|
|
|
IMPORTANTA STUDIERII BOLILOR INFECTIOASE
Pe plan mondial, bolile infectioase reprezinta a cincea cauza de deces, dupa afectiunile cardiovasculare, accidente rutiere, tumori, afectiuni respiratorii.
Pentru tarile lumii a treia, patologia infectioasa reprezinta principala cauza de deces, cu precadere la sugar si copilul mic.
Peste 56% din consultatiile medicale la nivelul asistentei primare, sunt reprezentate de afectiuni bacteriene sau virale.
Bolile infectioase sunt considerate urgente medicale, datorita:
riscului epidemiologic
contagiozitatii
evolutiei cu potential sever, cu precadere la varstele extreme, la imunodeprimati
riscului de deces in absenta terapiei etiologice
sechelaritatii.
Se estimeaza ca, anual, din cele 57 de decese pe plan mondial, 15 milioane, adica aproximativ 25% sunt determinate de boli infectioase:
Anual se inregistreaza 1.5 bilioane de imbolnaviri determinate de infectii bacteriene, virale sau parazitare, cele mai importante fiind infectiile respiratorii, infectia HIV/SIDA, bolile diareice, malaria, tuberculoza.
Anumite boli infectioase, necesita carantinare, datorita contagiozitatii lor
deosebite si potentialului de evolutie sever, ca de exemplu febrele hemoragice (febra galbena, febra hemoragica Marburg, Ebola-Zair, Lassa, Denga, cu evolutie letala in 25-90% din cazuri), holera etc.
In etiologia bolilor infectioase, asistam la o dinamica deosebita in identificarea de noi agenti patogeni, ca de exemplu:
prionii
identificarea virusurilor responsabile de febrele hemoragice, Hantaanvirusurile
identificarea virusul gripei aviare H5N1
identificarea de noi virusuri cu tropism hepatic, ca de exemplu TTV, virusul SEN,
identificarea de noi virusuri responsabile de afectiuni respiratorii severe: coronavirusuri, SARS
identificarea enterovirusurilor cu potential paralitogen
identificarea virusului herpetic 8 (HHV8), asociat sarcomului Kaposi la pacientii imunodeprimati prin infectia cu virusul HIV.
Importanta bolilor infectioase este cu atat mai mare cu cat in ultimele decenii se asociaza tot mai multe afectiuni neinfectioase unui trigger infectios:
implicarea Helicobacter pylorii in etiopatogenia ulcerului duodenal,
asocierea agentilor atipici cu boala Kawasaki,
asocierea infectiei cu Chlamydia pneumoniae cu aparitia ateromatozei coronariene,
implicarea atipicilor (Mycoplasme, Chlamydii) in declansarea astmului bronsic
asocierea sindromului Reye cu administrarea aspirinei la copii, in evolutia unor viroze (varicela, gripa etc),
Implicarea in oncogeneza a unor agenti infectiosi reprezinta un progres deosebit in prevenirea prin vaccinare a anumitor neoplazii, ca de exemplu, prevenirea cancerului de col uterin prin introducerea recenta a vaccinarii fata de papilomavirusurile 16 si 18, la pubertate, virusuri care sunt responsabile de peste 70% din neoplaziile din sfera genitala la femei.
Virusul Epstein Barr, agent etiologic al mononucleozei infectioase, a fost asociat cu limfomul Burkitt, limfoame nonhodkiniene, HTLV2 este implicat in aparitia leucemiei paroase, in timp ce virusurile cu tropism hepatic, HBV si mai ales HCV, sunt responsabile de aparitia hepatocarcinomului.
Unele boli infectioase sunt boli cu transmitere sexuala, reprezentand o reala problema de sanatate publica, ca de exemplu infectia HIV, gonoreea, sifilisul, infectia cu virusul herpetic simplex 2, papilomavirusuri, HBV, mai rar HCV.
Trebuie amintit deasemenea, riscul de transmitere a unor boli infectioase vertical, transplacentar sau in timpul travaliului, prin alaptare, ca de exemplu:
infectia HIV
infectia HBV, HCV,
infectia herpetica,
infectii cu bacili gram negativi, streptococi grup B, Listeria monocytogenes, Ureaplasma urealyticum, din sfera genitala materna, in cursul travaliului, responsabili de infectii sistemice severe, meningite la nou nascut.
Riscul teratogen al unor boli infectioase este deosebit de frecvent in primele luni de sarcina in:
rubeola
infectia cu citomegalovirus
toxoplasmoza.
