalp

D.  cu traiect tipic situat la mijlocul fetei proximale dinspre edentatei, coborand oblic vestibular si oral spre cervical pe fata proximala opusa edentatiei

E.  numita "ecuator protetic Nr.1"

362.        Din a doua grupa de crosete Ney fac parte urmatoarele crosete:

A.  crosetul mixt biactiv

B.  crosetul cu actiune posterioara

C.  crosetul cu actiune posterioara inversa

D.  crosetul unibar

E.  crosetul inelar

363.        *Crosetul R.P.I. utilizat in terapia edentatiei partiale cu proteze scheletate are urmatoarele componente:

A.  brat retentiv divizat in forma de "T", pinten ocluzal si conector secundar

B.  placa proximo-orala, brat retentiv divizat in "I", pinten ocluzal

C.  brat retentiv divizat in "I", pinten ocluzal, placa linguala

D.  brat retentiv din sarma, pinten ocluzal, placa palatinala

E.  placa proximo-orala, brat retentiv divizat in "I", pinten ocluzal,conector principal

364.        *Crosetul mixt Ney (biactiv) este indicat pe dintii care au linia ecuatoriala:

A.  tipica

B.  in diagonala

C.  numita "ecuator protetic Nr.2"

D.  inalta, unde retentia este mare, aproape de ocluzal

E.  coborata

365.        Avantajele crosetelor mixte utilizate in tehnologia protezelor scheletate sunt:

A.  reparatii usoare

B.  pot fi aplicate in zone de retentie de 0,25 mm

C.  contact liniar cu dintele stalp

D.  vizibilitate redusa

E.  se dezactiveaza in timp

366.        La sistemul de bare si calareti Gilmore, barele au urmatoarea forma pe sectiune:

A.  rotunda

B.  patrata

C.  dreptunghiulara

D.  ovala

E.  semipiriforma

367.        Din sistemele articulate de mentinere, sprijin si stabilizare fac parte:

A.  ruptorii de forte

B.  capsele

C.  amortizorii de forte

D.  balamalele

E.  culisele

368.        Caracteristicile conectorilor secundari utilizati in tehnologia protezei scheletate sunt:

A.  rigiditate

B.  traiect vertical

C.  jonctiune cu pintenii ocluzali intr-un unghi de 90 de grade sau mai mic

D.  traiect sinuos

E.  utilizare rara

369.        Tipurile de conectori secundari sunt:

A.  monoactivi

B.  proximali

C.  interdentari

D.  ai bratelor elastice ale crosetelor divizate

E.  elastici

370.        Saua protezei scheletate (sa metalica si acrilica) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A.  rigiditate

B.  elasticitate

C.  conductibilitate termica redusa

D.  adaptare intima si precisa la tesuturile cu care vine in contact

E.  sa permita efectuarea captusirilor

371.        La conceperea protezelor in edentatia de clasa I Kennedy, unde retentivitatea subecuatoriala este plasata vestibulo-distal, sunt indicate urmatoarele crosete:

A.  divizat in "T"

B.  Ackers deschis edental

C.  Ackers deschis dental

D.  circular cu brat intors

E.  divizat in "semiT"

372.        Caracteristicile conceperii protezelor in edentatia clasa a II-a Kennedy sunt:

A.  extinderea bazei protezei si in zona hemiarcadei integre

B.  elementul contrabasculant este unilateral

C.  elementul contrabasculant nu este necesar

D.  elementul contrabasculant este plasat pe partea opusa edentatiei

E.  elementul contrabasculant este plasat in vecinatatea seii

373.        *Momentul amprentarii preliminare in edentatia partiala tratata cu proteze partiale scheletizate este:

A.  in prima sedinta de prezentare a pacientului

B.  dupa realizarea tratamentelor preprotetice

C.  dupa realizarea tratamentelor proprotetice

D.  inainte de orice fel de tratament

E.  dependent de tipul de edentatie

374.            *Amprenta preliminara in edentatia partiala serveste la confectionarea:

A.  modelului documentar

B.  modelului functional

C.  modelului de studiu si diagnostic

D.  modelului de lucru

E.  modelului final

375.            Caracteristicile amprentei functionale in edentatia partiala protezata mobilizabil sunt legate de:

A.  tratamentele preprotetice

B.  amprenta preliminara

C.  clasa de edentatie

D.  tipul de sprijin al protezei

E.  vechimea edentatiei

376.        Reproducerea anatomica perfecta a suportului dento-parodontal prin amprentele functionale, in edentatiile clasa I si a II-a Kennedy are ca scop realizarea:

