Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

CANCERUL PULMONAR - Tipurile de cancer pulmonar, Diagnosticul cancerului pulmonar, Metode de tratament

CANCERUL PULMONAR

Definitie

Cancerul pulmonar consta in cresterea necontrolata a celulelor anormale in unul sau ambii plamani.Este una din cele mai grave consecinte ale fumatului!
 Intr-o bronhie sau in plaman se dezvolta o tumora maligna, care evolueaza mult timp fara simptome. In dezvoltarea ei, ea poate invada structuri anatomice invecinate (inima, vase, coaste) sau poate trimite celule la distanta, in alte organe (creier, ficat, oase) producand metastaze.

Tipurile de cancer pulmonar



Cele doua tipuri principale de cancer pulmonar sunt: cancerul   nonmicrocelular (80% din cazuri) si tipul cu celule mici (20%). Denumirile se refera la tipul celulelor care alcatuiesc tumora si nu la dimensiunea tumorala.

Cancerul pulmonar fara celula mica

Este clasificat in trei subtipuri:

  1. Adenocarcinoame localizate in glandele mucoase.
  2. Carcinomul scuamos sau epidermoid localizat in tubii bronsici.
  3. Carcinomul cu celule mari aflat aproape de suprafata pulmonara.

Aproape intotdeauna cancerul pulmonar incepe intr-un plaman si daca nu este tratat poate disemina la nivelul ganglionilor limfatici si in alte tesuturi din torace (inclusiv plamanul opus). De asemenea, cancerul pulmonar poate metastaza in oase, creier, ficat sau alte organe.

Cancerul cu celule mici

Este mai agresiv ,creste si disemineaza rapid. Exista doua stadii ale bolii: limitat si extensiv. De cele mai multe ori la momentul diagnosticului exista deja metastaze.

Statistici:

  • Aproximativ 339.000 de cazuri noi au fost diagnosticate in 2001, reprezentand 26% din totalitatea noilor cazuri de cancer.
  • Aproximativ 314.000 de romani au murit de cancer pulmonar in 2002, reprezentand 56% din totalitatea deceselor prin cancer.
  • Cancerul bronho-pulmonar se situeaza pe locul doi dupa cel de prostata la barbati si cel de san la femei. Ca mortalitate ocupa primul loc la ambele sexe.
  • Anual cancerul pulmonar determina moartea mai multor barbati si femei decat cancerul de prostata si de san sau colorectal.
  • Intre 1960 si 1990 decesele prin cancer pulmonar in randul femeilor au crescut cu aproximativ 40%. au crescut cu aproximativ 40%.

Factorii de risc:

  • Fumatul
  • Expunerea la anumite substante industriale, precum arsenic, radon, azbest, nichel, crom
  • Unele substante chimice organice: hidrocarburi aromatice policiclice
  • Expunerea la radiatii din surse ocupationale, medicale sau de mediu
  • Poluarea aerului
  • Boli pulmonare cronice

Totusi, factorul de risc principal il reprezinta fumatul (desi nu sunt foarte multi fumatori care fac cancer, se stie ca cca 85% dintre bolnavii cu cancer pulmonar sunt fumatori). Fumul de tigara este un amestec ucigator de substante cancerigene care pot provoca mai devreme sau mai tarziu cancerul. De aceea, riscul fumatorilor este cumulativ, cu cat fumeaza mai multa vreme, cu atat creste riscul de cancer. Invers, cei care abandoneaza fumatul au un risc din ce in ce mai mic de a face cancer, ajungand insa ca nefumatorii abia dupa 10 ani.


Simptomatologie



O lunga perioada de timp boala nu are nici o manifestare,diagnosticul fiind intamplator.

Semnele si simptomele cancerului pulmonar sunt initial nespecifice si adesea sunt confundate cu ale unor afectiuni mai putin grave.

Manifestari respiratoriii

  • Dispnee (dificultate la respiratie).
  • Modificarea caracteristicilor tusei la un fumator
  • Persistenta tusei la un nefumator.
  • Durerea toracica
  • Modificarea sputei (culoare, cantitate)
  • Prezenta sangelui in sputa
  • Wheezing (respiratie suieratoare)
  • Infectii respiratorii repetate, greu tratabile.

Alte semne si simptome ale cancerului pulmonar pot sa nu fie de origine respiratorie:

  • Oboseala
  • Pierderea apetitului
  • Tulburari de echilibru, de vedere, ale memoriei.
  • Scadere ponderala nejustificata.
  • Febra
  • De asemenea, pot exista semne si simptome determinate de diseminarea bolii in alte zone ale organismului. In functie de organele afectate, acestea pot include cefalee, slabiciune generala, durere, fracturi osoase, sangerari sau cheaguri de sange.

