MACHETA DEFINITIVA

Dupa examenul intraoral al machetei preliminare, pe fisa clinica , medicul noteaza modificarile privind culoarea, forma, pozitia dintilor, pozitia crosetelor, modelajul functional.

Se fizeaza crosetele in baza P.P.A.

Se modeleaza macheta definitiva a P.P.A.

Obiectivele (principii) de modelaj functional:

• Fizionomia;
• Igiena;
• Fonatia;
• Rezistenta mecanica;
• Mentinere+stabilitate pe campul protetic.

Fizionomia:

-zona frontala maxilara- modelaj individualizat in detrimentul modelajului igienic;

Principii de modelaj:

Se va restaura morfologia naturala a parodontiului :

-linia coletelor (insertia festonului gingival) ;

-aspectul gingiei artificiale ;

-modelarea versantului vestibular al seii.

-Linia coletelor-traiect denivelat,  cu coletul incisivului central situat mai sus cu 1-2mm decat cel al incisivului lateral; coletul caninului la acelasi nivel sau mai sus cu 0,5-1mm ca incisivul central.

-Modelajul fizionomic si traiectul coletelor se asociaza cu traiectul marginilor incizale ale grupului de dinti frontali care va fi denivelat, in treapta, cu ambrazuri incizale=efect fizionomic maxim.

Se contraindica traiect rectiliniu=efect de tristete.

-Gingia artificiala va fi modelata ca un burelet cu sant gingival.

-Versantul vestibular al seii va fi modelat usor plan-convex (normal) sau plan-concav in cazul crestelor (versantelor) in protruzie , voluminoase.

Se contraindica modelaj convex deoarece poate conduce la deformari ale buzei superioare = procheilie.

-Convexitatile radiculare sau boselurile radiculare, interradicular depresiuni.

-Axele virtuale ale dintilor artificiali vor fi convergente la maxilar, spre crista galli.

divergente la mandibula

-Papilele gingivale :voluminoase, mai accentuate la tineri,

atenuate, subdimensionate dar nu absente la varstnici.

-Versantul vestibular al seii frontale : -            absent-din ratiuni estetice-creste protruzive, retentive ; dintii se monteaza pe creasta, fara versantul vestibular al seii.

- prezent-usor plan-convex + grosime ~ gradului de atrofie al crestei postextractionale.

Se contraindica aceste reguli in zona laterala din ratiuni igienice : modelaj plan, usor convex+suprafete lustruite pentru a nu adera alimentele.

Din punct de vedere fizionomic, nu aplicam regulile de modelaj estetice pentru grupul frontal mandibular .

Maxilar se pot modela dintii cu spatieri (diasteme, treme) . In practica s-a renuntat la aceste spatii retentive.

Igienic:

-Suprafete plane, bine lustruite atat in faza de macheta cat si de proteza pentru a impiedica aderenta placii dentare+alimentele.

-In zona laterala maxilara si in totalitate la P.P.A. mb. se contraindica spatii interdentare (diastema, treme), santurile gingivale (zona retentiva).

-La P.P.A. mandibulara, in zona frontala se contraindica modelaj anatoform estetic deoarece dintii frontali inferiori sunt putin vizibili (1/3 incizala).

Fonetic :

Se restaureaza relativ rapid 24-48 ore, cu P.P.A. sau P.T., cund sunt confectionate corect.

Se indica- montarea simetrica a dintilor in zona frontala,

-pozitionarea in spatiul neutral, pe locul dintilor naturali

-fata palatinala anatoforma (creste, cingulum).

Se contraindica acoperirea fetelor orale ale dintilor frontali, in zona de colet (pe o inaltime mai mare de 1mm); exceptie dintii ceramici (pe 2/3 -legarea mecanica , deasupra cingulumului, se perturba fonatia).

-Restaurarea papilei retroincisive si a rugilor palatine cu chei siliconice (amprentarea rugilor palatine ale cazului clinic).Se contraindica modelaj empiric, prin modelarea lor directa, aparand tulburari fonatorii.

- suprafata externa trebuie sa fie perfect lustruita.

