|
|
|
LOCUL AGENTILOR INFECTIOSI IN SISTEMATICA MICROORGANISMELOR
Inainte si mult timp dupa descoperirea microorganismelor, organismele vii au fost impartite in doua regnuri, animal si vegetal, nebanuindu-se posibilitatea existentei unor alte forme de viata.
In secolul trecut s-a observat, insa, ca microorganismele prezinta nu numai asemanari dar si diferente fata de celulele de tip animal si vegetal. Sesizand aceste diferente, Haeckel propune in 1866 reunirea microorganismelor cunoscute intr-un regn aparte, PROTISTA, care sa cuprinda algele, protozoarele, fungii si bacteriile.
In secolul nostru, prin dezvoltarea mijloacelor de cercetare, s-a demonstrat ca microorganismele, incadrate initial in acest regn, difera in mod fundamental unele de celelalte. Astfel, celulele bacteriene au o structura mult mai simpla, fiind desemnate ca celule de tip procariot, iar algele, protozoarele si fungii au o structura complexa de tip eucariot. Ca urmare, termenul de Protista s-a restrans asupra organismelor unicelulare de tip eucariot, bacteriile fiind trecute intr-un regn aparte - PROCARIOTE.
PROTISTE
Figura 1 - Celula de tip eucariot
Algele sunt microorganisme eucariote, acvatice, fotosintetizante, care formeaza un grup heterogen, de la dimensiuni microscopice pana la forme gigante, pluricelulare, filamentoase. Se cunosc 16.000 de specii, divizate in 6 grupe filogenetice. Ele nu prezinta interes medical propriu-zis, cu exceptia agar-agarului din care se obtine agarul, un polizaharid important in bacteriologie, deoarece serveste la prepararea mediilor de cultura solide.
Figura 2 - Mycetele
Mycetele sau ciupercile microscopice sunt celule eucariote grupate in 4 clase. Exista in jur de 12.000 de specii, din care doar 100 sunt de interes medical.
Figura 3 - Protozoarele
Protozoarele sunt microorganisme unicelulare eucariote foarte evoluate structural si in general mobile, asemnanandu-se cu celulele animale. Cele de interes medical se incadreaza in 4 clase: flagelata, rhizopoda, sporozoa si ciliata.
2. PROCARIOTE
Figura 3 - Celula de tip procariot
Archaebacteriile sunt lipsite de
interes pentru medicina. Ele sunt bacterii termofile, producatoare de
metan.
Eubacteriile cuprind un numar foarte mare de bacterii, dintre care cele de interes medical sunt:
bacteriile clasice - cu forme variate si cu perete celular,
chlamydiile - bacterii cu parazitism intracelular obligatoriu si care prezinta un mecanism de multiplicare unic in lumea bacteriilor,
rickettsiile - bacterii cu habitat intracelular (cu o exceptie), dar cu diviziune directa, intilnita la majoritatea bacteriilor,
micoplasmele - bacterii carora le lipseste in mod natural peretele celular.
In prezent sunt incluse in Eubacterii si Cyanobacteriile sau algele albastre, care sunt microorganisme acvatice. Ele prezinta interes medical numai pentru ca pot ajunge intamplator in solutiile perfuzabile, producand accidente grave prin substantele pirogene pe care le contin.
3. VIRUSURI, VIROIZI SI PRIONI
Figura 4 - Structura virusurilor
Virusurile sunt considerate
microorganisme, cu toate ca se deosebesc fundamental de formele celulare
de viata. Ele sunt formate dintr-un singur acid nucleic (ADN sau
ARN), invelit de o capsida proteica si sunt parazite obligatoriu
intracelulare. Virusurile sunt particule inerte in stare extracelulara
dar, dupa ce patrund intr-o celula vie, deviaza
metabolismul acesteia in scopul propriei replicari.
Viroizii au o structura si mai simpla, fiind alcatuiti doar dintr-un acid nucleic cu GM mica. Unii dintre ei produc boli transmisibile la plante. Virusurile si viroizii alcatuiesc impreuna regnul VIRA.
Prionii. In ultimul deceniu se discuta tot mai des despre existenta unor entitati infectioase de dimensiuni foarte mici (5nm) si de natura proteica, prionii. Pana in prezent exista relativ putine date referitoare la acesti agenti, dar se presupune ca ei ar constitui cauza unor boli degenerative ale SNC, cum sunt bolile Jacob-Creutzfeld, Kuru, scrapia oilor etc.
La agentii infectiosi microscopici se adauga parazitii multicelulari cum sunt helmintii si artropodele, cu structura complexa si cu studiul carora se ocupa parazitologia.
Microbiologia medicala studiaza urmatoarele aspecte legate de agentii infectiosi:
. biologia agentilor infectiosi,
. relatia dintre agentii infectiosi si organismul uman,
. patogenia agentilor infectiosi,
. apararea antiinfectioasa naturala si dobandita,
. bazele profilaxiei bolilor infectioase,
. bazele terapiei antiinfectioase,
. diagnosticul etiologic al infectiilor.
