|
|
|
1. DENUMIREA COMERCIALA A MEDICAMENTULUI
Suboxona 2 mg/0,5 mg comprimate sublinguale.
2. COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA
Fiecare comprimat contine buprenorfina 2 mg (sub forma de buprenorfina clorhidrat) si naloxona 0,5 mg (sub forma de clorhidrat dihidrat de naloxona).
Excipienti: lactoza 42 mg
3. FORMA FARMACEUTICA
Comprimate sublinguale
Comprimate biconvexe hexagonale, de culoare alba, marcate cu un simbol in forma de spada pe una dintre fete si cu 'N2' pe cealalta fata.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicatii terapeutice
Tratament de substitutie pentru dependenta de medicamente opioide, in cadrul tratamentului medical, social si psihologic. Scopul componentei naloxona este de a impiedica utilizarea abuziva intravenoasa.
Tratamentul este destinat utilizarii la adulti si adolescenti cu varsta peste 15 ani, care au fost de accord sa fie tratati pentru dependenta.
4.2 Doze si mod de administrare
Tratamentul trebuie sa se efectueze sub supravegherea unui medic cu experienta in tratamentul toxicomaniei/dependentei de opioide.
Fiecare comprimat sublingual de Suboxona contine buprenorfina si naloxona. Suboxona continand buprenorfina 2 mg si naloxona 0,5 mg este denumit comprimat de '2 mg'.
Medicii trebuie sa isi avertizeze pacientii ca administrarea pe cale sublinguala reprezinta singura cale sigura si eficienta pentru administrarea acestui medicament . Comprimatele sublinguale de Suboxona trebuie puse sub limba pana se dizolva ceea ce dureaza de obicei intre 5 si 10 minute.
Doza este compusa din comprimate sublinguale de Suboxona 2 mg/0,5 mg si Suboxona 8 mg/2 mg, care pot fi luate toate in acelasi timp sau in doua prize; cea de-a doua priza trebuie luata imediat dupa dizolvarea primei prize.
Adulti
Inainte de inceperea tratamentului se recomanda efectuarea de teste functionale hepatice initiale si documentarea statusului legat de hepatitele virale. Pacientii cu hepatita virala, care iau concomitent alte medicamente si/sau au disfunctii hepatice prezinta risc de leziuni hepatice cu evolutie accelerata. Se recomanda monitorizarea regulata a functiei hepatice.
Inductia:
Inainte de initierea tratamentului, trebuie luat in considerare tipul de dependenta de opioide (adica de opioide cu durata scurta sau lunga de actiune), durata de timp scursa de la ultima utilizare de opioide si gradul dependentei de opioide. Pentru a evita aparitia sindromului de intrerupere, inductia cu comprimate de Suboxona sau doar de buprenorfina trebuie efectuata doar dupa ce sunt evidente semen clare si obiective de sindrom de intrerupere.
Initierea tratamentului:
Doza initiala recomandata este de unul sau doua comprimate de Suboxona 2 mg/0,5 mg comprimate sublinguale. In prima zi, pot fi administrate suplimentar unul sau doua comprimate de Suboxona 2 mg/0,5 mg, in functie de necesitatile individuale ale pacientului. Toxicomani dependenti de opioide la care nu s-a instalat sindromul de intrerupere: La inceperea tratamentului, prima doza de Suboxona trebuie luata in momentul aparitiei semnelor de sindrom de intrerupere, dar nu mai devreme de 6 ore de la ultima utilizare de opioide de catre pacient (de exemplu heroina, opioide cu durata scurta de actiune).
Pacienti care primesc metadona: Inainte de inceperea tratamentului cu Suboxona, doza de metadona trebuie redusa la maxim 30 mg pe zi. Prima doza de Suboxona trebuie luata in momentul aparitiei semnelor de sindrom de intrerupere, dar nu mai devreme de 24 ore de la ultima utilizare de metadona de catre pacient. Buprenorfina poate determina aparitia simptomelor sindromului de intrerupere la pacientii dependenti de metadona.
Ajustarea dozelor si tratamentul de intretinere: Doza de Suboxona trebuie crescuta progresiv, in functie de efectul clinic la fiecare pacient in parte si nu trebuie sa depaseasca doza zilnica unica maxima de 24 mg. Ajustarea dozelor se face in functie de evaluarea starii clinice si psihologice a pacientului si trebuie sa se faca in trepte de 2-8 mg.
In timpul initierii tratamentului, se recomanda eliberarea zilnica a buprenorfinei. Dupa stabilizare, unui pacient de incredere i se poate da o cantitate de Suboxona suficienta pentru cateva zile de tratament. Se recomanda limitarea cantitatii de Suboxona la necesarul pentru 7 zile sau in functie de reglementarile locale.
Administrare mai rara decat zilnica: Dupa obtinerea unei stabilizari satisfacatoare, frecventa administrarii de Suboxona poate fi scazuta pana la administrarea o data la doua zile a unei doze de doua ori mai mare decat doza zilnica, ajustata individual. De exemplu, unui pacient care a fost stabilizat cu o doza zilnica de 8 mg i se pot da 16 mg o data la doua zile, fara nicio doza in ziua dintre.
Cu toate acestea, doza administrata intr-o zi nu trebuie sa depaseasca 24 mg. La unii pacienti, dupa obtinerea unei stabilizari satisfacatoare, frecventa administrarii de Suboxona poate fi scazuta la de 3 ori pe saptamana (de exemplu Luni, Miercuri si Vineri). Doza de Luni si de Miercuri trebuie sa fie de doua ori doza zilnica ajustata individual, iar doza de Vineri trebuie sa fie de trei ori doza zilnica ajustata individual, fara nicio doza in zilele dintre. Cu toate acestea, doza administrata intr-o zi nu
trebuie sa depaseasca 24 mg. Pacientii care necesita o doza ajustata zilnica > 8 mg pe zi pot sa nu considere adecvat acest regim de tratament.