-Fixarea dintilor din R.A.S. -1mm ; R.D.C.-1mm in ceara ; M.C. -mai mult pentru a nu perturba pronuntia siflantelor (afectarea timbrului vocii).

-Din punct de vedere igienic +fonator-la mandibula- versantul lingual se modeleaza plan-concav pentru a favoriza functionalitatea limbii (nu plan-convex).

Rezistenta mecanica :

- Modelajul bazelor cu grosimea =2mm din R.A.S., asigura o suficienta rezistenta mecanica la compresiune, la pacientii cu ocluzie normala.

-O grosime 0,6-0,8 mm a sarmei pentru crosete este suficient de rezistenta in etapele de insertie/dezinsertie+activare.

-Se indica din punct de vedere mecanic, la placile protetice reduse, ramforsarea (armarea) , pentru a nu se fisura /fractura (vezi ocluzia adanca acoperita) cu : fibre de sticla , fibre de carbon, plase metalice, folii acrilice speciale sau baza va fi metalica(0,4-0,6mm -pentru confortul pacientului)+rezistenta mecanica superioara.

Mentinerea +stabilitatea :

Mentinerea P.P.A. se realizeaza prin :

• Extinderea marginilor protezei pana in fundul de sac, pana in zona neutrala ;
• Grosimea  marginilor ~ cu latimea fundului de sac;
• Marginile protezelor vor ocoli formatiunile mobile : frenuri, bride ; nu le vor interfera.

Pentru a creste stabilitatea +mentinerea se indica crearea de spatii in baza protezei prin foliere a formatiunilor anatomice (torus), rezultand spatii dirijate (tip camera cu vid, in care dupa aplicare se va dezvolta o presiune negativa intre ea si fibromucoasa, rezultand succiunea partiala).

TIPARUL :

Etapa de laborator ce consta in ambalarea machetei definitive cu materiale specifice, urmata de eliminarea machetei din ambalaj si obtinerea cavitatii=tipar in care se introduce RAS

Etapele obtinerii tiparului :

• Pregatirea machetei pentru ambalare ;
• Ambalarea (3 metode) ;
• Eliminarea machetei din ambalaj -TIPAR.

Anterior ambalarii -conditii de lucru:

Intrumentar+materiale:

• Bol din cauciuc +spatula;
• Vacuummalaxor;
• Masa vibratorie;
• Presa mecanica/hidraulica;
• Chiuvete metalice ovalare, dreptunghiulare din bronz/aluminiu;
• Ghipa clasa II b hemihidrat si clasa III a hemihidrat.

Didactic se utilizeaza b hemihidratul (gips normal=alabastru). In practica ar trebui gips Moldano sau macar amestec (clasa II+clasa III).

Metode de ambalare

1)     metoda directa (cu val) ;

2)     metoda indirecta (fara val)-cea mai indicata ;

3)     metoda mixta.

1.Pregatirea machetei pentru ambalare-caracteristici

curatirea cerii de pe dintii artificiali , de pe toate suprafetele ;

degresarea machetei cu acetona, neofalina, alcool pentru a rezulta suprafete netezite ;

demontarea modelelor din articulator+ocluzor pentru a nu se deforma machetele ;

adaptarea modelelor in chiuvetele selectate, eventual soclare ;

deretentivizarea dintilor restanti prin sectionarea lor in sens cervico-ocluzal pe care s-au aplicat crosete pentru a favoriza dezinsertia in momentul dezambalarii protezei fara deformarea lor.

2. Ambalarea:

A. Ambalare cu val(directa):

• modelul + dintii artificiali+crosetele in aceeasi parte a chiuvetei;
• dintii artificiali sunt acoperiti cu un val de gips gros de 5-8 mm vestibular pentru a-i fixa in acea pozitie.

Metoda:

• din punct de vedere tehnologic este dificila si a fost mult utilizata in tehnologia P.P.A.cu baza din cauciuc vulcanizat=valoare istorica (1940).

Indicata in edentatii frontale, cu montarea dintilor direct pe creasta fara versantul vestibular al seii (creste protruzive)+edentatii mixte, intercalate de arcada.

Dezavantaje :

• eliminarea machetei, izolare tipar, introducere acrilat se realizeaza greu ;
• fracturare val;
• modificarea pozitiei dintilor la izolare.

