TEHNICA RECOLTARII ANALIZELOR PE APARATE SI INTERPRETAREA LOR

TEHNICA RECOLTARII ANALIZELOR PE APARATE SI INTERPRETAREA LOR

Teste de diagnostic si screening

Ingrijirea bolnavilor implica stabilirea diagnosticului precis intr-un timp cat mai scurt posibil, pentru a se putea aplica tratamentul corespunzator. Un ajutor pretios, de multe ori indispensabil, il constituie probele de laborator, care exprima in mod obiectiv modificarile survenite in: morfologia, fiziologia si biochimia organismului evidentiind factorii etiologici (agentii agresivi) ai imbolnavirilor.

In practica medicala testele se impart in:

A. Teste care se recolteaza la bolnavii care se interneaza de urgenta, vizand aparatul afectat (sau organul din aparatul respectiv) astfel:

a. In caz de abdomen acut medical:

1. Amilazemie. Se recolteaza 10 ml sange venos (pe nemancate) fara anticoagulant, care se trimite urgent (seringa si epruta fiind uscate) la laborator.

Valori normale 8-32 unitati Wolghenuth (uW) sau 230 - 270 ui.

Valori patologice (crescute) in:

• pancreatita acuta (in primele zile),
• parotidita epidemica (oreion).

2. Glicemia. Se recolteaza (pe nemancate):

2 - 3 cm³ sange venos, pe florura de sodiu (anticoagulant si anticolinergic) intr-o eprubeta care se agita bine, pentru omogenizarea amestecului (pana ce capata o culoare rosie deschisa);

se dozeaza cu glucometru (in urgenta).

Valori normale:

70 - 100 mg%, iar prin metoda clasica: 60 - 110 mg%.

Valori patologice:

crescute in diabetul: pancreatic (zaharat), hipofizar, suprarenalian, tiroidian;

scazute in: boala Addison, insuficienta tiroidiana, insuficienta hepatica grava si dupa administrare de doze mari de insulina.

3. Hemolencograma. In mod curent se recolteaza 10 cm³ sange venos pe anticoagulant (pe sare disodica de E.D.T.A.). Prezinta avantajul ca dintr-o proba, se pot efectua un numar de determinari si anume:

Hb (hemoglobina). Valori normale la: barbati 15,7 (14 - 17,5) si femei 13,8 (12,3 - 15,3).

Valori patologice:

a.     Hb crescuta in poliglobulii; scazuta in anemii.

b.     Ht - normal - barbati 46 (42 - 50) si femei 40 (36 - 45)

Valori patologice idem cu ale hemoglobinei.

Leucocite - numar normal 4 - 9 mii/mm³.

Valori patologice crescute in: infectii si inflamatii (apendicita acuta, peritonota, colecistita acuta, pancreatita acuta).

4. Ureea in ser. Se recolteaza aproximativ 5 cm³ sange venos (fara anticoagulant) sau 0,2 cm³ sange capilar (daca laboratorul utilizeaza o micropipeta cu ureaza).

Valori normale (dupa metoda cu ureaza): 10-40 mg%, iar dupa metoda Koworsky: 10 - 50 mg%.

Variatii crescute in: H.D.S. (hemoragii digestive superioare), maladii febrile si diabet (prin hipercatabolism proteic).

Valori scazute in: afectiuni hepatice grave (ciroze si hepatite acute fulminante prin prabusirea ureogenezei).

5. Timp de coagulare. Se reolteaza 5 cm³ sange si apoi se repartizeaza in tuburi foarte curate (cate 2 cm³ de sange in fiecare tub).

Valori normale: 7 - 12 minute (mmetoda Lee White).

Valori patologice:

peste 12 minute - hipocoaguabilitate;

sub 7 minute - hipercoagulabilitate.

De retinut

O hipercoagulabilitate marcata e datorita cel mai adesea unei proaste conditii tehnice (cand trebuie efectuat timpul Howell).

6. Timp de sangerare.

Tehnica recoltarii

Cu ajutorul unui ac Franke se obtine o plaga de 2 mm adancime, 2 mm latime (metoda Ivy). Punctia se face pe pielea fetei anterioare a lobului urechii, dezinfectata cu alcool. In momentul aparitiei primei picaturi de sange, se da drumul la cronometru. Cu o hartie de filtru se absorb la fiecare 30 de secunde picaturile de sange care apar spontan (fara apasare) pana cand sangerarea inceteaza, momentul in care se opreste cronometrul.

Valori normale: 2 - 4 minute

Valori patologice: peste 5 minute - daca se prelungeste peste 5 minute, e vorba de un sindrom hemoragipar, fie datorita unei: vasculopatii, fie unei trombopatii.

7. Examenul de urina (pentru amilazurie).

Tehnica recoltarii

Urina prospat emisa:

Valori normale: 8 - 64 unitati Wolghemut (uW) sau 500 - 800 u.i.

Valori patologice: creste in paralel cu valoarea amilazemiei (in pancreatita acuta - ramane ridicata mai mult timp, decat a amilazemiei).

Examenul de urina pentru pigmenti biliari - urobilinogenul apare in urina la cateva ore dupa recoltare. In mod normal este absent. Prezenta in cantitati crescute apare in: boli hepatice si anemii hemolitice. Cantitati scazute sau absent in obstructia cailor biliare (icter obstructiv).

b. In caz de durere acuta precordiala.

Se recolteaza analizele (mentionate la abdomenul acut) plus:

1. Creatin - fosfoknaza (C.P.K.)

Valori normale pana la 50 mUi/ml.

Variatii patologice: cresteri mari - 200 - 1000 mUi/ml in primele 2 - 3 ore si ajunge la valori maxime intre 12 - 36 ore (proportional cu intinderea necrozei).

2. Transminaze

Valori normale: G.O.T. 2 - 20 ui creste in infarctul miocardic acut, incepand cu a 5-a ora si atinge valoarea maxima intre 18 - 36 ore, de la producerea infarctului.

B. Teste care se recolteaza la bolnavii cronici internati in spital cu afectini ale aparatelor, astfel:

Cu boli:

1. Ale aparatului respirator care necesita:

hemoleucograma completa;

glicemie;

ureea in ser;

examenul de urina (pentru pigmentii biliari si sediment), care au fost enuntate (la testele necesare in urgenta), dar care necesita in plus:

1.         V.S.H.

Indicatii de prelevare

Se recolteaza 2 cm³ sange venos, fara staza in flacon cu autocoagulant (E.D.T.A.) care se agita prin inclinare succesiva.

Valori normale intre 4 - 6 mm la o ora la barbat si 6 - 12 mm la femeie. Valori patologice:

creste in: infectii, inflamatii, boli maligne;

scade in poliglobului.