Din nefericire, de multe ori cancerul pulmonar incepe sa se manifeste cand deja a evoluat mult timp in tacere, facand ca diagnosticul sa se puna adesea in faze avansate. Tusea (sau schimbarea caracterului tusei) este un simptom adesea neglijat de fumatori, care-l considera 'normal'.   Expectoratia cu striuri de sange sau chiar hemoptizia (expectorarea de sange) sunt adesea atat de alarmante incat pacientul se prezinta la medic in aceeasi zi. trece, lipsa de aer. Nici unul dintre simptome nu este tipic. De multe ori simptomele pot lipsi cu desavarsire, iar problema se descopera cu ocazia unui control de rutina.


Diagnosticul cancerului pulmonar

Diagnosticarea precoce a cancerului pulmonar este capitala pentru imbunatatirea sanselor de supravietuire. Se folosesc o serie de teste, de la simplul examen clinic la metode imagistice sofisticate:

♦Examenul clinic - este important pentru evidentierea semnelor de boala.


♦Examenul toracelui (inspectie, palpare, percutie).


♦Radiografia toracica este cea mai simpla metoda ce poate ridica suspiciunea de cancer pulmonar. Ea poate arata prezenta unei tumori sub forma unei pete de diverse dimensiuni intr-unul din plamani. Radiografia normala nu exclude insa prezenta unei tumori mici, ascunse in spatele inimii, de exemplu. Uneori poate aparea o pleurezie (acumulare de lichid in torace), care poate fi o complicatie a cancerului pulmonar.

♦Bronhoscopia reprezinta vizualizarea corecta a arborelui bronsic si recoltarea de tesut pentru examenul anatomo-patologic(biopsie). Ea poate pune in evidenta tumora dezvoltata in interiorul bronhiei, aduce informatii despre localizarea ei si despre posibilitatea de a se interveni chirurgical. Prin bronhoscopie se poate face o biopsie din tumora, adica se poate 'ciupi' un fragment de cca 1 mm3 din zona modificata, care se trimite la laboratorul de anatomie patologica. Aici se poate spune daca tesutul recoltat este canceros (malign) si din ce tip de celule este alcatuit. Biopsia bronsica (ca orice alta biopsie) nu provoaca cancerul, ea nu face decat sa puna in evidenta cancerul deja existent. In plus, prelevarea biopsiei nu determina 'imprastierea' cancerului.



♦Examenul citologic din sputa, aspirat, lavaj sau brosaj sau examenul anatomo-patologic al materialului tisular sunt metodele care pun diagnosticul de certitudine(prezenta celulelor canceroase).


♦Tomografia computerizata (TC) este metoda prin care se precizeaza stadiul bolii, de care depinde conduita terapeutica. Tomografia computerizata arata mai bine decat radiografia localizarea tumorii, permite sa se aprecieze extensia ei catre tesuturile vecine si eventuala prezenta a metastazelor. Tomografia computerizata nu poate inlocui insa bronhoscopia deoarece nu permite biopsia si evidentierea celulelor canceroase.


♦Rezonanta Magnetica Nucleara RMN este similara TC cu exceptia ca foloseste un camp magnetic in locul razelor X pentru a crea imaginea structurilor analizate.


♦Tomografia cu emisie de pozitroni (PET-scan) este o metoda noua, sofisticata, cu unele avantaje fata de TC sau RMN.


♦Punctia pleurala este indispensabila cand tumora pulmonara este insotita de o pleurezie. Lichidul poate fi adesea hemoragic. Analiza celulelor din lichid poate evidentia celule canceroase.
♦Pot fi utile si alte investigatii: ecografia abdominala poate evidentia metastaze hepatice, scintigrafia osoasa pe cele osoase etc.

Diagnosticul de cancer este cert atunci cand se gasesc celule canceroase in biopsia bronsica sau in secretiile aspirate in timpul bronhoscopiei sau in lichidul pleural.

Stadializarea tumorii.

Dupa ce se stabileste ca este vorba de un cancer pulmonar, medicul trebuie sa aprecieze pe baza investigatiilor care este stadiul bolii. De acesta depinde alegerea tratamentului potrivit ca si prognosticul. Stadiul se apreciaza in functie de marimea si pozitia tumorii (T), de prezenta ganglionilor (N) si a metastazelor (M). De exemplu, o tumora mai mica de 3 centimetri, care nu afecteaza decat o bronhie mica si este insotita de un mic ganglion pulmonar de aceeasi parte cu tumora, fara metastaze, este stadiul II, beneficiaza de tratament eficient si are prognostic bun. O tumora mare de 10 cm, care afecteaza o bronhie mare sau chiar traheea, se insoteste de un ganglion palpabil la baza gatului si de metastaze in ficat este in stadiul IV, beneficiaza de putine optiuni terapeutice si are prognostic prost.