A.  sprijinului parodontal

B.  sprijinului muco-osos

C.  mentinerii protezei

D.  stabilizarii protezei

E.  protectia tesuturilor mucozale

377.        Scopul amprentei functionale in edentatiile clasa I si a II-a Kennedy tratate cu proteze scheletate sunt:

A.  reproducerea anatomica perfecta a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare

B.  sa redea forma anatomica a mucoasei crestelor alveolare

C.  marginile amprentei sa fie extinse la maxim, dar in limite fiziologice

D.  sa asigure modelarea marginala functionala

E.  sa redea forma functionala a mucoasei crestelor alveolare

378.        Amprenta functionala necompresiva pentru realizarea protezelor scheletate este indicata in urmatoarele cazuri:

A.  clasa I Kennedy la maxilar

B.  clasa I Kennedy la mandibula, cand se utilizeaza ruptori de forte

C.  clasa a II-a Kennedy la maxilar

D.  clasa a III-a Kennedy la maxilar, cand se utilizeaza ruptori de forte

E.  clasa a IV-a Kennedy la mandibula

379.            In edentatiile clasa a III-a Kennedy, in care protezele scheletate au sprijin dento-parodontal, scopul amprentei functionale este:

A.  reproducerea anatomica perfecta a dintilor restanti

B.  redarea formei anatomopatologice a mucoasei crestelor alveolare

C.  redarea formei estetice a mucoasei crestelor alveolare

D.  marginile amprentei nu trebuie modelate functional

E.  marginile amprentei sa fie modelate functional

380.        Amprenta functionala de spalare se utilizeaza pentru confectionarea protezelor scheletate in urmatoarele tipuri de edentatii:

A.  clasa I Kennedy la mandibula

B.  clasa a II-a Kennedy la mandibula

C.  clasa a III-a Kennedy la maxilar, unde seile nu au versant vestibular

D.  clasa a III-a Kennedy la mandibula, unde seile nu au versant vestibular

E.  clasa a IV-a Kennedy la maxilar, unde seile nu au versant vestibular

381.            *Momentul turnarii modelului intr-o amprenta cu alginate este:

A.  in maxim 1-2 minute

B.  in maxim 15 minute

C.  in maxim o ora

D.  in maxim 24 de ore

E.  dependent de tehnica de amprentare

382.        Impreciziile de suprafata ale amprentelor cu alginate pot fi:

A.  bule de aer

B.  lipsuri

C.  desprinderea partiala a alginatului din lingura

D.  imprecizii la nivelul boltii palatine

E.  imprecizii la nivelul dintilor restanti

383.        Metodele de determinare si inregistrare a relatiei intermaximare in edentatia partiala tratata cu proteze scheletate sunt:

A.  dependente de situatia clinica

B.  independente de situatia clinica, obligatoriu cu sabloane de ocluzie

C.  pozitionarea manuala a modelelor in imtercuspidare maxima

D.  pozitionarea modelelor cu ajutorul materialelor de inregistrare a pozitiei de intercuspidare maxima

E.  cu ajutorul sabloanelor de ocluzie

384.        *Pozitionarea manuala a modelelor in intercuspidare maxima, in vederea confectionarii unor proteze scheletate se face in urmatoarele situatii:

A.  in orice situatie

B.  in nici o situatie

C.  cand exista cel putin patru unitati de masticatie, repartizate cate doua bilateral

D.  in edentatii reduse, cu ocluzie stabila si cu dimensiunea verticala de ocluzie pastrata sau redusa

E.  in functie de varsta pacientului

385.        Determinarea si inregistrarea relatiei intermaxilare in edentatia partiala tratata cu proteze scheletate se face cu sabloane de ocluzie in urmatoarele situatii:

A.  intotdeauna

B.  in nici o situatie

C.  in edentatiile de clasa I si a II-a Kennedy, cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente

D.  in edentatiile de clasa a IV-a Kennedy intinse sau extinse, cind opus edentatiei partiale se afla o edentatie partiala sau totala