In afara testelor de laborator pentru precizarea diagnosticului in afectiunile pulmonare si pleurale se mai efectueaza:

2. I.D.R. la tuberculina (reacta Mantoux), care se efectuiaza prin injectarea in derm a 0,1 ml solutie P.P.D. Se considera ca inocularea a fost facuta corect, daca in momentul introducerii lichidului apare o bula alba de edem de cca 5 - 6 mm diamertru, care persista aproape 10 minute (regiunea pentru injectare, este treimea mijlocie a fetei anterioare a bratului, dezinfectata in prealabil cu alcool de 70s). Citirea si interpretarea reactiei se face la 72s. Existenta unei reactii de 10 mm sau mai mare la persoane in varsta de 0 - 15 ani (impune examen radiologic pulmonar) fiind pozitiva.

3. Examenul sputa

Examenul de sputa cu antibiograma este necesar pentru evidentierea germenului la ce antibiotic e sensibil.

Sputa este constituita din secretiile patologice ale arborelui respirator (laringe, trahee, bronhii, pulmon). Se eleimina prin expectoratia care contine si secretii din cavitatea buco - faringiana si nazala, de aceea bronhoscopia e metoda ideala de prelevare (tintita direct din bronhii).

In mod clasic insa recoltarea sputei se face din expectoratia de dimineata, cand pacientul isi face "toaleta bronhiilor" in vas steril (placa Petri sau flacon cu gat lung). Inaintea recoltarii bolnavul va face o gargara cu: ceai de musetel, ser fiziologic steril sau apa oxigenata diluata.

Transportul produsului la laborator, trebuie sa se faca in cel mult doua ore de la recoltare, pentru a se evita degradarea rapida a elementelor componente ale sputei.

Examene paraclinice folosite pentru depistarea si confirmarea unor boli ale aparatului respirator, sunt:

a. Microradiografia pulmonara, care depisteaza t.b.c. pulmonar - examen care se face obligatoriu la angajare si in scop preventiv anual la muncitorii in intreprinderi si la candidatii la examenele de admitere in invatamantul superior.

b. Radioscopia pulmonara, care depisteaza t.b.c. pulmonar si confirma suspiciunea clinica a: pneumoniei, cancerului bronhopulmonar, a plereziilor, pneunotoraxului spontan si bronsectaziilor.

c. Radiografia pulmonara, care depisteaza si confirma miliara t.b.c. (intrucat radioscopia nu o evidentiaza), silicoza si antracoza la mineri.

d. bronhoscopia cu biopsie pentru confirmarea cancerului bronho - pulmonar.

e. biopsia pleurala pentru confirmarea mezoteliomului pleural (cancerul primitiv al pleurei).

2. Ale aparatului cardiovascular

In afara de creatinfosfokinaza si transminaze (care au fost enuntate la durerea precordiala acuta) in sectia de cardiologie se mai recolteaza urmatoarele analize:

1. ASLO

Tehnica prelevarii

Se recolteaza 10 cm³ sange venos fara anticoagulant.

Valori normale 166 - 200u ASLO.

Valori patologice crescute:

peste 200u ASLO la toti pacienti, care are au avut o angina streptococica in ultimele trei luni sau alte infectii banale datorita streptococului;

peste 300u ASLO in: G.N.A. (post streptococica) scarlatina si purpure reumatoide;

in R.A.A. creste foarte mult intre 600 - pana la 2500u ASLO.

De retinut

In stenoze mitrale, titrul crescut contraindica comisurotomia (interventia chirurgicala).

amigdalitele repetate cu titru ASLO crescut, necesita amigdalectomie;

endocardita lenta, poate fi semnalata la un titru crescut (din focare latente) la un sindrom febril prelungit.

2. Colesterol

Se recolteaza pe nemancate 10 ml sange venos fara anticoagulante (avand grije ca seringa si eprubeta sa fie uscate).

Valori fiziologice: 150-260 mg% ml ser, pana la varsta de 50 ani.

Variatii patologice:

crescut in: sindrom nefrotic, icter obstructiv mixedem, tulburari in metabolismul lipidelor (diabet, obezitate, xantomatoze diverse, sarcina, alcoolism);

scazut in: insuficienta hepatica grava (ciroza) unele maladii infectioase severe (pneumonie, febra tifoida, endocardita lenta).

Raportul colesterol esterificat / colesterol total este 0,65-0,75.

3. Hemocultura

Importanta ei este deosebita, in special in:

starile septicemice determinate de boli infectioase precum: endocardita lenta, leptospiroza, bruceloza, febra tifoida;

in bacteriemia pasagera, intalnita la: deficitarii imunologici, diabetici, uremici, cirotici.

Tehnica recoltarii

Materialul necesar pentru recoltare si pentru tehnica recoltarii este acelasi ca pentru punctia venoasa. Momentul optim al recoltarii hemoculturii este in plin frison, dar in mod obisnuit se recolteaza 2 - 5 hemoculturi la intervale de 2 ore. Pentru a da un raspuns pozitiv sunt necesare ca regula generala 24 pana la 48 ore (dar o hemocultura se poate pastra si 7 zile). Recoltarea si insamantarea se fac in sectii, la patul bolnavului in flacoane tip plasma de 150 ml, care contin mediu nr 1, fara indicator redox, corespunzator necesitatilor unui mediu universal (sau se poate utiliza si bulion glucozat). Se va acorda o deosebita grija desinfectiei mainilor. Se rupe pelicula de celofan de pe capacul flaconului, se dezinfecteaza cu iod sau alcool de 70sC. Sangele se injecteaza cu un alt ac intr-un jet cat mai incet pentru a nu se forma spuma. Se omogenizeaza usor pe un plan orizontal.

De retinut.

Pentru infectiile cu germeni acerobi se poate intrebuinta mediu VI cu adaus de tioglicol de sodiu.

Interpretare

Germenii patogeni sunt identificati in sange si la ce antibiotic sunt sensibili pe antibiograma.

4. Trigliceridele

Tehnica recoltarii

Se recolteaza pe nemancate la 10ml intravenos.

Valori normale:

barbati: pana la 150 mg trigliceride la 100 ml ser;

femei: 100 mg trigliceride la 100 ml ser.

Variatii patologice:

crescute - peste 200 mg la 100 ml ser se intalnesc in: hiperlipamie esentiala, sarcina, ateroscleroza, sindrom nefrotic, hipertiroidie.

scazute - infectii cronice, neoplasme, hipotiroidie.

In afara testelor de laborator pentru diagnosticul bolilor cardio - vasculare se utilizeaza si o serie de examene paraclinice precum:

a. E.K.G. (electrocardiograma), care este necesara pentru confirmarea:

I.M.A. (infarctului miocardic acut);

a tulburarilor de ritm;

a blocurilor atrio - ventriculare.

b. Echografia cardica, care descopera leziunile valvulare ale inimii si pune in evidenta lichidul pericardic (in pericardite).

c. Oscilometria - fiind indicata in sindromul de ischemie periferica determinat de: trombangeita obliteranta, diabet zaharat sau de arterioscleroza arterelor periferice.

d. Coronarografia, este indicata la bolnavii cu cardiopatie cronica ischemica dureroasa pentru a vedea daca necesita bay - pass.

