|
|
|
FUNGI
Au structura specifica, cu perete sterolic rigid.
In raport cu tipul de afectare, fungii se clasifica in:
fungi care determina afectare cutanata- dermatofiti si
fungi care determina afectiuni severe, sistemice: Candida, Aspergillus, Histoplasma capsulatum, Cryptococcus neoformans etc,
Candida: microorganism unicelular, care se inmulteste prin inmugurire, filamentoasa (cu exceptia C glabrata).
Sunt saprofiti, prezenti in flora normala a cavitatii bucale, tubului digestiv in ansamblu, mai rar in sfera genitala.
Dintre speciile identificate, 20 sunt recunoscute ca fiind patogene pentru om: C albicans, C glabrata, C tropicalis, C krusei, C parapsilosis,C guilliermondii.
Infectiile pot fi exogene: la nou-nascut in cursul travaliului, transmitere sexuala sau interumana nosocomiala insa cel mai frecvent este vorba de infectii de origine endogena prin exacerbarea puterii patogene a florei saprofite prin factori locali sau generali favorizanti:
alterarea barierei naturale: cateterism venos, ulceratii ale mucoselor, secundar chimioterapiei, radioterapiei, interventii chirurgicale pe tubul digestiv;
agranulocitoza
antibioterapie cu spectru larg, de durata
corticoterapie de durata
diabetul zaharat
varste extreme: nou-nascut sau varstnic
utilizarea drogurilor cu administrare intravenoasa.
Candida poate determina urmatoarele forme clinice:
forme sistemice (candidemie, endocardita infectioasa, candidoza hepatosplenica la pacienti cu aplazie medulara, localizare oculara, medulara,
candidoze cutaneomucoase cronice, cu atingerea extremitatilor, fanerelor si tubului digestiv- granuloame moniliazice
candidoze digestive (muguet-candidoza bucala), ragada comisurala (perleche), enterita, anorectita
candidoze genitale favorizate de diabet, contraceptive orale
forme superficiale (intertrigo).
Din genul Aspergillus, A fumigatus este cel mai frecvent intalnit; este responsabil de:
forme localizate, pulmonare, sinusale etc
aspergiloza pulmonara invaziva
pneumonii necrozante cronice
abcese cerebrale
endocardita infectioasa
atingeri osoase, hepatice, tiroidiene, oculare, tegumentare.
Formele invazive de aspergiloza, sunt deasemena favorizate de terenul imunodeprimat prin agranulocitoza, corticoterapie in doze mari etc.
Cryptococcoza, afectiune determinata de Cryptococcus neoformans, fung incapsulat, ubiquitar, cu poarta de intare respiratorie cel mai frecvent, ocazional cutanata.
Localizarile cele mai frecvente sunt: meningocerebrala in special la pacientii infectati HIV, os, piele.
Factorii favorizanti in criptococoza sunt cei asociati imunodepresiei pe linie celulara: SIDA, boala Hodgkin, ciroza hepatica, sarcoidoza, grefare osoasa, corticoterapia etc.
Histoplasmoza este determinata de:
- Histoplasma capsulatum, prin contaminare inhalatorie cu spori, cu tablou clinic si radiologic de bronhopneumonie, adenopatii mediastinale, secundar cu localizare hepatosplenica si evolutie spontana spre vindecare; la pacientii imunodeprimati evolutia este severa, cu prindere pluriviscerala; sunt citate si forme cronice cu tablou de bronhopneumopatie cronica obstructiva, uneori cu tendinta la forme cavitare.
H duboisii cu localizare exceptionala pulmonara, cel mai frecvent osoasa, cutanata si ganglionara. Sunt diagnosticate si forme digestive sau cu atingere pluriviscerala.
Zygomicoza (mucormicoza) se manifesta cel mai frecvent ca infectii cutaneomucoase, punand probleme de diagnostic diferential cu stafilococia maligna a fetei.