Reducerea dozelor si intreruperea definitiva a tratamentului: Dupa obtinerea unei stabilizari satisfacatoare, daca pacientul este de acord, dozele pot fi reduse treptat pana la o doza de intretinere mai mica; in anumite cazuri favorabile, tratamentul poate fi intrerupt. Faptul ca sunt disponibile comprimate sublinguale de 2 mg si de 8 mg permite o scadere treptata a dozelor. La pacientii care necesita o doza de buprenorfina mai scazuta, pot fi utilizate comprimatele sublinguale de buprenorfina de 0,4 mg. Dupa intreruperea definitiva a tratamentului, pacientii trebuie monitorizati datorita riscului
de recadere.
Varstnici:
Nu sunt disponibile date la pacientii varstnici.
Copii:
Nu este recomandata utilizarea de Suboxona la copii cu varste sub 15 ani, datorita lipsei de date cu privire la siguranta si eficacitate.
Pacienti cu insuficienta hepatica:
Nu se cunoaste efectul insuficientei hepatice asupra farmacocineticii buprenorfinei si naloxonei.
Deoarece ambele substante active sunt metabolizate intens, este de asteptat ca concentratiile plasmatice sa fie mai mari la pacientii cu insuficienta hepatica moderata si severa. Nu se cunoaste daca ambele substante active sunt afectate in aceeasi masura.
Deoarece farmacocinetica Suboxona poate fi modificata la pacientii cu insuficienta hepatica, se recomanda utilizarea de doze initiale mai mici si o crestere atenta a dozei la pacientii cu insuficienta hepatica usoara si moderata.
Pacienti cu insuficienta renala:
Nu este necesara ajustarea dozei de Suboxona la pacientii cu insuficienta renala. Se recomanda prudenta in cazul administrarii la pacienti cu insuficienta renala severa (CLc <30 ml/min).
4.3 Contraindicatii
Suboxona este contraindicat in urmatoarele situatii:
hipersensibilitate la buprenorfina, la naloxona, sau la oricare dintre excipienti,
insuficienta respiratorie severa,
insuficienta hepatica severa,
alcoolism acut sau delirium tremens.
4.4 Atentionari si precautii speciale pentru utilizare
Datorita lipsei de date la adolescenti (cu varste intre 15 si 18 ani), Suboxona trebuie utilizat numai cu prudenta la aceasta categorie de varsta.
Pacientii trebuie monitorizati atent in timpul perioadei de trecere de la buprenorfina sau metadona la Suboxona, deoarece au fost raportate simptome ale sindromului de intrerupere.
Deturnare:
Deturnare se refera la introducerea pe piata neagra a buprenorfinei fie de catre pacienti, fie de catre indivizi care fura medicamentul de la pacienti sau din farmacii. Aceasta deturnare poate duce la aparitia de noi dependenti care folosesc buprenorfina ca stupefiant principal, prezentand riscul de supradoza, de raspandire de infectii virale pe cale sanguina, de deprimare respiratorie si de leziuni hepatice. Deoarece naloxona din comprimatul combinat determina instalarea sindromului de intrerupere la persoanele dependente de heroina, metadona sau alti agonisti completi, este mai putin
probabil ca Suboxona sa fie deturnat pentru utilizare intravenoasa.
Aparitia sindromului de intrerupere:
Cand se incepe tratamentul cu buprenorfina, medicul trebuie sa aiba in vedere profilul de agonist partial al buprenorfinei si faptul ca aceasta poate determina aparitia sindromului de intrerupere la pacientii dependenti de opioide, in special daca este administrata la mai putin de 6 ore de la ultima utilizare de heroina sau de alt opioid cu durata scurta de actiune, sau daca este administrata la mai putin de 24 ore de la ultima doza de metadona. De asemenea, simptomele sindromului de intrerupere pot fi asociate cu administrarea de doze subterapeutice.
Riscul de reactii adverse grave cum sunt supradoza sau abandonarea tratamentului este mai mare daca unui pacient i se administreaza doze subterapeutice de Suboxona si continua automedicatia simptomelor sindromului de intrerupere de opioide, alcool etilic sau de alte hipnotice sedative, si in special de benzodiazepine.
Dependenta:
Buprenorfina este un agonist partial al receptorului opioid miu, iar administrarea cronica produce dependenta de tip opioid. Intreruperea tratamentului poate duce la aparitia sindromului de intrerupere, care poate fi intarziata. Suboxona poate determina somnolenta, in special daca este luat impreuna cu alcool etilic sau cu substante care deprima sistemul nervos central (cum sunt tranchilizantele, sedativele sau hipnoticele).
Studiile la animale, precum si experienta clinica, au demonstrat ca buprenorfina poate determina dependenta, dar la un nivel mai scazut comparativ cu morfina.
Deprimare respiratorie:
Au fost raportate cateva cazuri de deces datorita deprimarii respiratorii, mai ales in cazul in care buprenorfina a fost utilizata in asociere cu benzodiazepine, sau in cazul in care buprenorfina nu a fost utilizata conform informatiilor prescrise.
Au fost raportate decese legate de administrarea concomitenta de buprenorfina si de alte deprimante cum sunt alcoolul etilic sau alte opioide.
Hepatita si evenimente hepatice:
Au fost raportate cazuri de leziuni hepatice acute la toxicomanii dependenti de opioide atat in studiile clinice cat si in raportarile de evenimente adverse dupa punerea pe piata. Tulburarile variaza de la cresteri tranzitorii asimptomatice ale transaminazelor hepatice la raportari de cazuri de insuficienta hepatica, necroza hepatica, sindrom hepatorenal si encefalopatie hepatica. In multe cazuri, prezenta unor afectiuni preexistente: anomalii ale enzimelor hepatice, infectii cu virusul hepatitic B sau cu virusul hepatitic C, utilizarea concomitenta de alte medicamente potential hepatotoxice si continuarea utilizarii de medicamente intravenoase poate avea un rol etiologic sau favorizant. Acesti factori
subiacenti trebuie luati in considerare inainte de a prescrie Suboxona si in timpul tratamentului. Cand se suspecteaza un eveniment hepatic, este necesara evaluare biologica si etiologica suplimentara. In functie de rezultate, medicamentul poate fi intrerupt cu prudenta, astfel incat sa se previna simptomele sindromului de intrerupere si o revenire la utilizarea de medicamente. Daca se continua tratamentul, functia hepatica trebuie monitorizata atent.