E.  cand exista cel putin patru unitati de masticatie, repartizate cate doua bilateral

386.        *Determinarea functionala a relatiilor intermaxilare in edentatia partiala tratata cu proteze scheletate nu poate fi utilizata in urmatoarele situatii:

A.  edentatii clasa I Kennedy

B.  edentatii clasa a II-a Kennedy

C.  edentatii clasa a III-a Kennedy

D.  edentatii clasa a IV-a Kennedy

E.  in nici o situatie

387.        Dupa aplicarea protezelor partiale scheletete in cavitatea bucala se verifica:

A.  fizionomia

B.  fonatia

C.  mentinerea si stabilitatea protezelot

D.  gradul de finisare al protezelor

E.  ocluzia

388.        Testul de rotatie al protezei scheletate se refera la:

A.  verificarea daca proteza basculeaza prin infundare

B.  verificarea daca proteza basculeaza prin desprindere

C.  verificarea daca proteza basculeaza vestibulo-oral

D.  aplicarea de presiuni pe extremitatea distala a seii si pe elementele contrabasculante

E.  aplicarea de tractiuni verticale asupra protezei

389.        *Verificarea mentinerii protezei scheletate se efectueaza prin:

A.  presiuni alternative pe dintii stalpi

B.  presiuni alternative pe dintii laterali artificiali si pinteni

C.  existenta unei adaptari optime a pintenilor ocluzali in lacasurile special preparate

D.  tractiuni in axul de dezinsertie al protezei asupra portiunilor flexibile ale bratelor retentive ale crosetelor

E.  testul de rotatie al protezei

390.        Dupa aplicarea protezelor partiale scheletizate, durerea localizata numai la nivelul crestelor poate fi cauzata de:

A.  exostoze

B.  conectori principali elastici

C.  mucoasa subtire, atrofica lezata de marginile subtiri ale protezei

D.  sei supraextinse

E.  contacte premature si interferente

391.        Cauzele care determina muscarea obrajilor la pacientii purtatori de proteze partiale sunt:

A.  tonusul scazut al muschiului buccinator

B.  tonusul crescut al orbicularului buzelor

C.  ocluzie laterala cap la cap

D.  comportamentul propulsiv al limbii

E.  nu exista

392.        Cauza ineficientei masticatorii determinata de o proteza partiala pot fi:

A.  lipsa de mentinere a protezei

B.  dinti artificiali abrazati

C.  dureri

D.  introducerea unor cantitati prea mari de alimente in gura

E.  ingestia unor fragmente mari de alimente nemestecate

393.        Readaptarea prin captusire a protezelor partiale scheletate se fac atunci cand:

A.  scheletul metalic este in stare buna si perfect adaptat la dintii restanti

B.  dintii artificiali sunt in stare buna  si montati corect

C.  crosetele turnate au fost inlocuite cu crosete de sarma

D.  extinderea seilor este prea mare

E.  ocluzia poate fi echilibrata prin mici slefuiri

394.        Necesitatea captusirii protezelor partiale scheletate de clasa I si a II-a Kennedy se apreciaza prin:

A.  inocluzia laterala

B.  lipsa eficientei masticatorii

C.  aplicarea de presiuni digitale pe extremitatea distala a seii si pe elementele contrabasculante, la care aceasta se mobilizeaza

D.  testul de rotatie al protezei este pozitiv

E.  abrazia dintilor artificiali

395.        Rebazarea protezelor partiale scheletate se poate face in urmatoarele conditii:

A.  dinti artificiali abrazati

B.  dinti artificiali nedeteriorati

C.  schelet integru si bine adaptat pe dinti

D.  ocluzia poate fi corectata prin mici slefuiri si echilibrare

E.  scheletul nu se mai adapteaza pe dintii stalpi

396.        Refacerea seilor protezelor scheletate si a arcadelor artificiale se va face cand:

A.  dintii artificiali sunt nedeteriorati

B.  proteza scheletata a suferit mai multe captusiri

C.  scheletul metalic nu se mai adapteaza

D.  dintii artificiali s-au deteriorat sau abrazat

E.  apar atrofii galopante de creasta alveolara

Intrebari Protetica Fixa

Tema 47. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare

Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice si technice ale protezarii fixe, ed. Signata, Timisoara, 2001

Complement simplu:

397.        *Restaurarile unidentare intracoronare indirecte:

1. se realizeaza in laborator in urma amprentarii
2. se realizeaza in cabinet de catre medicul dentist
3. se pot realiza si fara amrentarea prealabila
4. se realizeaza doar din aliaje nobile
5. nici un raspuns corect

398.        *Incrustatiile sunt:

1. coroane de invelis realizate din aliaje nobile
2. restaurari unidentare extracoronare
3. o alternativa la obturatiile plastice
4. realizate numai din aliaje de Cr-Co
5. nefizionomice

399.        *Incrustatiile metalice:

1. se realizeaza din aliaje de Cr-Co
2. se realizeaza din aliaje nobile si titan
3. din aur se fractureaza daca solicitarea aplicata depaseste limita elastica
4. se bruniseaza inainte de cimentare
5. nu pot reface punctele de contact.

400.        *Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile fata de obturatiile din amalgam sunt:

1. coloreaza tesuturile dentare
2. modelarea extrabucala permite refacerea unei bune morfologii ocluzale
3. pot fi realizate de catre medicul dentist
4. sensibilitatea tehnologica privind turnarea si prelucrarea
5. nici un raspuns corect.

401.        *Pinlay-urile sunt:

A. dispozitive corono-radiculare

B. coroane de substitutie

C. incrustatii cu crampoane, utilzate ca elemente suplimentare de retentie

D. bonturi mobilizabile

E. restaurari protetice mobilizabile

402.        *Onlay-urile se indica:

1. la molari tratati endodontic care au pereti vestibulari si orali sanatosi, iar tesuturile restante trebuie protejate
2. la molari tratati endodontic care mai au doar 1 perete restant
3. ca elemente de agregare in edentatii intinse
4. cel mai frecvent in leziunile mezio-palatinale la frontali
5. variantele A si C.

403.        *Tehnicile directe fata de cele indirecte de realizare a incrustatiilor prezinta urmatoarele avantaje:

1. adaptare marginala imbunatatita
2. realizarea in conditii optime a ariei de contact
3. realizarea unei suprafete optime de contact
4. posibilitatea unei prelucrari si lustruiri optime
5. nici un raspuns corect

404.        *Obturatiile de baza in cazul incrustatiilor din rasini compozite:

1. nu sunt necesare
2. asigura protectia pulpara in cazul cavitatilor profunde
3. se realizeaza inaintea prepararii cavitatii pentru incrustatie
4. trebuie extinse pana la nivelul marginilor cavitatii
5. se realizeaza din amalgam.

405.        *Amprentarea in cazul incrustatiilor din rasini compozite se realizeaza cu:

1. acrilate termo-baro polimerizabile
2. alginate
3. ploieteri sau siliconi cu rectie de aditie
4. gutaperca
5. hidrocoloizi ireversibili

406.        *Incrustatiile ceramice sunt contraindicate in:

1. parafunctii
2. leziuni carioase mici sau moderate
3. leziuni carioase mari cu margini de smalt nesustinute
4. dinti cu tratament endodontic la care cavitatea de acces a compromis rezistenta si prognosticul dintelui
5. caitatile in care nu se poate obtine o forma retentiva

407.        *Grosimea inlay-urilor

1. ceramice creste rezistenta
2. metalice scade rezistenta
3. ceramice ofera rezistenta acceptabila cand este de 1-2,5 mm
4. nu are relevanta
5. variantele A si B sunt corecte

408.        *La inlay-urile compozite

1. prepararea cavitatii este mutilanta
2. limita poate fi subgingivala
3. se bizoteaza marginile
4. fixarea este adeziva cu cimenturi diacrilice
5. amprenta se realizeaza cu hidrocoloizi ireversibili

409.        *Pregatirea dintelui in vederea cimentarii prevede:

1. curatarea cavitatii dupa gravare
2. gravarea cavitatii cu acid fluorhidric 37%
3. degresarea cu alcool a cavitatii urmata de o uscare cu un jet de aer timp de 10 secunde
4. aplicarea de acid ortofosforic ce se va polimeriza prin lumina (lampa halogen, cu plasma, dioda sau laser)
5. izolarea campului operator

410.        *Restaurarile extracoronare:

1. nu implica laboratorul de tehnica dentara
2. necesita sacrificii mai importante de tesuturi dure
3. sunt dominate de onlay-uri
4. sunt nefizionomice
5. nici o varianta corecta

411.        *Prin procedeul de fatetare:

1. se urmareste schimbarea fatetelor coroanelor metalo-ceramice
2. se urmareste schimbarea fatetelor coroanelor metalo-acrilice
3. se urmareste schimbarea fatetelor coroanelor metalo-diacrilice
4. variantele A, B si C
5. se urmareste sacrificiul minim de tesut dentar sanatos.

