|
INECUL (SUBMERSIA)
Inecul sau submersia este o stare de urgenta maxima ce impune masuri de prim ajutor rapide, masuri de care depinde evolutia ulterioara a starii pacientului.
Mecanismul producerii il constituie inundatia aparatului bronhopulmonar cu apa, in majoritatea cazurilor.
Dupa Serveltaz si Tailleur ar exista trei cazuri majore.
1.Submersia primitiva (inecul) care se produce prin epuizare fizica sau aparitia starii de panica. in aceste situatii exista aspiratie a lichidului. Pacientul este agitat, iar starea de inec se produce in 4 etape:
a - apneea reflexa;
b- dispneea - datorata acumularii de C02, ceea ce favorizeaza inundatia bronhoalveolara. in paralel tensiunea arteriala creste, pulsul creste si pacientul isi pierde cunostinta;
c - stop respirator - cu relaxare musculara;
d - stop cardiac respirator.
Submersia se poate produce in apa dulce sau in apa sarata.
l. A . In apa dulce se caracterizeaza prin cresterea rapida a volumului intravascular (pana la 150 %), pentru ca apa este hipotona fata de sange. Astfel incat apa trece din sacii alveolari in sange. Consecinta este hemodilutia (distrugerea hematiilor) cu hipoxie si incarcarea inimii drepte.
1. B. In apa de mare se caracterizeaza prin instalarea rapida a edemului pulmonar acut, pentru ca apa de mare este sarata si patrunzand in alveolele pulmonare va atrage apa plasmatica in alveole si caile aeriene determinand aparitia edemului pulmonar acut si apoi hemoconcentratia.
2. Sincopa primitiva(hidrocutarea) este inecul fara aspiratie la lichid(inecul alb). Apare la contactul cu apa rece si se caracterizeaza prin oprirea reflexa a inimii inaintea producerii inecului propriu-zis.
3 . Inecul prin traumatisme se produce in majoritatea cazurilor in timpul plonjarii cand se produc traumatismele craniene, abdominale, toracice grave.
Frecvent in cursul accidentelor legate de plonjat apar variatii se presiune sau ale gazelor sanguine, ceea ce duce la pierderea controlului inotatorului si inecul secundar.
Primul ajutor la inecati
Perioada de eficienta terapeutica este de aproximativ 6 minute. Peste acest interval au sanse numai cei inecati in apa rece sau foarte rece, pentru ca hipotermia scade consumul cerebral de oxigen.
Dupa scoaterea din apa a accidentatului se urmaresc miscarile spontane si existenta pulsului.
Se trece la aplicarea tehnicilor ed respiratie artificiala si daca dupa prima insuflatie nu apare expansiunea toracelui se vor elibera caile respiratorii superioare de apa sau alte secretii.
Apoi se incearca scoaterea apei din plamani si se aseaza victima in pozitie ventrala sau laterala cu capul decliv, astfel:
copii se aseaza cu capul in jos cateva secunde;
adultii se aseaza sprijiniti pe coapse avand toracele si capul decliv dupa acre se aplica cateva lovituri intre omoplati.
Dupa eliminarea apei se continua respiratia artificiala si la nevoie masajul cardiac extern.
DE RETINUT!!!
nu se va scutura victima cu capul in jos;
- manevrele de dezobstructie a cailor respiratorii nu trebuie sa depaseasca 5 secunde, pentru a nu intrerupe respiratia artificiala si masajul extern.