Deoarece buprenorfina este un opioid, poate fi atenuata durerea ca simptom de boala.
Sportivii trebuie atentionati ca acest medicament poate provoca o reactie pozitiva la testele antidoping.
Similar altor opioizi, este necesara prudenta la pacientii care utilizeaza buprenorfina si prezinta o leziune craniana, hipertensiune intracraniana, hipotensiune arteriala, hipertrofie de prostata sau stenoza uretrala. Acest medicament trebuie utilizat cu prudenta la pacientii cu: astm bronsic sau insuficienta respiratorie (au fost raportate cazuri de deprimare respiratorie in cazul utilizarii de buprenorfina); insuficienta renala (30% din doza administrata se elimina pe cale renala; astfel, eliminarea renala poate fi prelungita); insuficienta hepatica (poate fi afectata metabolizarea hepatica a buprenorfinei) .
Medicamentele care inhiba enzima CYP3A4 pot determina cresterea concentratiilor plasmatice de buprenorfina. Poate fi necesara o reducere a dozei de Suboxona. La pacientii care urmeaza deja tratament cu inhibitori de CYP3A4 doza de Suboxona trebuie crescuta atent, deoarece la acesti pacienti poate fi suficienta o doza redusa.
Utilizarea concomitenta de inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) poate produce exacerbarea efectelor opioidelor, pe baza experientei cu morfina.
Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la galactoza, de deficit de lactaza (Lapp) sau de malabsorbtie la glucoza-galactoza nu trebuie sa ia acest medicament.
4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune
Suboxona nu trebuie luat cu:
*bauturi alcoolice sau medicamente care contin alcool etilic, deoarece alcoolul etilic amplifica efectul sedativ al buprenorfinei.
Suboxona trebuie utilizat cu prudenta in cazul administrarii concomitente cu:
*benzodiazepine: Aceasta asociere poate duce la deces datorita deprimarii respiratorii cu origine centrala. De aceea, doza trebuie limitata, iar aceasta asociere trebuie evitata in cazurile in care exista un risc de abuz.
*alte deprimante ale sistemului nervos central, alti derivati opioizi (de exemplu metadona, analgezice si antitusive), anumite antidepresive, antagonisti sedativi ai receptorului H1, barbiturice, anxiolitice altele decat benzodiazepine, neuroleptice, clonidina si substantele inrudite: aceste asocieri accentueaza deprimarea sistemului nervos central. Datorita scaderii vigilentei, conducerea vehiculelor si folosirea utilajelor poate fi periculoasa.
*inhibitori CYP3A4: un studiu al interactiunii dintre buprenorfina si ketoconazol (un inhibitor potent al CYP3A4) a avut ca rezultat cresterea Cmax si ASC (aria de sub curba concentratiilor plasmatice in functie de timp) a buprenorfinei (cu aproximativ 70% si, respectiv, 50%) si, intr-o mai mica masura, a norbuprenorfinei. Pacientii care primesc Suboxona trebuie monitorizati atent si poate fi necesara reducerea dozei in cazul asocierii cu inhibitori potenti ai CYP3A4 (de exemplu inhibitori de proteaza cum sunt ritonavir, nelfinavir sau indinavir sau antifungice azolice cum sunt ketoconazolul sau itraconazolul).
*inductorii CYP3A4: nu a fost investigata interactiunea dintre buprenorfina si inductorii
CYP3A4. De aceea, se recomanda ca pacientii care primesc Suboxona sa fie monitorizati atent in cazul administrarii concomitente de inductori (de exemplu fenobarbital, carbamazepina, fenitoina, rifampicina).
Pana in prezent, nu au fost observate interactiuni notabile cu cocaina, substanta cel mai frecvent folosita de catre politoxicomani, in asociere cu opioidele.
4.6 Sarcina si alaptarea
Sarcina: Exista o experienta foarte limitata cu buprenorfina/naloxona la femeile gravide. Studiile la animale au evidentiat efecte toxice asupra functiei de reproducere. Riscul potential pentru om nu este cunoscut. Spre sfarsitul sarcinii, dozele mari de buprenorfina pot induce deprimare respiratorie la nou-nascut, chiar si dupa o perioada scurta de administrare. Administrarea pe termen lung de buprenorfina in timpul ultimelor trei luni de sarcina poate determina sindrom de intrerupere la nou-nascut. Suboxona nu trebuie utilizat in timpul sarcinii. Daca medicul considera ca este necesar tratamentul in timpul sarcinii, poate fi luata in considerare utilizarea de buprenorfina in functie de indicatiile de prescriere locale ale buprenorfinei. In cazul aparitiei sarcinii in timpul tratamentului cu Suboxona, mama si fatul trebuie monitorizati cu atentie si, daca este necesara continuarea tratamentului, trebuie trecut la buprenorfina.
Alaptare: Nu se cunoaste daca naloxona este excretata in laptele matern. Buprenorfina si metabolitii sai sunt excretati in laptele matern. La sobolani s-a demonstrat ca buprenorfina inhiba secretia lactata. De aceea, alaptarea trebuie intrerupta in timpul tratamentului cu Suboxona.
4.7 Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje
In general, Suboxona are influenta mica sau moderata asupra capacitatii de a conduce vehicule in siguranta, de a folosi utilaje sau de a efectua activitati periculoase. Suboxona poate determina somnolenta, ameteli sau afectarea gandirii, mai ales in cazul administrarii concomitente cu alcool etilic sau cu deprimante ale sistemului nervos central. De aceea, se recomanda prudenta in cazul efectuarii activitatilor mentionate mai sus.
4.8 Reactii adverse
Cele mai frecvente reactii adverse legate de tratament raportate in timpul studiilor clinice cu Suboxona au fost cele legate de simptomele sindromului de intrerupere (de exemplu durere abdominala, diaree, dureri musculare, anxietate, hipersudoratie).
