Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Cryptosporidium parvum - Morfologie, biologie, Patogeneza

Cryptosporidium parvum


Boala: cryptosporidioza- infectii enterale umane: - la imunocompetenti

la imunodeficienti

Istoria:

M   1907- izolare de la soareci asimptomatici (muc. gastrica)

M   1955- se suspecteaza patogenitatea in diarea pasarilor domestice

M   ulterior: patogenitate dovedita in diarea ovinelor, bovinelor



M   inceputul anilor ´70 primele cazuri umane;

M   dupa 1982-12 cazuri de SIDA - 14 au murit de cryptosporidioza

M   in 1984 19200" 3,6% au avut cryptosporidioza, 61% cu evolutie fatala


Morfologie, biologie

peste 20 de specii, doar C. parvum imbolnaveste omul

mult timp s-a crezut ca este in rel. de comensalism cu el

Oochisturile(2-5 microni) inghitite ajung in tubul digestiv

Exchistarea se produce sub act. sarurilor biliare- apar 4 sporozoiti mobili, plati, subtiri

Ei adera pe spf. celulelor epiteliale intestinale- patrund intracelular, se multiplica asexuat, apar trofozoitii si tipul I si II de sizont

Din tipul I apar merozoiti de tip I, patrund in celule epiteliale noi- ciclul continua

Din tipul II de sizonti apar merozoiti de tip II- urmoaza sizogonie sau sporogonie (multiplicare sexuata)- oochisturi


Rezistenta oochistului:

Concentratia de clor al bazinelor de inot nu le distruge

NH3 in conc. de 50% le distruge

Formalina in conc. 10% le distruge

Temperatura de peste 600C" in 30 minute


Patogeneza:

experimental- 300 de oochisturi pot produce boala (90%), 1000 de ooch. sigur

Imunitatea umorala si celulara este implicata in rasp. imun



Cantitatea Ly cu receptorii CD4  infl. durata infectiei

Interferonul g infl. gravitatea ei

La bolnavi cu SIDA necropsia arata localizarea parazitilor

in faringe, esofag, de-a lungul tubului digestiv,

in colecist, cai biliare,

in bronsii, sinusuri pe mucoasa.

La ME:- parazitul adera de enterocite

- intracelular dar EXTRAcitoplasmatic

nu s-a demonstrat producerea de toxine

biopsia intestinala arata: atrofia vilozitatilor intestinale,

modificari ale enterocitelor, necroza lor,

alungirea criptelor

apar modificari functionale: absorbtia ingreunata a vit. B12,

a xilozei, a lipidelor

diarea rezulta din interactiunea parazitului cu gazda:

enterocitele iritate elibereaza mediatori

ei activeaza MF si PMN locali, care elibereaza alti mediatori

acesti mediatori cresc secretia apei si a clorului, dar scad absorbtia lor

T diarea rezulta din actiunea nociva directa a parazitului si din reactia imuna a gazdei.

Aspecte clinice:

la bolnavi imunocompetenti: proces autolimitativ

incubatie: 7-10 zile

ulterior: diaree (2-10/zi, apoasa)

se asociaza: greata, varsaturi, colici abdominale, febra

simptomele dispar in 2 sapt., dar parazitul se elimina inca 3 sapt.

multe cazuri asimptomatice

la bolnavi imunodeficienti: tendinta de cronicizare

evolutia bolii depinde de nr. Ly CD4

localizare mai ales in partea sup. a intestinului subtire

diaree apoasa (10l/zi), scadere ponderala, malabsorbtie



8% evolutie fulminanta- deces rapid

4% asimptomatici

in formele grave oochisturi si in colecist (la 30%), cai biliare, plamani

Diagnostic:

1.     evidentierea parazitilor din scaun: se folosesc 2 probe pe saptamana

frotiu colorat Ziehl- Neelsen

metode de concentratie: flotatie in gradient de sucroza (met. Sheather)

serologie: evid. de anticorpi specifici- IF directa: IgM- faza acuta, IgG- inf. anterioara,

2.     biopsie intestinala

3.     PCR- in cazuri repetat negative


Epidemiologie:

initial doar la animale nou-nascute: bovine, pasari domestice

la om: purtatori sanatosi: SUA 7%, la noi 1%

sursa de infectie: purtatorul sanatos, bolnavul, animalele

cai de transmitere: directe-homosexuali, heterosexuali

indirecte: apa- epidemii hidrice (Milwaukee 403 000 bolnavi/1993)


Tratament:

la imunocompetenti nu e nevoie, eventual SPYRAMICINA 3x1g/zi 2 sapt.

la imunodeprimati: cresterea nr. Ly CD4, colostru bovin hiperimun (?)

paromomycina- antibiotic aminoglicozidic

azithromycina

+ tratament de sustinere

Profilaxie:

la HIV pozitivi- folosirea apei dupa fierbere

interzis: scaldatul in ape de suprafata, contactul cu animale tinere

Lactobacillus reiteri- experimental previne aderarea la enterocite, (la om?)

Pt. populatia sanatoasa:- supravegherea apei potabile