Avantaje:

-fixarea d. artificiali

-evitarea inaltarilor de ocluzie

B.Ambalarea fara val (indirecta) caracteristici:

• Utilizare larga, cel mai frecvent indicata in tehnologia P.P.A.;
• Modelul este impreuna cu crosetele in prima ½ a chiuvetei si dintii artificiali in a doua ½ a chiuvetei ce joaca rolul valului).

Avantaje:

• acces larg in tipar , cu eliminarea machetei prin plastifiere;
• izolarea tiparului se realizeaza usor;
• introducerea acrilatului fara dificultati.

Dezavantaje:

• inaltari de ocluzie -asamblarea partilor chiuvetei sunt eronat realizate;
• presarea incorecta;
• izolarea intregului tipar , inclusiv a dintilor, cu desprinderi ale dintilor de baza protezei. Se contraindica izolarea talonului dintilor (suprafata de contact dinti-R.A.S.)

C.Metoda mixta:

Indicata in edentatii frontale-creste protruzive, cand dintii se monteaza pe creasta; in edentatii multiple.

Se realizeaza ambalarea cu val pentru dintii frontali si ambalarea fara val pentru dintii laterali.

3.Eliminarea machetei din ambalaj:

- prin termoplastifierea bazei machetei dupa priza gipsului .Chiuveta se introduce in apa fiarta, timp de 5 minute pana se plastifiaza baza.(Se contraindica depasirea de 5 minute deoarece se infiltreaa ceara in structura poroasa a tiparului).

-La deschiderea chiuvetei se observa baza machetei plastifiate ce se elimina sumar cu spatula+reziduurile ce se elimina cu jet de apa fierbinte sau cu ajutorul vacuum press system -vapori de apa sub presiune (procedeu modern).

Se contraindica adausul de detergenti la apa deoarece se infiltreaza in tipar avand un efect nociv pentru izolare.

Rezulta tiparul=cavitate cu volum , grosime si forma ~ cu macheta definitiva.

Urmeaza pregatirea tiparului pentru introducerea, presarea, indesarea acrilatului.

Izolare tipar

• Aplicarea de solutii speciale la temperatura de 40-45sC(Izodent, Pectizol), in 2-3 straturi dupa uscarea straturilor.Se formeaza o pelicula ferma, izolatoare, inerta ce nu modifica proprietatile tiparului (cel mai frecvent procedeu).

Rolul izolarii :

• Impiedica patrunderea R.A.S. in gipsul tiparului ;
• Inhiba reactia chimica dintre R.A.S. si gips;
• Previne fisurarea /fracturarea bazei protezei in momentul dezambalarii .

Alte materiale de izolat:

• Clorura de calciu 30%+silicat de sodiu 86% ;se aplica in tipare calde la 85-90sC

Procedeu clasic-albeste baza protezei +necesita prelucrari suplimentare ;

• Amidonul-procedeu clasic-foarte rar ;aplicarea identica.
• Lacuri siliconice -tip Dentaflex sau Kiesellack, in zona gingivala a machetei pentru conservarea modelajului gingiei artificiale.Dupa indepartarea lacului siliconic suprafata necesita prelucrari minore+se obtine o suprafata neteda, lucioasa apropiata de forma finala.
• Silicon gingival+nisip fin -se obtin suprafete lucioase, netede, cu usoare prelucrari (nu se mai intervine brutal)

POLIMERIZAREA BAZEI P.P.A.

• Rasini acrilice conventionale (clasice): nesarjate (nearmate): SUPERACRYL, PALAVIT, PALADON, BIOCRYL;
• Rasini acrilice polimerice armate (high impact) : armare speciala cu fibre ;
• Rasini acrilice simple termopolimerizabile : PALLA-X-PRESS (Kulzer), IVOCAP(Ivoclar), introduse in tipar cu presiune , sub injectie ;
• Rasini poliuretanice -MICROBASE- sub presiune in tipar si polimerizate in cuptorul cu microunde.MICROMAT

Rasinile cele preferate pentru baza protezei sunt termopolimerizabile.