In studiul clinic pivot cu Suboxona, 342 din 472 pacienti (72,5%) au raportat reactii adverse legate de tratament. In cadrul fiecarei grupe de frecventa, reactiile adverse sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitatii. In cazuri de abuz intravenos au fost raportate reactii locale, uneori septice si hepatita acuta potential grava. La pacientii cu dependenta severa de medicamente, administrarea initiala de buprenorfina poate produce un efect de sindrom de intrerupere similar celui asociat cu naloxona.
S-a raportat avortul spontan in cazul utilizarii de buprenorfina si de buprenorfina-naloxona. Nu se poate stabili o legatura cauzala, deoarece cazurile implica de obicei utilizarea altor medicamente sau prezenta altor factori de risc pentru avortul spontan .
S-a raportat un sindrom de intrerupere neonatal la nou-nascutii din femei care au primit buprenorfina in timpul sarcinii. Sindromul poate fi mai usor si cu durata mai scurta decat cel care apare dupa agonistii opioizi μ completi, cu durata scurta de actiune. Natura sindromului poate varia in functie de antecedentele mamei de utilizare a medicamentului.
4.9 Supradozaj
In caz de supradozaj, trebuie instituite masuri de sustinere generale, incluzand monitorizarea cardiaca si respiratorie atenta a pacientului. Simptomul major care necesita interventie este deprimarea respiratorie, care poate duce la stop respirator si deces. Daca pacientul varsa, este necesara prudenta pentru evitarea aspirarii.
Tratament: Trebuie instituit tratamentul simptomatic al deprimarii respiratorii si masurile standard de terapie intensiva. Trebuie asigurata libertatea cailor aeriene si ventilatia asistata sau controlata. Pacientul trebuie transferat intr-un mediu in care sunt disponibile echipamente complete de resuscitare.
Este recomandata utilizarea unui antagonist opioid (adica naloxona), in pofida efectului modest pe care l-ar putea avea in ameliorarea simptomelor respiratorii determinate de buprenorfina, comparative cu efectele sale in cazul opioizilor agonisti completi.
Trebuie luata in considerare durata lunga de actiune a Suboxona cand se stabileste durata tratamentului si a supravegherii medicale necesare pentru disparitia efectelor unei supradoze.
5. PROPRIETATI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: Medicamente utilizate in tratamentul dependentei de opioide, codul ATC: N07BC51.
Mecanism de actiune:
Buprenorfina este un antagonist/agonist partial opioid care se leaga de receptorii cerebrali (miu) si (kapa). Activitatea ei in cadrul tratamentului de intretinere opioid este atribuita proprietatilor sale lent "reversibile in ceea ce priveste receptorii ", care dupa o perioada lunga de timp, pot diminua nevoia de medicamente a pacientilor dependenti.
Efectele de limitare ale agonistilor opioizi au fost observate in studii de farmacologie clinica la persoanele dependente de opioide.
Naloxona este un antagonist al receptorilor opioizi (miu). Cand se administreaza oral sau sublingual in doze uzuale la pacientii cu sindrom de intrerupere la opioide, naloxona prezinta putine efecte farmacologice sau deloc, datorita metabolizarii sale aproape complete in timpul primului pasaj hepatic. Cu toate acestea, cand se administreaza intravenos la persoane dependente de opioide, prezenta naloxonei din Suboxona produce efecte antagoniste opioide marcate si sindrom de intrerupere la opioide, impiedicand astfel abuzul intravenos.
Eficacitatea clinica:
Datele cu privire la eficacitatea si siguranta utilizarii Suboxona provin in principal dintr-un studio clinic cu durata de un an, incluzand compararea randomizata, dublu orb, cu durata de 4 saptamani a comprimatelor de Suboxona, buprenorfina si placebo urmata de un studiu al sigurantei Suboxona cu durata de 48 saptamani. In acest studiu, 326 subiecti dependenti de heroina au fost repartizati aleatoriu sa primeasca fie Suboxona 16 mg pe zi, fie buprenorfina 16 mg pe zi sau comprimate de placebo.
Pentru subiectii randomizati catre oricare dintre tratamentele active, s-a inceput cu administrarea unui comprimat de buprenorfina de 8 mg in Ziua 1, urmat de 16 mg (doua comprimate a 8 mg) de buprenorfina in Ziua 2. In Ziua 3, cei randomizati sa primeasca Suboxona au fost trecuti la comprimatul combinat. Subiectii au fost consultati zilnic in clinica (de Luni pana Vineri) pentru administrarea dozelor si evaluarea eficacitatii. Pentru perioada week-end-urilor au fost furnizate doze pentru acasa. Principala comparatie din studiu a fost evaluarea eficacitatii buprenorfinei si Suboxona individual fata de placebo.
Procentul de probe urinare recoltate de trei ori pe saptamana, care au fost negative pentru opioide care nu apartin studiului, a fost statistic mai mare atat in cazul Suboxona fata de placebo (p<0,0001) cat si in cazul buprenorfinei fata de placebo (p<0,0001).
Intr-un studiu dublu orb, dublu placebo, cu grupe paralele care a comparat solutia etanolica de buprenorfina cu o substanta activa de control agonista complet, 162 subiecti au fost repartizati aleatoriu sa primeasca solutia etanolica sublinguala de buprenorfina in doza de 8 mg pe zi (o doza care este aproximativ comparabila cu 12 mg pe zi de Suboxona), sau doua doze relativ mici din substanta activa de control, dintre care una era suficient de mica pentru a constitui o alternativa la placebo, pe parcursul unei faze de inductie cu durata intre 3 si 10 zile, unei faze de intretinere de 16 saptamani si unei faze de detoxifiere de 7 saptamani. Doza de buprenorfina a fost crescuta pana la doza de intretinere pana in Ziua 3; dozele de control activ au fost crescute progresiv. Pe baza continuarii tratamentului si a procentului de probe urinare recoltate de trei ori pe saptamana, negative pentru opioide care nu apartin studiului, buprenorfina a fost mai eficace decat substanta de control in doza mica in ceea ce priveste continuarea tratamentului de catre dependentii de heroina si reducerea utilizarii de opioide de catre acestia in timpul tratamentului. Eficacitatea buprenorfinei, in doza de 8 mg pe zi, a fost similara cu cea a substantei active de control in doza moderata, dar echivalenta nu a fost demonstrata.