412.        *Avantajele fatetelor sunt:

1. economie de tesuturi dentare
2. corecteaza bruxismul
3. reaslizeaza stopuri ocluzale stabile
4. retentia lor pe suprafata dintelui se realizeaza prin efectul de perla
5. se realizeaza din aliaje de Cr-Co.

413.        *Coroanele partiale:

1. necesita preparatii intempestive
2. permit verificarea ulterioara a vitalitatii dintelui
3. ½ acopera fata vestibulara si jumatate din fetele proximale
4. adaptarea pe bont se face mai greu datorita efectului hidraulic
5. au retentie si rezistenta mecanica sporita fata de coroana totala

414.        *Coroanele partiale ¾:

1. se folosesc mai ales la dintii frontali
2. acopera marginea ocluzala a suprafetei vestibulare
3. are marginile preparatiei la nivelul punctelor de contact
4. permit mentinerea vitalitatii pulpare
5. acopera toate suprafetele in afara de jumatatea meziala a suprafetei vestibulare

415.        *Coroanele de invelis:

A.     metalice acopera toate fetele dintelui cu exceptia celei vestibulare care se realizeaza din acrilat (coroane din doua bucati)

B.      nemetalice se realizeaza prin polimerizare, sinterizare sau frezare (,ecanica sau computerizata)

C.      se agrega la preparatiile dentare prin cimentarea sau insurubare

D.     metalice cu grosime dirijata au pereti de grosime inegala

E.      se folosesc pe dinti cu modificari de pozitie de peste 30⁰ fata de campul ocluzal.

416.        *Indicatiile coroanelor de invelis:

1. ca elemente de agregare in protezarea fixa
2. pe dinti cu tratamente endodontice si patologie periapicala
3. pe dinti cu rezorbtii alveolare care ating treimea apicala
4. pe dinti foarte scurti
5. variantele B si C

417.        *Coroanele turnate cu grosime totala:

1. au pereti laterali de dimensiuni egale
2. contactul cu bontul se realizeaza doar in zona coletului
3. contactul cu bontul se realizeaza si pe fata vestibulara
4. nu se utilizeaza foarte frecvent
5. necesita tehnologii si aliaje speciale.

418.        *Coroanele de invelis nemetalice

A. mai sunt cunoscute si sub numele de coroane estetice sau fizionomice

B. folosesc aliaje de Cr-Co

C. nu se pot realiza din rasini compozite datorita contractie la polimerizare

D. sunt nefizionomice

E. nu pot fi utilizate ca elemente de agregare

419.        *Contraindicatiile coroanei Jacket din ceramica sunt:

1. fracturi ale marginilor incizale ce pot fi refacute cu materiale plastice de restaurare coronara
2. anomalii de forma si de pozitie
3. discromiile
4. pacienti tineri la care camera pulpara fiind voluminoasa exista riscul lezarii pulpei
5. nici o varianta corecta

420.        *Coroanele Jacket din rasini compozite

1. se realizeaza prin sinterizare
2. la realizarea preparatiei trebuie respectate principiile generale valabile pentru coroanele de acoperire
3. este recomandata terminatia in lama de cutit la nivel cervical
4. variantele B si C
5. se realizeaza din rasini cu umplutura anorganica redusa

421.        *Coroanele mixte:

1. nu trebuie sa satisfaca functia de sprijin datorita functiei sale mai mult fizionomice
2. metalo-ceramice utilizeaza polimetilmetacrilatul ca material de placare
3. trebuie sa evite modificarea raporturilor ocluzale
4. coroanele metaloceramice trebuie supuse procesului de termopolimerizare
5. nu trebuie sa mentina neschimbate contactele ocluzale din timpul deglutitiei

422.        Incrustatiile :

1. sunt proteze unidentare care se folosesc in tratamentul leziunilor coronare
2. sunt folosite pentru restaurarea morfologiei dentare
3. acopera fata vestibulara a dintilor frontali
4. au indicatii protetice
5. metalice se realizeaza din aliaje nobile si titan