3. Teste si investigatii paraclinice in explorarea tubului digestiv

In afara testelor curente efectuate oricarui bolnav cronic la internare, adica:

2.     hemoleucograma completa;

3.     V.S.H.;

4.     glicemie;

5.     uree in ser;

6.     R.B.W.;

7.     transminaze;

8.     examen de urina cu densitate si sediment.

Bolnavului in sectia gastroenterologice se mai pot efectua urmatoarele:

a. Tubajul duodenal (are azi indicatii restranse), mai ales pentru depistarea lombliei (deci in scop diagnostic) si in scop terapeutic in dischineziile biliare de tip hipotom.

Tehnica recoltarii

Subiectul trebuie sa fie nemancat de 12 ore. Dupa ce v-a inghiti sonda Einhorn (cand reperul atinge arcadele dentare) bolnavul e culcat usor pe partea dreapta si prin deglutitie se v-a face ca sonda sa progreseze. La 15 - 20 minute dupa ce ajunge in stomac, pe tub incepe sa curga suc gastric. Din acest moment, bolnavul v-a inghiti putin cate putin tubul pana ce gradatia 70 -75 cm ajunge la nivelul arcadei dentare si daca apare un lichid galben auriu, inseamna ca sonda a ajuns acum in duoden. Se obtine esantionul de bila (20 - 30 cm), apoi se introduc 30 ml ulei floarea soarelui, se inoada capatul tubului, se astepta 15 - 20 minute. Apoi se dezleaga tubul si se introduce intr-o eprubeta sterila. Se recoltaza acuma bila B (provenita din vezica biliara) 20 - 40 ml si se trimite imediat la laborator si in caz de prezenta a lambliilor, ele apar la examenul microscopic.

b. Examenul coproparazitologic. Diagnosticul de laborator al parazitozelor intestinale se face in mod obisnuit, prin punerea in evidenta a oulelor de helminti sau prin punerea in evidenta a formelor chitice ale protozoarelor cu localizari intestinale. Pentru stabilirea unui diagnostic corect, acest examen trebuie repetat de trei ori la un interval de 3 - 5 zile.

Tehnica recoltarii

Se v-a face din scaunul emis spontan, fara utilizare de purgative. Este indicat ca proba recoltata sa ajunga la laborator in maxim 4 ore. Recoltarea se v-a face in colectoare de plastic cu lingurita.

De retinut.

In suspiciunea de strongiloidoza, teniaza sau pentru a obtine trofozoizi de protozoare, proba se recolteaza dupa un scaun emis dupa purgativ (la adulti 10 - 15 g sulfat de magneziu in 250 ml apa calduta). Prelevarea se face din bolul fecal luand fragmente din diferite parti.

Examene paraclinice folosite pentru precizarea bolilor tubului digestiv sun urmatoarele:

R-X gastroduodenal - depisteaza: ulcerul gastric si duodenal, fie acut sau cronic si neoplasmul de cap de pancreas, evidentiat prin potcoava duodenala marita.

Endoscopia esofago - duodenala evidentiaza: varicele esofagiene in caz de ciroza, ulcerul duodenal acut sangerand, gastritele erozive, cancerul gastric. Este o metoda de mare precizie diagnostica folosita in urgente.

Rectoscopia este o metoda foarte importanta pentru depistarea rectocolitei ulcero - hemoragice (R.U.H.) a bolii Crohn si a cancerului colo - rectal.

Colonoscopia ramane metoda suverana, in depistarea polipozei colonice si a cancerului colo - rectal.

4. Explorari necesare depistarii si confirmarii afectiunilor hepatice

In afara testelor obligatorii ce se efectueaza tuturor bolnavilor cronici la internarea in spitale, se efectueaza in plus si urmatoarele:

a.     Electroforeza - se recolteaza pe nemancate 5 ml sange venos pe anticoagulant cerandu-se si dozarea proteinelor totale.

Valori normale:

• albumine 55 - 60 %;
• globuline α₁ 3 - 4 %;
• globuline α₂ 9 - 11 %;
• globuline β 12 - 14 %;
• globuline γ 15 - 18 %.

Raport albumine / globuline este 1,2 - 1,5.

Valori patologice apar in:

ciroze - scad albuminele si cresc β si γ globulinele;

infectii si colagenoze cresc γ globulinele;

sindromul nefrotic - scad albuminele si cresc α₂ globulinele.

b. Bilirubinemia

Tehnica recoltarii

Se recolteaza pe nemancate 10 - 12 ml sange fara anticoagulant cu indicatia dozarii bilirubinei cat mai rapid.

Valori normale:

bilirubina totala este 1mg/100ml;

bilirubina conjugata 0,25mg/100ml;

bilirubina neconjugata 0,75mg/100ml.

Valori patologice:

bilirubina neconjugata (indirecta) creste in icterele hemolitice;

bilirubina directa (conjugata) creste in icterele colestatice (obstructive);

cresterea ambelor fractiuni se produce in icterele hepatocelulale.

c. Fosfataza alcalina

Tehnica recoltarii

Se recolteaza pe nemancate 6 - 8 ml, sange venos fara anticoagulant - examenul trebuie efectuat imediat pentru a se obtine un rezultat corect.

Valori normale - 1 - 5 unitati Bodanski (U.B.) sau 13 -45 ui.

Valori patologice crescute apar in:

icter prin colestaza - obstructiv;

hiperparatiroidism si maladia Recklinghausen;

tumori osoase;

neoplasm hepatic (fara icter).

d. Colesterolul sangvin

Tehnica recoltari

Se recolteza pe nemancate 10 ml sange venos fara anticoagulant avand grija ca eprubeta si seringa sa fie uscate.

Valori normale: 150 - 260 mg la 100 ml ser.

Valori patologice:

creste in: sindroame nefrotice (peste 500 mg la 100), mixedem, tulburari in metabolismul lipidelor (diabet, obezitate), xantomatoze diverse, alcoolism, sarcina, hipercolestemie idiopatica.

De retinut

Raportul colesterol esterificat / colesterol total este 0,65 - 0,75. Prezinta interes in prognosticul icterelor.

scade in: insuficienta hepatica grava, ciroze stadiu avansat, boli infectioase severe (pneumonii, endocardita lenta, febra tifoida).

e. Transaminaze

Tehnica recoltarii

Se recolteaza sange venos ca si pentru celelalte probe efectuate in urgenta.

Valori normale:

T.G.P.: 2 - 24 ui;

T.G.O.: 2 - 20 ui.

Valori patologice - cresc in:

Infarct miocardic (mai mult T.G.O. decat T.G.P). Cresterea fiind neta incepand din a cincea ora atingand valoarea maxima intre 18 - 36 ore de la producerea infarctului.