5.2 Proprietati farmacocinetice
Buprenorfina
Absorbtia:
Buprenorfina, in cazul administrarii pe cale orala, este supusa metabolizarii de prim pasaj prin Ndezalchilare si glucuronoconjugare la nivelul intestinului subtire si al ficatului. De aceea, utilizarea acestui medicament pe cale orala este inadecvata. Concentratiile plasmatice maxime sunt atinse la 90 minute dupa administrarea sublinguala.
Concentratiile plasmatice de buprenorfina au crescut in cazul dozei sublinguale de Suboxona. Atat Cmax cat si ASC de buprenorfina au crescut cu cresterea dozei (in intervalul 4-16 mg), desi cresterea nu a fost proportionala cu doza, ci mai mica.
Parametru farmacocinetic
Suboxona 4 mg Suboxona 8 mg Suboxona 16 mg
Cmax · ng/ml
1,84 (39) 3,0 (51) 5,95 (38)
ASC0-48
ora · ng/ml
12,52 (35) 20,22 (43) 34,89 (33)
Distributie:
Absorbtia buprenorfinei este urmata de o faza de distributie rapida (timp de injumatatire plasmatica prin distributie intre 2 si 5 ore).
Metabolizare si eliminare:
Buprenorfina este metabolizata prin 14-N-dezalchilare si glucuronoconjugarea moleculei parentale si a metabolitului dezalchilat. Datele clinice confirma faptul ca CYP3A4 este responsabil de Ndezalchilarea buprenorfinei. Buprenorfina N-dezalchilata este un agonist opioid (miu) cu activitate intrinseca slaba. Eliminarea buprenorfinei este bi- sau tri- exponentiala, si prezinta un timp plasmatic mediu de injumatatire de 32 ore.
Buprenorfina este eliminata in fecale prin excretia biliara a metabolitilor glucuroconjugati (70 %), restul fiind eliminata in urina.
Naloxona
Absorbtia si distributia:
Dupa administrare intravenoasa, naloxona este distribuita rapid (timp de injumatatire plasmatica prin distributie ~ 4 minute). Dupa administrare pe cale orala, naloxona este rareori detectabila in plasma; dupa administrarea pe cale sublinguala a Suboxona, concentratiile plasmatice de naloxona sunt mici si scad rapid.
Metabolizare si eliminare:
Medicamentul este metabolizat in ficat, in principal prin glucuronoconjugare si este excretat in urina. Naloxona are un timp mediu de injumatatire plasmatica de 1,2 ore.
Categorii speciale de pacienti:
Varstnici Nu sunt disponibile date de farmacocinetica la pacientii varstnici.
Insuficienta renala Eliminarea pe cale renala are un rol relativ minor (~30 %) in clearance-ul total al Suboxona. Nu este necesara ajustarea dozei in raport cu functia renala, dar se recomanda prudenta in cazul administrarii la subiecti cu insuficienta renala severa.
Insuficienta hepatica Eliminarea pe cale hepatica are un rol relativ important (~70 %) in clearance-ul total al Suboxona, iar actiunea buprenorfinei poate fi prelungita la subiectii cu afectare a clearanceului hepatic. Pot fi necesare doze initiale mai mici de Suboxona si o crestere prudenta a dozelor la pacientii cu insuficienta hepatica usoara pana la moderata. Este contraindicata administrarea de Suboxona la pacienti cu insuficienta hepatica severa.
5.3 Date preclinice de siguranta
Combinatia de buprenorfina si naloxona a fost investigata in studii de toxicitate acuta si cu doze repetate (cu durata de pana la 90 zile la sobolani) la animale. Nu a fost observata amplificare sinergica a efectelor toxice. Reactiile adverse au avut la baza activitatea farmacologica cunoscuta a substantelor cu efect agonist si/sau antagonist opioid. Asocierea (4:1) de clorhidrat de buprenorfina si clorhidrat de naloxona nu a fost mutagena intr-un test de mutatii bacteriene (testul Ames) si nu prezentat efecte clastogenice intr-un test citogenetic in vitro pe limfocite umane sau intr-un test intravenos pe micronuclei la sobolan.
Studiile asupra functiei de reproducere cu administrare pe cale orala de buprenorfina: naloxona (raport 1:1) au evidentiat aparitia embrioletalitatii la sobolan, in prezenta toxicitatii materne la toate dozele. Cea mai mica doza studiata a reprezentat expuneri multiple de 1x pentru buprenorfina si de 5x pentru naloxona fata de doza terapeutica maxima la om, calculata ca mg/m2. Nu s-au observat efecte toxice asupra dezvoltarii la iepuri la doze toxice materne. In plus, nu au fost inregistrate efecte teratogene nici la sobolani, nici la iepuri. Nu s-a efectuat un studiu peri-postnatal cu Suboxona; cu toate acestea, administrarea pe cale orala de doze mari la mama pe parcursul gestatiei si al perioadei de alaptare a dus la dificultati de parturitie (posibil ca urmare a efectului sedativ al buprenorfinei), la o mortalitate neonatala crescuta si la o usoara intarziere in ceea ce priveste dezvoltarea unor functii neurologice (reflexul de redresare pe suprafata si reflexul de tresarire) la sobolanii nou-nascuti.
Administrarea de Suboxona in dieta sobolanilor, in doza de 500 ppm sau mai mare, a determinat o reducere a fertilitatii, evidentiata prin scaderea ratelor de conceptie la femele.
O doza de 100 ppm in dieta (expunere la buprenorfina estimata ca fiind de aproximativ 2,4x fata de doza de Suboxona de 24 mg, pe baza ASC, concentratiile plasmatice de naloxona au fost sub limita de detectie la sobolan) nu a prezentat nici o reactie adversa asupra fertilitatii femelelor.