Exista si rasini autopolimerizabile ce nu sunt indicate datorita proprietatilor inferioare (rezistenta mecanica scazuta, absorbtia de apa crescuta, culoare), indicate cu caracter provizoriu.

Dozare/Preparare :

P+L

P=Pulbere=Polimer derivat al acidului metacrilic (PMMA)

L=Lichid=Monomer (MMA)

Dozarea : 3 procedee

1.)    Empirica (curent);

2.)    Volumetrica (cilindrii gradati);

3.)    Ponderala (cantarire).

1. Dozarea empirica :

Se dozeaza lichidul in godeu din material plastic/ceramic -6-8ml +pulberea prin tehnica saturatiei progresive sau 1 g pulbere roz /dinte +7ml monomer (1/1)

Daca avem 14 dinti (proteza totala) ne sunt necesare 14g ce se adauga peste 8-10ml lichid.

Prepararea  Tehnica saturatiei progresive :

P+L se aplica in godeu, amestecate 2/1, 1/1, 3/1 (proportia volumetrica). Prepararea se realizeaza prin spatulare cu o bagheta de sticla pana rezulta o pasta vascoasa.

Pasta trece prin mai multe etape:

Sedimentare-aspect nisipos ;

Dizolvare -pasta aderenta nemodelabila;

Saturare-lanturi pasta elastice modelabile, neaderenta, stadiul ideal de introducere, indesare al acrilatului in tipar;se trage in fire

Evaporare-(prepolimerizare)-faza intermediara in care se contraindica modelarea pastei ca rulou si introducerea in tipar.

Introducerea RAS in tipar

-Ruloul de pasta este aplicat in tiparul izolat, apoi se aseaza o folie de celofan umed pentru a rezulta suprafete netede .

- Cele doua jumatati ale chiuvetei se preseaza de 2-3 ori, se sectioneaza plusul marginal, se examineaza dupa deschiderea chiuvetei dispunerea rasinii acrilice in tipar.Unde sunt lipsuri de rasina acrilica simpla, se adauga pasta.

Cele doua jumatati se asambleaza, se introduc intr-o presa mecanica (ideal hidraulica) la 2-3 atmosfere , timp de 15-30 minute-1 ora.

Chiuveta se scoate din presa si introdusa intr-un cadru metalic =RING= cu rolul de a mentine partile componente ale chiuvetei presate anterior (pe durata polmerizarii).]

Metode de termopolimerizare

a) Metoda clasica

regim termic 2,5 ore /vezi L.P. tehnologia protezelor fixe.Cea mai indicata si utilizata in practica, regim de polimerizare lent , fara a se consuma brusc monomerul si a se obtine structuri poroase, cu incluziuni, cu rezistenta mecanica scazuta, racire ideal 4-8 ore (ideal 48 ore).

Dezavantajele termopolimerizarii clasice :

dozare empirica ;

polimerizare incompleta ;

monomer rezidual =impuritati ;

contractie de polimerizare crescuta ;

prelucrare laborioasa (margini groase +plusuri) .

b) Metoda moderna :

Termopolimerizare cu injectie :

Este o termobaropolimerizare cu 3 procedee de injectare a rasinii speciale.

-SR IVOCAP-IVOCAP PRESS (Ivoclar);

-PALAJET (Kulzer);

-UNIPRESS (Schutz Dental).

Avantaje :

Proteze foarte exacte (grad de succiune maxima+inchidere zona AH) indicate mai ale pt. PT ;

Se introduc prin injectie ;

Asigura rasina pe toata durata polimerizarii compensand contractia ;

Se obtin baze foarte rezistente mecanic :;

Cantitatea de monomer rezidual este scazuta 

Prelucrarea finala mult mai facila , timp de lucru mult scurtat (30 minute pana la 1 ora).

Dezambalarea /Prelucrarea :

Dezambalarea din conformator a protezei :se indeparteaza ringul, se deschid cele 2 jumatati ale chiuvetei ;se indeparteaza proteza din ambalaj prin sectionarea gipsului (spatula, fierastrau) ;

Atentie !!!! Sa nu se deformeze baza protezei, crosetele din sarma sau sa nu se desprinda dintii artificiali.