Hepatite virale mai mult T.G.P., (aparitie precoce) ce apare inaintea icterului.

f. Teste de disproteinemie

Sunt teste care aprciaza hiperactivitatea mezenhimului, nu sunt specifice pentru ficat.

Valori normale: tymol 0 - 5 uML si testul Kunkel 2 -14 uSH.

Valori patologice crescute se inregistreza in: afectiuni hepatice, nefrite, endocardite lente.

g. Antigenul Australia

Tehnica recoltarii

Se recolteaza 10 ml sange venos de la suspectii de hepatita cronica sau de la donatorii de sange. In mod normal antigenul este absent.

Valori patologice: poate fi usor pozitiv, moderat si intens pozitiv. Virusul hepatitei B coexista cu virusul SIDA, avand acelas mod de transmitere: conctact sexual sau cu produse de sange contaminate.

h. Examen de urina pentru pigmenti biliari. In mod normal pigmenti sunt absenti. Cand apar crescuti inseamna suspiciune de hepatita virala acuta.

i. Imunoelectroforeza

Tehnica recoltarii

Se recolteaza 5 ml sange fara anticoagulant.

Valori normale:

IgG este = 100 - 200 ui/ml;

IgA este = 70 - 250 ui/ml;

IgM este = 100 - 200 ui/ml.

Valori crescute:

IgG creste in: ciroza hepatica, LED (Lupus eritematos Diseminat), glomerulonefrite autoimune, mielom IgG.

IgA creste in: ciroza alcoolica, mielom IgA.

IgM creste masiv in: ciroza biliara primitiva, hepatita acuta, LED si macroglobulimeria Waldenström.

j. Timp de protrombina Quick

Tehnica recoltarii

Se recolteaza 9 ml sange venos pe un ml solutie oxalat de sodiu.

Valori normale 12 - 15 secunde.

Valori patologice crescute in: hepatite cronice si ciroze.

De retinut

Este important de determinat preoparator pentru descoperirea unor boli hemoragice latente care se pot declansa in actului operator si care nu au putut fi puse in evidenta de timpul de coagulare.

Investigatii paraclinice neceasre pentru elucidarea unor afectiuni hepatice ar fi urmatoarele:

1.  Punctia biopsie hepatica, care transeaza diagnosticul diferential intre hepatita cronica agresiva si ciroza hepatica, astfel: in hepatita, lobulul hepatic isi pastreza arhitectonica, pe cata vreme in ciroza este bulversata.

2.  Echografia hepatica este o metoda imagistica prin care se evidentiaza: calculii din arborele biliar (vezica biliara, canal coledoc) si modificarile structurale ale ficatului.

3.  Tomografia computerizata este o metoda imagistica de finete care evidentiaza tumorile hepatice pana la 1 mm.

Teste pentru investigatia pancreasului

In afara celor obligatorii oricarui bolnav internat in sectiile: boli interne sau gastroenterologie, se recolteaza in plus amilazemia si amilazuria in cazul suspiciunii de pancreatita acuta (vezi abdomen acut) plus echografia abdominala pentru depistarea calculilor biliari (cauza favorizata a pancreatitei acute).

In pancreatita cronica

Se efectueaza testul probei de digestie (dupa administrarea regimului Schmidt), prin examenul microscopic al materiilor fecale, care cerceteaza digestia din trei preparate proaspete care pot pune in evidenta:

a.       fibre musculare (ce apar ca mici fragmente ovalare, fara striatii si cu capete rotunjite) inseamna ca digestia a fost buna;

b.      fibre musculare partial digerate sau nedigerate, in numar mare (fibre lungi cu capete terminate in unghi drept, care isi pastreaza striatiile) indica fie: o accelerare a tranzitului intestinal, sau o insuficienta functionala a pancreasului;

c.       grasimi (lipsesc in scaunul normal). In scaunul patologic pot aparea sub diferite forme

grasimi neutre - care se coloreaza cu Sndan III si care apar in scaunele steatoreice bogate in grasimi;

acizi grasi - apar sub forma de ace fine si lungi;

sapunuri, apar sub forma de gramezi neregulate amorfe sau granuloase (sub forma de ace scurte);

De retinut

Prezenta masiva a grasimilor neutre, indica o insuficienta pancreato - biliara, iar abundenta de acizi grasi si sapunuri sugereaza tulburari de malabsorbtie.

d. celuloza - prezenta in cantitate mare - indica in majoritatea cazurilor un tranzit intestinal accelerat.

De retinut

Pentru obtinerea de informatii asupra digestiei si absorbtiei se administreaza timp de trei zile (inaintea recoltarii probelor) un regim cat mai complet (Schimidt -Strassboruger), care se compune din: 200 - 300g cartofi, 50g unt si 200g carne.

Teste in sectia de boli nutritie si diabet.

In afara de testele curente se mai recolteaza:

a. Lipide totale

Tehnica recoltarii

Se recolteaza pe nemancate 10 cm³, de sange venos, fara anticoagulant (eprubeta si seringa fiind uscate).

Valori normale: 400 - 700 mg%.

Cresc fiziologic in: sarcina si dupa mese.

Cresc patologic in: sindrom nefrotic, icter obstructiv, pancreatita acuta, diabet, mixedem, hipercorticoism, dislipemii (xantomatoze, hiperlipemie idiopatica).

b. Testul de toleranta la glucoza sau hiperglicemia provocata (exploreaza pancreasul endocrin) .

c. Proteinemia Proteinele plasmatice sunt substante complexe alcatuite din aminoacizi.

Valori normale 6,5 - 8g / 100 ml, care se impart in urmatoarele categorii:

albumine: 4,5 g / 100 ml;

globulinele la randul lor cuprind mai multe componente dintre care cele mai importante sunt: imunoglobulinele care sunt globuline (Ig) cu proprietati de anticorpi, fiind sintetizate de celule S.R.E. si care cresc in reactiile imunitare.

Tehnica recoltarii

Se recolteaza pe nemancate, 5 ml sange venos, fara anticoagulant cu minim de timp in pastrarea garoului.

De retinut

Lasarea garoului pe loc, cand se recolteaza mai multe analize (printre care si proteinele) poate sa creasca proteinemia pana la 2 g in patru minute.

Valori normale 6 - 8 %.

Valori patologice:

1.                Crescute in: hemoconcentratie (diaree, vomismente acidoza diabetica).

2.                Scazute in:

hemodilutie - prin rehidratarea prost indrumata;

denutritie - prin carenta alimentara sau insuficienta de absorbtie;

prin pierderi: sindrom nefrotic, hemoragii;

prin sinteza scazuta: ciroza;

intoxicatii cronice: benzen, fosfor, tetraclorura de carbon.

b. Acest test se efectueaza la pacient, care a avut in zilele anterioare (probei) un aspect glucidic normal. Dimineata dupa recoltarea glicemiei si a unui esantion de urina, vezica golindu-se complet, se administreaza 100g de glucoza pulvis dizolvata in 300 ml apa. Se recolteaza probele de sange la 30, 60, 120 si 180 minute, timp in care nu se mai consuma nici un aliment sau solutie glucozata. In mod normal glicemia la o ora nu depaseste 140 mg/dl, iar glicozuria la finele probei este absenta. O glicemie la o ora mai mare de 160 mg/dl indica o "scadere a tolerantei la glucoza" si pune in discutie diabetul zaharat.