A fost efectuat un studiu de carcinogenitate la sobolani cu Suboxona in doze de 7, 30 si 120 mg/kg si zi, cu expunere estimata ca fiind multiplu de 3 ori pana la de 75 de ori fata de o doza sublinguala zilnica la om de 16 mg, calculata ca mg/m2. In toate loturile, indiferent de doza, au fost observate cresteri semnificative statistic ale incidentei adenoamelor cu celule interstitiale testiculare (cellule Leydig).
PROSPECT: INFORMATII PENTRU UTILIZATOR
Suboxona 2 mg/0,5 mg comprimate sublinguale
buprenorfina/naloxona
Cititi cu atentie si in intregime acest prospect inainte de a incepe sa luati acest medicament.
- Pastrati acest prospect. S-ar putea sa fie necesar sa-l recititi.
- Daca aveti orice intrebari suplimentare, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului.
- Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastra. Nu trebuie sa-l dati altor persoane. Le poate face rau, chiar daca au aceleasi simptome cu ale dumneavoastra.
- Daca vreuna dintre reactiile adverse devine grava sau daca observati orice reactie adversa nementionata in acest prospect, va rugam sa-i spuneti medicului dumneavoastra sau farmacistului.
In acest prospect gasiti:
1. Ce este Suboxona si pentru ce se utilizeaza
2. Inainte sa luati Suboxona
3. Cum sa luati Suboxona
4. Reactii adverse posibile
5. Cum se pastreaza Suboxona
6. Informatii suplimentare
1. CE ESTE SUBOXONA SI PENTRU CE SE UTILIZEAZA
Medicament utilizat in dependenta de opioide.
Suboxona face parte dintr-un program de tratament medical, social si psihologic pentru pacientii dependenti de medicamente opioide (narcotice). Tratamentul este prescris si monitorizat de catre medici specialisti in tratamentul dependentei de medicamente.
Tratamentul cu Suboxona comprimate sublinguale este destinat pentru utilizare la adulti si adolescenti cu varsta peste 15 ani.
2. INAINTE SA LUATI SUBOXONA
Nu luati Suboxona
- daca sunteti alergic (hipersensibil) la buprenorfina, naloxona sau la oricare dintre celelalte componente ale Suboxona,
- daca aveti probleme grave cu respiratia,
- daca aveti probleme grave cu ficatul,
- daca aveti intoxicatie alcoolica sau daca aveti delirium tremens.
Aveti grija deosebita cand utilizati Suboxona.
Utilizare eronata si abuz. Unele persoane au decedat din cauza insuficientei respiratorii (incapacitatea de a respira) deoarece au abuzat de buprenorfina sau au luat-o in asociere cu alte deprimante ale sistemului nervos central, cum sunt alcoolul etilic, benzodiazepinele (tranchilizantele) sau alte opioide.
In cazul abuzului, au fost raportate cazuri de afectiuni hepatice acute (probleme cu ficatul), mai ales in cazul utilizarii caii intravenoase si a unei doze mari. Aceste afectiuni pot fi determinate de conditii speciale cum sunt infectiile virale (hepatita cronica C), abuzul de alcool etilic, anorexia, sau asocierile medicamentoase (de exemplu: analogi nucleozidici antiretrovirali, acid acetilsalicilic (aspirina), amiodarona, izoniazida, valproat). Daca aveti simptome de oboseala severa, mancarimi sau daca pielea ori ochii dumneavoastra devin galbene, spuneti-i imediat medicului dumneavoastra, astfel incat sa puteti primi tratamentul adecvat.
Acest medicament poate determina aparitia simptomelor de sevraj daca il luati la mai putin de sase ore dupa ultima utilizare a unui narcotic (de exemplu morfina, heroina) sau la mai putin de 24 ore dupa ce ati utilizat metadona.
Acest medicament poate determina somnolenta, efect care poate fi amplificat de alcoolul etilic sau de medicamentele impotriva anxietatii.
Atentionati-l pe medicul dumneavoastra daca:
- ati prezentat recent leziuni craniene sau boli cerebrale,
- aveti tensiune arteriala scazuta,
- in cazul barbatilor: prezentati tulburari urinare (mai ales legate de prostata marita).
Acest medicament poate masca durerea care reflecta anumite boli. Nu uitati sa ii spuneti mediculuidumneavoastra ca luati acest medicament. Acest medicament poate determina scaderea brusca a tensiunii arteriale, facandu-va sa va simtiti ametit daca va ridicati prea repede in picioare. Acest medicament poate determina dependenta.
Sportivii trebuie atentionati ca acest medicament, datorita substantelor sale active, poate determina o reactie pozitiva la "testarea antidoping".
Atentionati-l pe medicul dumneavoastra daca:
- aveti astm bronsic sau alte probleme de respiratie,
- aveti boli renale,
- aveti boli hepatice.
Utilizarea altor medicamente
Utilizarea altor medicamente poate determina cresterea reactiilor adverse ale buprenorfinei, iar utilizarea acestor medicamente trebuie monitorizata cu atentie:
- tranchilizante
- medicamente anxiolitice
- antidepresive
- benzodiazepine
- anumite medicamente utilizate in tratamentul hipertensiunii arteriale.
Daca medicul dumneavoastra va prescrie benzodiazepine, nu trebuie sa luati mai mult decat doza prescrisa. Administrarea acestui medicament impreuna cu benzodiazepine (medicamente utilizate pentru tratarea anxietatii sau tulburarilor de somn) poate determina decesul prin insuficienta respiratorie.
Urmatoarele medicamente pot determina cresterea concentratiilor sanguine de buprenorfina, astfel incat utilizarea acestor medicamente concomitent cu Suboxona trebuie monitorizata cu atentie si poate necesita in anumite cazuri o reducere a dozei, de catre medicul dumneavoastra:
antiretrovirale (ritonavir, nelfinavir, indinavir)
ketoconazol
itraconazol
Va rugam sa spuneti medicului dumneavoastra sau farmacistului daca luati sau ati luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fara prescriptie medicala.