423.        Incrustatiile se clasifica in:

1. coroane partiale ¾
2. inlay sau incrustatie intracoronara
3. pinlay
4. pinlay (sau incrustatie extracoronara)
5. onlay (numit si inlay cu crampoane)

424.        Pinlay-urile:

1. sunt incrustatii cu crampoane
2. utilizeaza elemente suplimentare de retentie
3. sunt incrustatii extracoronare
4. se mai numesc si inlay-uri cu crampoane
5. variantele B si C

425.        Onlay-urile se indica :

1. in leziuni coronare extinse, cu cuspizi vestibulari sau orali intacti
2. la pacienti cu igiena deficitara
3. cand istmul reprezinta jumatate sau mai mult din dimensiunea coronara vestibulo-orala
4. la tineri cand exista pericolul deschiderii camerei pulpare
5. ca element de agreagare in edentatii intinse

426.        Contraindicatiile incrustatiilor sunt

1. elemente de agregare in edentatii reduse
2. igiena deficitara
3. elemente de agregare in edentatii extinse
4. leziuni coronare reduse
5. variantele B si D

427.        Incrustatiile din rasini compozite realizate prin tehnicile indirecte au urmatoarele avantaje fata de tehnicile directe:

1. timpul de lucru mai scurt
2. pretul de cost mai redus
3. adaptare marginala imbunatatita
4. realizarea in conditii optime a ariei de contact
5. posibilitatea unei prelucrari si lustruiri optime

428.        Tehnica semidirecta intraorala de realizare a incrustatiilor din rasini compozite prevad:

1. realizarea de catre tehnician
2. fotopolimerizarea in situ
3. brunisarea incrustatiilor dupa cimentare
4. aplicarea unui agent de izolare inaintea inserarii si polimerizarii compozitului
5. prepararea cavitatii si aplicarea obturatiei de baza

429.        Dezavantajele inlay-urilor ceramice sunt:

1. timp de lucru indelungat
2. aspectul estetic lasa de dorit
3. posibilitatea fracturarii in timpul fazelor de laborator
4. posibilitatea uzurii arcadei antagoniste
5. corecturile ocluzale dupa cimentare pot duce la pierderea culorii initiale

430.        In vederea cimentarii incrustatiilor ceramice se fac urmatoarele pregatiri:

1. degresarea dintelui cu spirt
2. gravajul cu acid ortofosforic 37% a dintelui timp de 15 secunde
3. izolarea campului operator
4. se usuca cu jet de aer timp de 15 secunde
5. variantele A, B si C

431.        Restaurarile extracoronare:

1. reclama sacrificii mai importante de tesuturi dure
2. se realizeaza prin tehnici aproape exclusiv indirecte
3. sunt dominate de onlay-uri
4. sunt dominate de inlay-uri
5. sunt dominate de pinlay-uri

432.        Fatetele vestibulare

1. ceramice combina cerintele conservative cu cele de stabilitate cromatica
2. prezinta risc mare de iritatie pulpara
3. pot fi realizate doar indirect de catre medic
4. elimina prepararea circulara de pe fata orala
5. se folosesc la dinti cu anomalii de forma

433.        Contraindicatiile fatetelor sunt:

1. prezenta de fisuri amelare
2. anomaliile de forma
3. predispozitii la carii dentare
4. igiena bucala defectuoasa
5. indicatii de diastema

434.        Concluzia lui Chirstensen dupa aplicarea a mii de fatete a fost:

1. in discromiile severe tetraciclinice se obtin rezultate mai bune cu ajutorul fatetelor decat cu ajutorul coroanelor de invelis
2. atunci cand stigmatele distrofice afecteaza structural coroanele dentare, se obtin rezultate mai bune cu ajutorul coroanelor de invelis
3. in discromiile severe tetraciclinice se obtin rezultate mai bune cu ajutorul coroanelor de invelis decat cu ajutorul fatetelor
4. in anomaliile dentare de forma fatetele trebuie plasate subgingival pentru a creste rezistenta si efectul estetic
5. variantele A si B

435.        Coroanele partiale:

1. sunt reprezentate de fatete
2. pastreaza o buna parte din particularitatile estetice ale dintelui natural
3. nu necesita preparatii intempestive
4. permit verificarea ulterioara a vitalitatii
5. sunt reprezentate de onlay-uri.