Teste care se recolteaza in sectia nefrologie si urologie

In afara celor obligatorii se recoteaza in plus si:

a. Acid uric - recoltarea precum la uree (se va lucra pe ser proaspat pana la 6 ore, care sa nu fie hemolizat)

Valori normale: 3 - 5mg% adult si 1 - 3mg% la copil.

Valori crescute in: guta, tratate cu antinitotice, nefrite, leucemii.

b. Examenul de urina - volumul urinei pe 24 ore - 1500ml. Poate varia in mod fiziologic de la 500ml la 2500ml/24h in functie de aportul lichidian, alimentar si cantitatea de transpiratie.

Variatii patologice:

poliurie - peste 2000 ml - fiziologica (dupa ingestii masive de lichide) si patologica in: diabet (toate formele: zaharat, insipid, nefrogen), insuficienta renala cronica (in stadiu compensat prin poliurie) si in perioada terminala a bolilor febrile;

oligurie (volum scazut in 24 ore) - intalnit in: uremie, insuficienta renala acuta, nefrita acuta, insuficienta cardiaca congestiva, eclampsie, ciroza cu ascita;

anurie (volum foarte scazut) - sub 100ml / 24h. Intalnita in: nefrite toxice, obstructia ureterelor si anuria reflexa (din colicele renale).

Tehnica recoltarii

Se recolteaza prima urina de dimineata, intr-un vas de sticla curata.

De retinut

Nu se aduc mai putin de 200 cm³, pentru a fi posibila stabilirea densitatii.

Densitatea normala - 1015 - 1030.

O densitate crescuta peste 1030, sugereaza diabetul zaharat.

O densitate urinara sub 1015 sugereaza o insuficienta renala cronica.

O densitate foarte scazuta 1002 - 1003 sugereaza un diabet insipid.

Ph-ul normal al urinei - valori extreme: 4,8 - 7,4.

c. Ureea urinara

Se dozeaza din urina recoltata pe 24 ore.

Valori normale - intre 15 - 40mg%/24h.

Valori patologice:

crescute - in hipercatabolism proteic (exogen sau endogen);

scazute in: ciroze grave prin prabusirea ureogenezei.

d. Examenul sedimentului urinar cantitativ

Tehnica recoltarii

Bolnavul este pus, sa urineze dimineata la sculare si aceasta urina se arunca. El ramane in continuare la pat. Dupa trei ore, urineaza din nou, golind complet vezica. Se masoara din nou urina si se trimite imediat la laborator (intrucat liza hematiilor este rapida).

Numarul normal de hematii - 1000 / minut.

Numar crescut de hematii apar in: nefrite acute si cronice, tuberculoza renala, lupus eritematos diseminat (L.E.D.) si poliarterita nodoasa.

Numar normal de leucocite - 2000/minut - numar crescut in pielonefrite acute si cronice.

Numar de cilindrii 1 - 2/minut, apar in diferite afectiuni renale (pentru detalii vezi volumul I, de la un semn de laborator la diagnosticul clinic de aceiasi autori).

Urocultura cu antibiograma, este o metoda larg intrebuintata in scopul diagnosticului unor infectii extrarenale (cu localizare renala temporara), precum: salmoneloza in faza acuta (septicemica), leptospiroza, bruceloza. In general infectia urinara e determinata de o singura specie microbiana. O flora mixta aparuta la examenul urinei inseamna fie:

o contaminare a urinei la recoltare,

pastrarea incorecta a urinei,

o infectie vezicala masiva (prin sonda lasata pe loc sau la sondati repetat) in sectiile de terapie intensiva sau urologie.

Recoltare si medii de cultura

In mod obisnuit prelevarea se face din "zbor" din mijlocul jetului urinar, intr-un vas steril cu gatul larg sau in eprubete sterile cu orificiul mai mare.

Tehnica recoltarii

Prelevarea probei de urina, poate fi efectuata la nivelul oricarei unitati sanitare sau la domiciliu cu respectarea catorva intructiuni:

Urocultura se va recolta dimineata sau la 3 - 4 ore de la ultima mictiune si inaintea inceperii oricarei tratament infectios (sau dupa 7 zile de la intreruperea acestuia).

Cantitatea de urina necesara unui examen este de 10 - 25 ml.Inainte de recoltare se face o toaleta a organelor genitale: la femeie - cu apa, sapun si stergerea cu un tampon de vata imbibat in ser fiziologic si la barbat se dezinfecteaza glandul cu un tampon imbibat in alcool 70s (stergandu-se marginea meatului urinar).

De retinut

Daca la barbati exista o scurgere uretala se fac recoltari pe frotiuri din secretie, intrucat gonococii, pot fi prezenti pe preparate colorate cu albastru de metilen.

Recoltarea cu sonda va fi rezervata, numai cazurilor cu: retentie urinara (la paraplegici, comatosi) si la cei cu sonda permanenta dupa care se administreaza antibiotice pentru pevenirea infectiilor.

Interpretarea rezultatelor

Intre 0 - 10 mii germeni/ml urina - urocultura negativa.

Intre 10 mii - 100 mii - infectie urinara probabila (se vor repeta uroculturile).

Intre 100 mii si 1 milion/ml/urina - infectie urinara sigura (agentul patogen va fi cultivat, identificat si testat la antibiotice - pentru instituirea unui tratament rational cu antibiotie).

f. Antibiograma (cateterisme)

Este testul sensibilitatii germenilor la contactul culturii microbiene, cu antibioticul incorporat in rondele sau pulberi. Este indicata a fi efectuata in toate infectiile de spital (dupa caterisme). Tratamentul se conduce dupa rezultatul antibiogramei alegand:

antibioticul la care germenul a fost cel mai sensibil,

care este bactericid si patrunde cel mai bine in focarul infectios,

este cel mai putin toxic.

g. Creatinina

Tehnica recoltarii

Se recolteaza 5 - 10 ml sange venos simplu sau pe florura de sodiu.

Valori normale la adulti - 0,5 - 1,2 mg la 100 ml/ser.

Valori patologice crescute apar in:

afectiuni renale,

guta,

poliniazita

h. Clearance la creatinina

Tehnica recoltarii

Bolnavul evacueaza complet vezica urinara (aceasta urina se arunca). Va ingera 200 cm³ de apa, bolnavul ramanand la pat, dupa care se recolteaza urina la 2 ore (U₁) si la 4 ore (U₂). La 2 ore (deci la jumatatea intervalului) se recolteaza 15 cm³ sange, fara anticoagulant. Se duc probele la laborator.