La ambalarea fara val-nu exista aceste riscuri.

Prelucrarea :

Mecanic-resturile de gips se indeparteaza sub jet de apa +periaj ;

Chimic :-introducere in citrat de sodiu -4-8ore.

-procedeul modern consta in folosirea vacuum press system-se introduce intr-un aparat cu vapori si toate resturile sunt curatate repede.

Se examineaza proteza an :sa nu aiba fracturi, fisuri, deformari

sa nu se desprinda dintii artificaili,

se evalueaza cantitatea polimerizarii.

Prelucrarea propriu-zisa

1.     Planare : indepartare exces de rasina, de regula marginala, cu freze (pietre) de acrilat de forme diferite, la micromotoare ; rezulta suprafete plane, grosiere ;

2.     Netezire :- prelucrare mai fina, cu freze mai mici (cilindrice, conice, con invers ) in zona festonului gingival).

-se introduce discul intre dintii artificiali ,

-se extrag particule mici cu excavatoare.

-se netezeste cu glasspapier( hartie abraziva), rezulta suprafete netede, lustruite.Macheta finala izolata cu lacuri siliconice aplicate in zona cervicala, gingivala sau baza protezei termobaropolimerizate duce la o prelucrare foarte usoara.

3.     Lustruirea : se realizeaza cu filtzuri (conuri din bumbac, perii), pufuri (bumbac), la o turatie mai mica de 3000 rotatii /minut, fara presinue deoarece se incalzeste acrilatul, se deformeaza rasina.

-Supraincalzirea este scazuta prin adaugare de agent abraziv : pulbere calcar (feldspat+apa) , pulbere sticloasa (cuart+apa), creta, pulberi de os =fosfati de calciu, margneziu, paste de lustruit=oxid de fier.

Rezulta suprafete extrem de lustruite « oglinda » ce favorizeaza autocuratirea +curatirea artificaila.

Lustrul final se realizeaza cu pufuri fara agent abrziv pana se obtine un luciu specific.

Se contraindica lustruirea cu filtzuri sau perii a partii metalice cu polipant (oxid de crom-verde) deoarece se impregneaza si vor polua zonele prelucrate ale protezei.

Conservarea protezei :

In recipinet +apa de la prelucrare  pentru a se evita contractia volumetrica prin distorsionare (prin deshidratare) ;

Imersia in apa duce la o contractie centripeta si revenirea la forma initiala ;

Protezele baropolimerizate cu injectie au o contractie minima, polimerizare excelenta.

Adaptarea P.P.A. :

Insertia P.P.A. pe campul protetic:

In edentatiile clasa I , II Kennedy insertia nu ridica probleme cand a fost respectata tehnologia (model de lucru deretentivizat, foliat, portamprente individuale).

In edentatiile intercalate , insertia este dificila, adaptarea proximo-proximala prin frezarea zonelor de contact proteza-dinti. Se contraindica sectionarea, prelucrarea excesiva deoarece apar spatii la nivelul parodontiului.

Prelucrarea zonelor de contact se contraindica a se prelucra excesiv ducand la inflamatia parodontiului.

Examinarea finala :

a)     exoorala-(sumara)-se observa corectitudinea montarii dintilor (pozitia), realizarea unitatilor masticatorii, nivelul planului de ocluzie, cuspidajul, calitatea materialului dintilor (ceramici, R.A.S., R.D.C.), calitatea polimerizarii.

b)     Endooral-relatiile de ocluzie, corectitudinea montarii, coincidenta liniei mediane

marginea protezei la nivelul fundurilor de sac, la nivel ocluzal=contacte premature, intereferente (prin retusuri), examenul pozitiei crosetelor.

Retusurile marginale , ocluzale sunt urmate de relustruire de catre clinician cu gume (polipant) sau cel mai bine in laborator pentru a obtine o integrare biologica.

Lingual-modelaj plan concav

Integrarea biologica  deinde de:

calitatea protezei= »medicament » ;

Experienta +abilitatea medicului in echilibrarea ocluzala'

Capacitatea medicului =convingerea cazului clinic ca acea solutie este cea mai indicata pentru el.