436.        Coroanele partiale:

1. 7/8 acopera toate suprafetele in afara de jumatatea meziala a suprafetei vestibulare.
2. 4/5 acopera in plus fata de coroana ¾ marginea ocluzala a suprafetei vestibulare
3. 1/2 sunt specifice zonei laterale acoperind fata ocluzala pana la nivelul cuspizilor vestibulari
4. pastreaza "placajul natural" al dintelui
5. permit testarea vitalitatii dintelui

437.        Indicatiile coroanelor partiale sunt:

1. indice de carie crescut sau igiena necorespunzatoare
2. coroane de dimensiuni cervico-ocluzale reduse
3. elemente de ancorare in cadrul unor punti extinse
4. realizarea unor sisteme de contentie pentru imobilizarea dintilor in boala parodontala
5. ancora in protezarea mobilizabila

438.        Referitor la statica ancorarii coroanelor partiale

1. retentia impotriva fortelor de desprindere ocluzala se realizeaza prin santurile de pe suprafata ocluzala
2. retentia impotriva fortelor de desprindere ocluzala se realizeaza prin peretii axiali paraleli
3. retentia impotriva fortelor de desprindere ocluzala se realizeaza prin santuri si puturi parapulpare
4. retentia impotriva fortelor de desprindere orale se realizeaza prin santurile de pe fata ocluzala
5. retentia impotriva fortelor de desprindere orale se realizeaza prin rigidizare impotriva incovoierii

439.        Coroanele de invelis

1. acopera in totalitate suprafetele preparate ale unui bont natural
2. metalice se pot confectiona prin turnare
3. metalice se pot confectiona prin polimerizare
4. metalice cu grosime dirijata are contact cu bontul doar la nivelul fetei vestibulare
5. variantele B si C

440.        Coroanele de invelis

1. se folosesc la dinti cu parodontiul afectati
2. se folosesc in scop de refacere morfofunctionala
3. se folosesc in scop protetic
4. se folosesc in scop profilactic
5. se folosesc la pacienti cu afectiuni generale care nu suporta sedinte lungi de preparari.

441.        Coroanele metalice turnate:

1. pot fi cu grosime dirijata
2. pot fi cu grosime totala
3. nu se pot confectiona din titan
4. cu grosime dirijata consuma mai putin aliaj decat cele totale
5. variantele A si B

442.        Adaptarea axiala a coroanei:

A.      la preparatia cu prag nu sunt permise discrepante marginale decelabile macroscopic

B.       se verifica prin urmarirea punctelor de contact proximale si rezistenta fatetelor vestibulare

C.       se verifica prin urmarirea inchiderii marginale in zona cervicala

D.      in preparatiile tangentiale, coroana nu trebuie sa patrunda excesiv in santul gingival

E.       lungimea excesiva a coroanei se evidentiaza prin ischemierea marginii gingivale

443.        Deficientele in adaptarea marginala:

1. pot fi eliminate doar de catre medic
2. pot apare si datorita greselilor de modelaj in laborator
3. macheta nu trebuie sa prezinte o adaptare marginala perfecta in zona marginala deoarece in urma prelucrarii si finisarii poate rezulta o treapta pozitiva.
4. se datoreaza numai greselilor medicului
5. pot rezulta in urma unei amprentari gresite

444.        Coroanele din doua bucati

1. mai sunt cunoscute si coroane din inel si capac
2. mai sunt cunoscute si coroane cu fenestratie vestibulara
3. se confectioneaza numai din aliaje nobile
4. capacul se modeleaza in cabinet
5. au fost folosite in trecut pentru precizia de adaptare a inelului la colet si exactitatea reliefului ocluzal

445.        Coroanele de invelis nemetalice

1. nu se mai folosesc
2. se folosesc doar pentru restaurari provizorii
3. sunt cunoscute si sub numele de coroane estetice
4. se realizeaza si din polimeri
5. se realizeaza si din rasini compozite

446.        Defectele coroanelor de invelis din rasini acrilice sunt:

1. dificultatea de realizare
2. contractie mare la polimerizare
3. rezistenta slaba la uzura
4. absorbtie crescuta de apa
5. polimerizarea reticulata a acrilatelor