Utilizarea Suboxona cu alimente si bauturi
Nu luati Suboxona cu bauturi alcoolice, deoarece este posibil ca alcoolul etilic sa intensifice somnolenta determinata de Suboxona.
Sarcina si alaptarea
Adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului pentru recomandari inainte de a lua orice medicament.
Nu trebuie sa utilizati Suboxona in timpul sarcinii. Spuneti-i medicului dumneavoastra daca sunteti gravida sau daca intentionati sa ramaneti gravida. El va decide daca tratamentul dumneavoastra trebuie continuat cu un alt medicament. Deoarece medicamentul se elimina in lapte si poate afecta negativ copilul alaptat, trebuie sa intrerupeti alaptarea in timpul tratamentului cu Suboxona.
Conducerea vehiculelor si folosirea utilajelor
Suboxona poate determina somnolenta. Daca va simtiti obosit, nu conduceti vehicule si nu folositi utilaje .
Informatii importante privind unele componente ale Suboxona
Suboxona contine lactoza. Daca medicul dumneavoastra v-a spus ca aveti intoleranta la unele categorii de glucide, va rugam sa-l intrebati inainte de a lua acest medicament.
3. CUM SA LUATI SUBOXONA
Calea de administrare sublinguala este singura cale eficace pentru acest medicament. Nu inghititi comprimatele. Tineti comprimatul sub limba, pana se dizolva. Acest lucru poate dura 5-10 minute. Luati doza o data pe zi. Medicul dumneavoastra va stabili care este cea mai potrivita doza pentru dumneavoastra. Pe parcursultratamentului, medicul poate ajusta doza, in functie de raspunsul dumneavoastra. Pentru a obtine beneficiile maxime in urma tratamentului cu Suboxona, trebuie sa ii spuneti medicului dumneavoastra despre toate medicamentele pe care le luati, inclusiv despre consumul de alcool etilic, medicamente care contin alcool etilic, droguri, si orice medicament eliberat pe baza de reteta pe care il luati si care nu v-a fost prescris de medicul dumneavoastra. Dupa prima doza de Suboxona, este posibil sa aveti unele simptome de sevraj la opioide.
4 "REACTII ADVERSE POSIBILE".
Durata tratamentului
Durata tratamentului va fi stabilita pentru fiecare caz in parte, de catre medic.
Dupa o perioada de tratament cu evolutie favorabila, medicul poate reduce treptat doza la o doza de intretinere mai mica. In functie de starea dumneavoastra, doza de Suboxona poate fi redusa in continuare, sub supraveghere medicala atenta, si in cele din urma poate fi intrerupta definitiv. Nu modificati in nici un fel tratamentul si nu intrerupeti tratamentul fara a cere sfatul medicului care va trateaza.
Eficacitatea acestui tratament depinde de:
- doza,
- asocierea cu tratamentul medical, psihologic si social.
Daca credeti ca efectul Suboxona este prea puternic sau prea slab, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului.
Daca luati mai mult decat trebuie din Suboxona
In caz de supradozaj cu buprenorfina, trebuie sa mergeti sau sa fiti dus imediat la camera de garda a unui spital, pentru tratament. Anuntati-va imediat medicul sau farmacistul.
Daca uitati sa luati Suboxona
Adresati-va medicului.
Daca incetati sa luati Suboxona
Intreruperea brusca a tratamentului poate determina simptome de sevraj.
Daca aveti orice intrebari suplimentare cu privire la acest produs, adresati-va medicului
dumneavoastra sau farmacistului.
4. REACTII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Suboxona poate provoca reactii adverse, cu toate ca nu apar la toate persoanele. Dupa prima doza de Suboxona, este posibil sa aveti unele simptome de sevraj la opioide. Reactii adverse foarte frecvente (care apar la cel putin 1 din 10 pacienti) care pot apare in cazul utilizarii de Suboxona sunt: insomnia, constipatia, greata, hipersudoratia, durerile de cap, sindromul de sevraj.
Reactii adverse frecvente (care apar la cel putin 1 din 100 pacienti) care pot apare in cazul tratamentului cu Suboxona sunt: scaderea in greutate, umflarea (mainilor si picioarelor), oboseala,somnolenta, anxietatea, nervozitatea, furnicaturile, depresia, scaderea apetitului sexual, spasmele musculare, ganduri anormale, tulburari de lacrimare, vedere incetosata, bufeuri, cresterea presiunii arteriale, migrena, rinoree, durere in gat si durere la inghitire, tuse accentuata, disconfort gastric, diaree, functie hepatica anormala, pierderea apetitului, flatulenta, varsaturi, eruptii cutanate, prurit,
urticarie, dureri, durere articulara, durere musculara, crampe la nivelul membrelor inferioare, impotenta, urina anormala, durere abdominala, durere lombara, slabiciune, infectii, frisoane, durere toracica, febra, sindrom gripal, senzatie generala de disconfort, leziuni accidentale, lesin si ameteli, scaderea tensiunii arteriale la ridicarea in picioare din pozitie sezand sau intins.
Reactii adverse mai putin frecvente (care apar la cel putin 1 din 1.000 pacienti) care pot apare in cazul utilizarii de Suboxona sunt: umflarea ganglionilor (noduli limfatici), agitatie, tremor, vise anormale, activitate musculara excesiva, depersonalizare (nu va simtiti ca propria persoana), dependenta de medicament, amnezie (tulburari de memorie), pierderea interesului, senzatie exagerata de bine, convulsii (crize convulsive), tulburare de vorbire, dimensiune mica a pupilelor, probleme cu urinarea, conjunctivita, ritm cardiac rapid sau lent, hipotensiune arteriala, palpitatii, infarct miocardic (atac de
cord), dificultati respiratorii, astm bronsic, cascat, dureri si inflamatii la nivelul cavitatii bucale, modificari de culoare ale limbii, acnee, noduli cutanati, caderea parului, piele uscata sau scuamoasa, inflamatia articulatiilor, infectii de tract urinar, sange in urina, ejaculare anormala, probleme menstruale sau vaginale, calculi renali, sensibilitate la frig sau cald, reactie alergica, sentimente de ostilitate.