Valori normale - 120 cm³/minut ± 20.

Valori scazute in insuficienta renala cronica in raport de afectarea glomerulara.

i. Ionograma serica si urinara (metoda este rapida si exacta)

Tehnica recoltarii

Pentru o determinare este nevoie de 0,5 ml ser (complet nehemolizat) si de 1 ml urina pe 24 ore.

Valori normale

j. Rezerva alcalina

Capacitatea rinichiului de a mentine echilibrul acido - bazic, poate fi apreciata, determinand rezerva alcalina prin metoda Van Slyke (care cerceteaza valoarea sistemului tampon acid carbonic).

Tehnica recoltarii

Se recolteaza sange venos in eprubeta de centrifuga, care in prealabil au fost pregatita sa contina 1 ml amestec de oxalati, peste care s-au introdus 2 ml, oleu de parafina. Sangele venos este introdus cu acul de recoltat in eprubeta, sub stratul de parafina. Se amesteca sangele cu anticoagulantul cu o bagheta de sticla, apoi se separa plasma prin centrifugare 5 - 10 minute la 2 mii rotatii/minut.

De retinut

Proba se face la un bolnav odihnit si nemancat, iar dozajul trebuie facut rapid.

Valori normale - 55- 65 volume CO₂ la 100 ml/plasma.

Valori crescute apar in:

alcaloza fixa (prin deficit de Cl (clor)) care apare in: ocluzia intestinala, stenoza pilorica, varsaturi incoercibile;

acidoza gazoasa, care apare in toate starile de insuficienta respiratorie acuta sau cronica;

Valori scazute apar in:

1. acidoza fixa din cadrul:

diabetului cetozic (35 - 50% - acidoza lejera sub 30% este diabet grav);

insuficiente renale si hepatice grave;

curei de foame.

2. alcaloza gazoasa, ce apare in toate sindroamele de hiperventilatie, sau in intoxicatia salicilica.

De retinut

Determinarea rezervei alcaline e suficienta in urmarirea evolutiei insuficientei renale sau a diabetului.

i. Fosfataza acida

Se formeaza in special in prostata sub influenta hormonilor androgeni.

Tehnica recoltarii

Se recolteaza pe nemancate 6 - 8 cm³ sange venos (fara anticoagulant) - evitand producerea hemolizei.

Valori normale 0,1 - 0,9 unitati Bodansky (U.B.) sau 2 - 5 unitati King Armstrong (U.R.A.).

Valori crescute apar in: carcinomul de prostata si metastazele sale (cifra semnificativa 3 - 5 U.B.).

l. Determinarea proteinuriei (albuminuriei)

Tehnica prelevarii

Dozarea se face din urina proaspat emisa.

Valori normale 30 - 90 mg/24h (care pot fi considerate ca absente).

Variatii patologice:

proteinurie neta (peste 1 g%), apare in glomerulonefrite;

proteinurie peste 3,5g% - semn patognomonic pentru sindrom nefrotic;

proteinurie discreta 0,5% apare in pielonefrita cronica.

m. Proteinuria Bence - Jones

Se dozeaza in urina recoltata pe 24 h. Apare in urina bolnavilor cu:

• mielon multiplu,
• boala Waldënstrom,
• leucemii,
• osteosarcom.

n. Complementul seric - este o entitate imunologica, avea fie un rol protector (in procesul imun) fie un rol destructiv al structurilor organismului.

Complement 3

Tehnica recoltarii

Se recolteaza 5 ml sange, fara anticoagulant. Doazarea se face din serul proaspat (sau si din cel pastrat o saptamana la +4sC, in flacoane bine inchise).

Valori normale C3 = 55 - 120 mg / 100 ml ser.

Valori patologice:

crescute in: infectii acute, neoplasme, hepatite acute;

scazute in: L.E.D. (lupus eritematos diseminat), G.N.A. (glomerulonefrita acuta poststreptococica), boala serului, anemii hemolitice imunologice, hepatite cronice.

De retinut

Urmarirea curbei C₃, are valoare prognostica in evolutia G.N.A. post streptococice si a L.E.D. (lupus eritematos diseminat).

Investigatii paraclinice necesare in elaborarea diagnosticului in sectiile de nefrologie si urologie:

1. Radiografia renala pe gol se utilizeaza mult mai putin de cand se foloseste echografia. Bolnavul este pregatit in felul urmator: fie primeste un purgativ cu 12 ore inainte fie este clismat, pentru ca sa nu existe gaze in colon, care pot sa se maschesze calculii renali.

2. Urografia

Bolnavul face aceiasi pregatire, caruia i se injecteaza substanta de contrast (odiston). Asistenta trebuie sa aiba trusa de urgenta pregatita pentru a interveni in caz de aparitie a socului anafilactic. Urografia arata modificarile de structura care apar in caz de: cancer si t.b.c. renal si evidentiaza calculii renali netransparenti.

3. Echografia si tomografia computerizata sunt metode moderne imagistice pentru precizarea diagnosticelor de finete ale aparatului urogenital.

4. Punctia biopsie renala stabileste etiologia glomerulonefritelor cronice si ale sindroamelor nefrotice.

Teste si investigatii folosite in compartimentele de hematologie

In afara de analizele curente pentru diagnosticul afectiunilor sistemului hemopoietic se mai efectueaza urmatoarele teste:

a.     Frotiul sangvin din care se trag concluzii asupra etiologiei anemiilor (atunci cand Hb si Ht sunt scazute), astfel:

cand diametrul hematiei este mai mic de 7 microni (normal) suspiciune de anemie feripriva;

cand diametrul este mai mare de 8 microni (megalocit), suspiciune de anemie megaloblastica (anemie Biermer).

b. Indicii eritrocitari, orienteaza si ei asupra etiologiei anemiilor astfel V.E.M. (volumul eritrocitar mediu):

normal 80 - 90 microni e prezent in anemiile hemolitice;

mai mic de 80 microni - microcit - anemie feropriva;

peste 90 microni anemie macrocitara;

V.E.M. - mai mare de 110 microni - anemie Biermer.

c. Sideremia (fier seric)

Tehnica recoltarii

Se recolteaza pe nemancate (fara staza) 10 - 12 cm³ sange venos mehemolizat in material special (eprubeta siliconata si ac de nichel eliberat de laborator).

Valori normale: 90 - 100 γ Fe / 100 ml ser - la femei si130 - 140 γ Fe / 100 ml la barbati.

Variatii patologice:

scazut in: anemii hipocrome (feriprive);

crescut in: anemia Biermer, anemia hemolitica si in hemocromatoza (diabetul bronzat);

d. Rezistenta globulara - test specific pentru precizarea diagnosticului de anemie hemolitica.

Tehnica recoltarii

Se recolteaza 5 - 6 cm³, care se trec imediat intr-un balon rotund de 100 ml, avand introduse in el 5 - 10 perle de sticla pentru defibrinarea sangelui venos si evitatrea coagularii.