Metode de tratament

Noile optiuni terapeutice au crescut semnificativ ratele de supravietuire de-a lungul ultimelor decade. Exista cinci modalitati principale de tratament:


Chirurgia: operatia de indepartare a tumorii (si a tesutului inconjurator, a unei parti din pulmon sau a intregului pulmon).

Chimioterapia: tratamentul cu droguri anticanceroase pentru micsorarea sau distrugerea tumorii.

Radioterapia: tratamentul ce foloseste radiatii ionizante (raze X, radium, neutroni), tintit pe volumul tumoral. Razele X pot detecta la timp cancerul pulmonar, dar pot sa si induca in eroare pacientul, convingandu-l sa faca teste suplimentare inutile, spune un studiu american realizat de Institutul National pentru Cancer.




Ablatia prin radiofrecventa: aceasta noua tehnica. Ea are similaritati cu procedurile biopsiei prin tomografia computerizata (TC), de ea putand beneficia pacientii inoperabili, cu tumori de 3 cm sau mai mici, precum si cei cu metastaze cu extindere pulmonara.

Ablatia termica (folosind caldura sau inghetarea): este folosita pentru a distruge celulele tumorale prin plasarea unui electrod de radiofrecventa in centrul tumorii canceroase.

Din nefericire, cancerul pulmonar ramane inca o reduta necucerita a medicinei moderne. Depistarea frecventa in stadii avansate si raspunsul modest la tratamentul anticanceros face ca vindecarea sa fie prea rar asteptata.
Cel mai bun tratament consta in operatie (cu excluderea completa a tesutului canceros, adesea un plaman intreg), urmata de chimioterapie citostatica (care se adreseaza posibilelor celule deja 'plecate la plimbare' dar care inca nu s-au constituit in metastaze).
La fiecare caz in parte trebuie apreciat daca poate fi operat. Pentru aceasta, pacientul trebuie sa aiba o capacitate respiratorie acceptabila (astfel incat sa-i ajunga respiratia dupa operatie), sa aiba o inima suficient de sanatoasa, sa aiba o stare de nutritie acceptabila, dar mai ales trebuie ca tumora sa se afle intr-un stadiu care permite operatia (de la I la IIIa).
Pacientii care din diverse motive nu pot fi operati sunt indrumati spre serviciul de oncologie unde se apreciaza daca beneficiaza sau nu de tratament citostatic. Multe servicii de oncologie nu accepta (pe buna dreptate) initierea acestui tratament agresiv daca nu exista o confirmare de cancer prin biopsie sau citologie. Tratamentul citostatic se administreaza in cure de 2-3 zile la intervale de 3-4 saptamani. Se folosesc de obicei combinatii de 2 medicamente in 6 cure. Se poate asocia si radioterapia, care se face in sedinte in perioade de 10-15 zile succesive, directionata pe plaman sau pe un loc al unei metastaze (creier, de exemplu).
Citostaticele dau adesea reactii adverse serioase: varsaturi, stare proasta, caderea parului, anemie. Ele pot fi de cele mai multe ori depasite cu medicamente simptomatice dar mai ales cu convingerea pacientului ca boala cu care se lupta e mai serioasa decat efectele adverse. Pentru aceasta, bolnavul trebuie sa stie de ce boala sufera. De aceea, insistentele, cu care ne intalnim frecvent, ale familiei de a ascunde pacientului adevarul nu sunt justificate.
Pacientii in stadii avansate, cu stare generala proasta, care nu se alimenteaza, nu au beneficii de pe urma chimioterapiei. In cazul lor balanta intre beneficiu si reactii adverse este clar in favoarea ultimelor. Ei beneficiaza de terapie paleativa si simptomatica: terapia durerii, a tusei, a dispneei, consiliere psihologica.

Evolutie

Cancerul pulmonar nu se vindeca singur. Netratat, el evolueaza de multe ori destul de rapid, cu accentuarea simptomelor, scadere in greutate, lipsa completa a apetitului, degradarea starii generale, ce merg catre deces in intervale ce variaza de la cateva luni la un an de la data diagnosticului.Exista totusi si cazuri care evolueaza spontan mult mai lent, dar si altele la care o complicatie (cum ar fi o hemoptizie masiva) poate duce brusc la moarte. Tratamentul combinat chirurgical si oncologic imbunatateste mult lucrurile, supravietuirea se imbunatateste cu cativa ani. Cu cat tratamentul se face intr-un stadiu mai precoce, cu atat cresc sansele de supravietuire.

Pe scurt

Depistarea precoce a cancerului pulmonar schimba radical sansele pacientului. De aceea prezentarea la medic nu trebuie amanata daca apar simptome respiratorii.
Fumatul este 'calaul' care ucide prin cancer! Daca alte boli legate de fumat mai dau ragaz pacientului 'sa se caiasca', cancerul pulmonar este o cale fara intoarcere; de aceea cea mai buna profilaxie a cancerului pulmonar este abandonarea din timp a fumatului.