Rareori (aparand la cel putin 1 din 10000 pacienti), urmatoarele reactii adverse au aparut in cazul utilizarii de buprenorfina in monoterapie:
- deprimare respiratorie (dificultati respiratorii severe) - vezi "Aveti grija deosebita cand utilizati Suboxona",
- probleme hepatice cu sau fara icter - vezi "Aveti grija deosebita cand utilizati Suboxona",
- halucinatii.
Abuzul cu acest medicament prin injectare poate determina simptome de sevraj, infectii, alte reactii cutanate si probleme hepatice potential grave - vezi "Aveti grija deosebita cand utilizati Suboxona".
Daca vreuna dintre reactiile adverse devine grava sau daca observati orice reactie adversa nementionata in acest prospect, va rugam sa spuneti medicului dumneavoastra sau farmacistului.
5. CUM SE PASTREAZA SUBOXONA
A nu se lasa la indemana si vederea copiilor.
Nu utilizati Suboxona dupa data de expirare inscrisa pe cutie. Data de expirare se refera la ultima zi a lunii respective.
Acest medicament nu necesita conditii speciale de pastrare.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Intrebati farmacistul cum sa eliminati medicamentele care nu va mai sunt necesare. Aceste masuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. INFORMATII SUPLIMENTARE
Ce contine Suboxona
- Substantele active sunt buprenorfina si naloxona. Fiecare comprimat contine buprenorfina 2 mg sub forma de clorhidrat de bruprenorfina si naloxona 0,5 mg sub forma de clorhidrat dihidrat de naloxona.
- Celelalte componente sunt lactoza monohidrat, manitol, amidon de porumb, polividona K30, acid citric anhidru, citrat de sodiu, stearat de magneziu, acesulfam de potasiu si arome naturale de lamaie si tei.
Cum arata Suboxona si continutul ambalajului
Comprimate sublinguale, de culoare alba, biconvexe, hexagonale, marcate cu un simbol in forma de sabie pe una dintre fete si cu "N2" pe cealalta fata, ambalate in cutii cu 7 si 28 comprimate.
Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.
http://www.emea.europa.eu/humandocs/PDFs/EPAR/suboxona/H-697-PI-ro.pdf
DE RETINUT:
Suboxona - este denumirea comerciala a medicamentului utilizat in tratamentrul dependentei de opioide ca alternativa la tratamentul cu metadona si care contine doua substante:
Buprenorfina ( calmant asemanatoar cu morfina, metadona si heroina, producand un sevraj mai putin acut);
Naloxona ( substanta ce poate induce sevrajul daca Suboxona este administrat injectabil)
ATENTIE!!!
Naloxona continuta in compozitia Suboxonai, NU anuleaza efectul acesteia DACA este folosita sublingual (sub limba), insa daca este injectata, naloxona din compozitia suboxonai poate sa conduca rapid catre un sevraj sever!
Informatii pe care trebuie sa le sti despre Suboxona:
Conduce la moarte prin SUPRADOZA mai ales prin administrarea Suboxonai cu alte substante : somnifere, calmante, heroina, alcool,etc;
Tratamentul nu trebuie intrerupt repede/brusc deoarece poate da dependenta si se ajunge la sevraj;
In cazul unei urgente medicale, anuntati personalul medical ca sunteti in tratament cu Suboxona;
Comercializarea Suboxonai nu este legala de catre persoanele aflate in tratament si de catre cei neautorizati.
Suboxona trebuie folosita doar cu recomandarea medicului specialist.
Este interzisa folosirea Suboxonai daca esti alergic la componentele ei.
Daca te afli intr-o situatie medicala speciala cum ar fi: probleme cu respiratia si plamanii, sarcina si alaptarea, probleme cu ficatul sau rinichii, probleme cu fierea, disfunctii ale glandelor suprarenale, hipotiroidism, probleme cu prostata, probleme la urinat, probleme ale coloanei vertebrale, halucinatii si tulburari mentale, alcoolism, lovituri la cap, atrage atentia medicului asupra lor.
Administratrea Suboxonai se face numai sublingual (sub limba), tableta dizolvandu-se in 5-10 min. NU trebuie mestecata sau inghitita deoarece poti intra in sevraj. Nu o injecta, deoarece datorita naloxonei pe care o contine poti sa intri in sevraj sever! Daca ai sarit/uitat o doza, ia-o cat mai repede posibil doar daca nu este timpul si pentru doza urmatoare - discuta cu medical sa iti spuna daca poti sa iei 2 doze odata!
In caz de SUPRADOZA cu Suboxona, suna imediat la Ambulanta!
Efecete secundare ale Suboxonai:
Supradoza
Probleme la ficat
Scaderea tensiunii arteriale
Reactii alergice - respiratie ingreunata
La inceputul tratamentului pot aparea simptome de sevraj
Alte simptome: tulburari ale somnului : neputinta de a adormi sau trezirea in cursul noptii, constipatie, dureri de cap, greturi si varsaturi, transpiratii, mancarimi ale pielii si eruptii cutanate, oboseala sau somnolenta, dereglari menstruale (la femei), scaderea apetitului sexual.
In timpul tratamentului cu Suboxona, TREBUIE evitat:
Conducerea autovehiculelor, lucrul cu instalatii mecanice si alte activitati perculoase
Consumul de alte medicamente (calmante, somnifere, etc) si alcool;
Consumul de vitamine si produse naturiste fara sfatul medicului.
Cand iti administrezi suboxona:
Fii relaxat;
Bea apa inainte de administrare, daca iti este sete - te ajuta la o dizolvare mai usoara si este important sa dizolvi total tabletele sub limba.;
In primele doua saptamani pot sa apara efecte secundare care se vor diminua ulterior.
Adreseaza-te medicului in cazul in care ai inghitit Suboxona sau daca efectele adverse nu inceteaza.