Valori normale - inceputul hemolizei se produce de obicei la 0,44 % NaCl (0,46 - 0,42 %). Hemoliza totala (rezistenta maxima este la 0,32 % NaCl).

Variatii patologice:

scaderea rezistentei osmotice a eritrocitelor la 0,50-0,70 % echivaleaza cu inceputul hemolizei. Este prezenta in: anemiile hemolitice: ereditare (sferocitoza si ovalocitoza) si in multe cazuri de anemii hemolitice dobandite;

cresterea rezistentei osmotice a eritrocitelor (in care hemoliza totala nu apare decat la 0,30 - 0,28 % NaCl), este intalnita in: anemii acute (prin hemoragii sau hemoliza), talasemii, anemii feriprive si megaloblastice.

e. Testul Coombs direct - permite punerea in evidenta a unor anticorpi incompleti sau blocanti circulanti.

Tehnica recoltarii

Se recolteaza 1 - 2 cm³ sange venos pe anticoagulant (citrat trisodic).

Interpretare:

Cand testul este pozitiv traduce prezenta de anticorpi fixati pe hematii. Constatarea lui la un nou nascut este un semn patognomonic pentru anemie hemolitica perinatala aparuta prin fenomen de izoimunizare prin anticorp antiRh, (fabricati de o mama purtatoare a unui fat Rh pozitiv).

La adult poate apare: fie in prezenta de anticorpi la rece (+4s), fie la autoanticorpi la cald (+37s) prin fenomen de autoimunizare ce se intalneste in: anemii hemolitice ce apar in cadrul unor hemopatii maligne, L.E.D., afectiuni virale sau transfuzii incompatibile.

f. Testul Coombs indirect - permite depistarea de anticorpi incompleti sau blocanti circulanti.

Tehnica recoltarii

Se recolteaza 1 - 2 cm³ sange venos fara anticoagulant.

Interpretare:

Rezultatul pozitiv (+) traduce prezenta de anticorpi incompleti in serul testat la:

femeia gravida (in care arata ca fatul este Rh negativ);

iar la bolnavi depisteaza anemii hemolitice dobandite.

g. Fibrinogenul

Cantitatea normala de fibrinogen circulant este cuprinsa intre 200 - 400 mg la 100 ml plasma.

Coagularea este compromisa daca concentratia fibrinogenului scade sub 100 mg la 100 ml plasma.

Tehnica recoltarii

Se recolteaza pe nemancate 9 cm³ sange venos pe un cm³ anticoagulant in eprubeta sterila.

Valori patologice:

scazut in: fibrinoliza (C.I.D.), fibrinemie congenitala, leucemii si insuficienta hepatica grava;

crescut in: R.A.A. (reumatism articular acut) si pneumonii diverse.

h. Teste de coagulare (au fost enuntate la abdomen acut)

Timp de sangerare (metoda Ivy) este 4 minute (normal).

Timp de coagulare este 8 minute (normal).

i. Retractia cheagului

Tehnica recoltarii

Se recolteaza 2 - 3 cm³ sange venos in tub 12 / 120 cm³ si se pune in baie de apa, la 37sC. Se porneste cronometrul, se inclina usor tubul si cronometrul se porneste, cand sangele nu mai curge la rasturnarea completa a tubului semnaland ca s-a produs coagularea, dupa care se pune tubul din nou la 37sC. Dupa trei ore cantitatea de ser eliberat trebuie sa reprezinte 40 - 50 % din volumul total al sangelui.

l. Liza cheagului

Tehnica efectuarii

Sangele astfel inchegat se pastreaza in continuare la 37sC care in mod normal nu se lizeaza pana in a doua zi. In stari patologice precum: hemoragii acute sau C.I.D. (coagulare intravasculara diseminata) liza cheagului se produce uneori in cateva minute.

De retinut

Timpul de coagulare, retractia si liza chegului se executa din aceeasi proba de sange (din acelas tub).

m. Numar de trombocite (se determina in camera de numarat) - normal 150 - 300 mii / mm³ - din sangele recoltat pentru hemoleucograma.

Valori patologice:

scazute: sub 50 000 pe mm³ apar in purpura trombopenica idiopatica;

crescute: apar dupa splenectomii.

n. Fosfataza alcalina leucocitara (F.A.L.)

Gradul de activitate al acestei enzime reprezinta un test hematologic util in diferentierea tipurilor de leucemie si face diagnosticul diferenta intre o reactie leucemoida si o leucemie. Astfel in reactiile leucemoide nivelul F.A.L. este foarte ridicat pe cand in L.C.G. (leucemia granulocitara cronica) nivelul este foarte scazut ajungand pana la zero in majoritatea cazurilor.

Valori fiziologice medii - 35 (variatii intre 13 - 62).

Valori crescute se gasesc in: infectii acute, carcinomatoza, mieloscleroza, policitemia vera. Se determina fie din sangele periferic fie din punctia medulara.

o. Grupele sanguine

Determinarea grupelor sanguine OAB - se bazeaza fenomenul de aglutinare ce trebuie sa apara intre aglutininele eritrocitare A si B si anticorpii anti - A si anti - B. Ele se determina pe lame de sticla sau in eprubete de hemoliza prin doua metode obligatorii.

Tehnica recoltarii

Se recolteaza 2 cm³ sange venos fara anticoagulant, care necesita intodeauna probe simultane din serul test anti - A si anti - B si hematii test anti - A si anti - B.

p. Factor Rh (Rhesus)

Tehnica recoltarii

Se recolteaza 2 cm³ sange venos pe citrat de sodiu3,8 %. Se pune in contact eritrocitul cu ser anti Rh si se face examen macroscopic si microscopic.

Valori normale:

85 % din subiecti sunt Rh pozitivi,

15 % din subiecti sunt Rh negativ.

Interesul acestei metode consta in depistarea preventiva a incompatibilitatii factor Rh, fie: la o gravida sau la un politansfuzat (pentru detalii vezi capitolul transfuzii).

r. Medulograma (punctia medulara)

Da indicatii cantitative si calitative asupra evolutiei seriilor: rosii, albe si trombocitare. Se efectueaza de medicul hematolog. Pentru detalii (vezi volumul I - De la un semn de laborator la diagnosticul clinic).

Teste ce se efectueaza in sectia de reumatologie

In afara de cele uzuale efectuate oricarui bolnav cronic internat in celelalte sectii, se efectueaza in plus urmatoarele:

a. Exudat faringian

Tehnica recoltarii

obisnuit se recolteaza cel putin doua tampoane,

pentru o recoltare completa se fac concomitent cinci prelevari si anume: una nazala, doua naso - faringiene (din cavum), una amigdalo - faringiana si una din laringe (cu tampon cu tija indoita).