447.        Indicatiile coroanelor Jacket ceramice sunt:

1. pacientii tineri cu camere pulpare voluminoase
2. discromii ale frontalilor
3. molarii
4. anomalii de forma
5. anomalii de pozitie

448.        Coroanele Jacket acrilice:

1. sunt folosite la ora actuala doar ca restaurari provizorii
2. sunt folosite la ora actuala doar ca restaurari permanente
3. sunt folosite ca restaurari permanente sau provizorii
4. pot fi utilizate la adolescenti ca restaurari de temporizare
5. nu se pot realiza in cabinet

449.        Tehnica modelajului direct a coroanelor Jacket din RDC prezinta urmatoarele avantaje:

1. relieful ocluzal corect realizat de catre tehnician
2. scurtarea timpului de lucru
3. evitarea erorilor din cursul machetarii
4. adaptare marginala imbunatatita
5. posibilitatea paralelizarii dintilor de catre tehnician

450.        Coroanele mixte:

1. asigura functia de sprijin
2. se realizeaza din doua tipuri de ceramica feldspatica
3. evita modificarea raporturilor ocluzale
4. se realizeaza din doua bucati
5. rezistenta lor este asigurata de componenta metalica

451.        Coroanele mixte:

1. pot fi metalo-ceramice
2. pot fi metalo-acrilice
3. componenta metalica se poate realiza prin galvanizare
4. componenta metalica se poate realiza prin termopolimerizare
5. componenta fizionomica poate sa adere de componenta metalica si prin retentie mecanica

452.        Avantajele coroanelor mixte sunt:

1. sunt identice cu ale coroanelor acrilice
2. combina rezistenta mecanica cu aspectul fizionomic
3. rezistenta in timp a placarii cu acrilat a intregii suprafete coronare
4. aproape toate tipurile de leziuni coronare pot beneficia de astfel de restaurari
5. pot fi utilizate la dintii oralizati

453.        Elementele componente ale coroanei mixte sunt:

1. bontul dentar
2. componenta metalica
3. componenta fizionomica
4. inelul ocluzal
5. fateta linguala

454.        Componenta fizionomica a coroanei mixte:

1. confera un aspect estetic
2. asigura rezistenta coroanei mixte
3. nu participa intotdeauna la realizarea ariilor de contact proximale
4. se poate realiza din ceramica
5. se ralizeaza prin turnarea ceramicii

455.        Prepararea bontului pentru o coroana mixta trebuie sa respecte:

1. conditiile biologice
2. conditiile mecanice
3. conditiile fizionomice
4. conditiile financiare
5. dorintele pacientului

456.        Dezavantajele coroanelor mixte sunt:

1. sunt inestetice
2. agregare mai slaba fata de cororanele de invelis metalice turnate datorita sacrificiului mai mare substanta dura de la nivelul dintilor
3. aparitia uneori a fenomenului de separare la interfata dintre cele doua materiale
4. nu pot fi utlizate ca element de agregare in cazul puntilor
5. nu pot fi folosite individual

457.        Componenta metalica a coroanei mixte:

1. asigura efectul estetic
2. se realizeaza din ceramica
3. delimiteaza componenta fizionomica
4. reconstituie ariile proximale de contact (cu unele exceptii la CMMC)
5. acopera in totalitate bontul dentar, cu unele exceptii pentru CMMC

458.        Etapele clinice de realizare a coroanelor mixte metalo-ceramice includ:

1. confectionarea modelului
2. realizarea machetei componentei metalice
3. indicatia de tratament si stabilirea planului terapeutic
4. prelucrarea finala a CMMC
5. cimentarea provizorie (daca este cazul)

459.        Etapele clinice de realizare a coroanelor mixte metalo-acrilice includ:

A. examenul clinic

B. amprentarea campului protetic

C. ambalarea, tiparul si turnarea componentei metalice

D. verificarea adaptarii protezei (in cele 3 sfere) pe campul protetic

E. dezambalarea, prelucrarea componentei metalice

460.        Dupa procedeul tehnologic de realizarea a componentei metalice, deosebim CM al caror schelet rezulta prin:

1. termopolimerizare
2. ambutisare
3. fotopolimerizare
4. sinterizare
5. galvanizare

461.        Dupa procedeul de realizare a componentei fizionomice, exista CM ale caror componente se obtin prin:

1. termopolimerizare
2. ambutisare
3. fotopolimerizare
4. sinterizare
5. galvanizare