Interpretare:

Culturile pe mediu universal pun in evidenta streptococii hemolitici din grupa A:

rezultat + (pozitiv) este cand cresc in numar redus streptococii si indica stare de purtator,

daca se dezvolta in numar mare de colonii (+ + + + +) confirma: infectia streptococica faringiana, rinofaringita, angina sau scarlatina.

b. Reactia ASLO

Tehnica recoltarii

Se recolteaza 10 cm³ sange venos fara anticoagulant.

Valori normale - 160 - 200 u ASLO.

Interpretare:

Valori crescute:

peste 200 u ASLO, apar la pacientii care au avut o angina streptococica in ultimele trei luni;

peste 300 u ASLO, apar in toate afectiunile determinate de sreptococ, precum: scarlatina, GNA (glomerulonefrita difuza acuta) si purpura reumatoida;

intre 600 - 2500 u ASLO, apar in RAA (reumatism articular acut);

De retinut

Amigdalite repetate cu titrul ASLO crescut necesita interventie chirurgicala (amigdalectomie).

un titru ASLO crescut la un bolnav valuvopat cu sindrom febril prelungit ridica suspiciunea de endocardita lenta.

c. Testul latex (factor reumatoid)

Se folosesc doua metode:

1. testul latex (factor reumatoid pe lama) este simplu si rapid informativ, astfel:

aspect laptos este egal reactie negativa,

aparitia de grunji inseamna reactie pozitiva, sau intens pozitiva (daca numarul grunjilor este foarte crescut).

De retinut

Citirea trebuie sa se faca foarte rapid maximum trei minute pentru a se evita sursele de eroare.

2. testul latex (factor reumatoid in tub) prin care se realizeaza titrarea facorului reumatoid.

Tehnica recoltarii

Se recolteaza pe nemancate 20 cm³ sange venos fara anticoagulant, titrul este dat de ultimul tub in care se mai observa aglutinarea.

Valori normale:

cand titrul este mai mic de 1 / 20;

indoielnic intre 1 / 20 pana la 1 / 80;

reactie pozitiva peste 1 / 80, care este patologica si apare in PR (poliartrita reumaoida in 80 % din cazuri), LED, sclerodermie, maladia Waldenström, boala Kala - Azar.

d. Reactia Waaler - Rose

Tehnica recoltarii

Se recolteaza 20 cm³ sange venos, fara anticoagulant.

Valori normale: mai mic de 1 / 16 - reactie negativa.

Valori patologice mai mari de 1 / 32 pana la 1 / 42 - reactie pozitiva care apare in: PR (poliartrita reumaoida in 95 % din cazuri), LED, dermatomiozita, spondilartrite.

e Celule lupice

Tehnica recoltarii

Se recolteaza 10 ml sange venos, in balonas cu 10 pana la 12 perle de sticla, dupa 15 minute de agitare, balonasul se tine o ora la 37sC, iar din concentrat se intind frotiuri bogate in leucocite.

Valori normale cand sunt absente celulele lupice.

Valori patologice cand apar celulele LE, care sunt prezente in:

• LED (in 80 - 90 % din cazuri);
• PR;
• Sclerodermie (in 10 % din cazuri).

f. Proteina C reactiva

Tehnica recoltarii

Se recolteaza 5 ml sange fara anticoagulant.

Valori normale - serul subiectilor sanatosi nu contine proteina C reactiva.

Valori patologice - proteina C reactiva apare in procesele inflamatorii din urmatoarele boli: infarct miocardic acut, LED, mielom multiplu, RAA.

Teste ce efectueaza in sectia endocrinologie.

In afara de cele curente se recolteaza in plus:

a. Calciu al carui transport in sange se face sub doua forme: jumatate sub forma de complex calciu - proteina si jumatate sub forma ionizanta (in asociatie cu fosforul, forma care reprezinta fractiunea fiziologica cea mai importanta) reprezentand 50 % din cantitatea de calciu.

Tehnice recoltarii

Se recolteaza pe nemancate 5 - 8 ml sange venos fara anticoagulant.

De retinut

Cu trei zile inainte de recoltare bolnavul nu trebuie sa consume lapte.

Valori normale:

la copii 10 - 12 mg / 100 ml (5 - 6 mE / l);

la adulti 9 - 11 mg / 100 ml (4,5 - 5,5 mE / l).

Valori patologice:

1. crescute:

• cresteri foarte mari (120 mg / 100 ml) in maladia Paget;

cresteri moderate in mielom multiplu, procese osteolitice active (tumorale sau infectioase), hipervitaminoze D.

2. scazute apar in:

• rahitism grav (hipovitaminoza D),
• hipoparatiroidie.

b. Fosforul completeaza diagnosticul in unele tulburari endocrine si boli renale.

Tehnica recoltarii

Se recolteaza 6 - 10 ml sange venos fara anticoagulant si nehemolizat a carei dozare trebuie facuta in maxim doua ore.

Valori normale 5 mg %.

Valori patologice:

crescute apar in: acromegalie, gigantism, hipoparatiroidie, insuficienta renala, hipervitaminoza D₂;

scazute apar in: hiperparatiroidie si intarzieri de crestere.

c. Magneziu

Prezinta interes practic crescut, fiind urmarit in paralel cu calcemia.

Tehnica recoltarii

Se recolteaza pe nemancate 10 ml sange venos in eprubeta curata.

Valori normale:

• la copii sub 10 ani 1,6 - 2,4 mg / 100 ml ser;
• adult 1,3 - 5 mg / 100 ml ser.

Valori patologice: crescute peste 5 mg in ser se intalnesc in:

hipertiroidii,

insuficiente renale severe,

ciroze grave.

d. Probe Thorn (testul la 4 ore)

Acesta proba vizeaza explorarea reactivitatii corticosuprarenalelor la stimularea lor specifica cu ACTH. Injectarea acestui produs la un bolnav, cu corticosuprarenala intacta provoaca o scadere a eozinofilelor cu peste 50 % in 4 ore.

Valori normale 70 % (exclud insuficienta corticosuprarenala).

Variatii patologice:

scaderea eozinofilelor sub 10 % inseamba insuficienta corticosuprarenala probabila;

scaderea intre 10 - 50 % ridica suspiciunea de insuficienta antehipofizara.

De retinut

Testul poate fi periculos la un pacient cu maladia Addison, intrucat tensiunea poate scadea pana la colaps. In acest caz bolnavul trebuie supravegheat, asistenta avand trusa antisoc pentru a intervenii promt la nevoie.

e. Testul prin care se determina 17 - cetosteroizii

Tehnica recoltarii

Bolnavul cu 24 - 36 ore inainte nu ingera: alcool, cafea, ceai si nu fece tratament cu ACTH sau cortizon.

Valori normale:

la barbat 15 mg + 4 mg pe 24 ore;

la femeie 9 mg ± 3 mg pe 24 ore.

Valori patologice (comune ambelor sexe):

crescute in: sindrom adrenogenital, sindrom Cushing si pubertate precoce la baieti;

scazute in: maladia Addison, insuficienta testiculara si antehipofizara (de origine: tumorala, carentiala, vasculara).