Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

ARSURILE - PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ARSURI

ARSURILE - PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ARSURI

I. Consideratii generale

Afectiunea a fost cunoscuta de foarte mult timp, existenta sa fiind legata de aparitia si folosirea focului.

Dezvoltarea conceptiilor teoretice si terapeutice legate de arsuri au avut loc la inceputul secolului al XlX- lea .

Sub aspectul frecventei, accidentele termice sunt in continua crestere, asociindu-se cu o letalitate deosebita atat in cazul leziunilor cu caracter evolutiv cat si frecventa raportate la grupele de varsta mica sau la batrani. Totusi acestea contrasteaza cu progresele reale inregistrate in materie de tratament.

A)  Definitie;

Arsurile reprezinta o boala, a carei gravitate depinde de marimea suprafetei, profunzimea si evolutia leziunilor locale. Acestea depind de cantitatea de energie calorica si durata de expunere a tesuturilor.



B) Clasificare:

Clasificarea arsurilor se face in functie de etiologie astfel:

Agenti fizici  - caldura;

flacari;

lichide fierbinti ( vapori supra incalziti);

suprafete inchise;

corpuri incandescente;

metale topite;

- curent electric; - flama electrica degajata de arcul electric voltaic.

- incalzire excesiva a tesuturilor prin pasajul curentului.

Agenti chimici:

acizi si derivate

alcali si derivatii

Alaturi de factorii etiologici prezinta importanta, sub aspectul gravitatii sl modului de evolutie a leziunilor , si conditiile accidentarii.

Astfel pot fi: arsuri in spatii inchise - in care sansele de supravietuire sunt reduse ( asfixie, carbonizare arsuri in explozie in care se degaja o cantitate mare de energie astfel ca o expunere minimala determina leziuni tegumentare si cailor respiratorii ( unde se produc leziuni grave blast injury- datorita suflului degajat de explozie ) arsuri in conditii de campanie grave prin faptui ca se asociaza cu alte - traumatisme si cuprind numar mare de persoane la care primul ajutor trebuie acordat in primele 6 ore.


C) Efectele caldurii asupra tesuturilor

leziunile tisulare directe a caror gravitate merge de la
leziuni minimale cu potential reversibil;

leziuni tisulare indirecte insotite de modificarea
circulatiei in zona traumatizata datorita reactiei inflamatorii.

Primele tipuri de leziuni (directe) sunt concomitente agentului traumatizant, iar in cele indirecte se dezvolta dupa ce agentul termic a incetat.

Fenomenele de ordin local sunt reprezentate de :

alterarea marcata a permeabilitatii capilare modificarea indicilor hemodinamici locali.


II. Arsurile produse de agentii fizici

1) Arsurile termice ( sau prin caldura) se clasifica a) in functie de profunzimea arsurii:

gr.I - eritem : sunt afectate celulele superficiale ale
epidermului, sunt iritate terminatiile nervoase libere din plexul
epidermic producandu-se dilatarea vaselor sanguine din
plexul dermic superficial.

Local se constata o zona dureroasa spontan si la palpare, cu acumularea unui lichid seros in straturile superficiale ale tegumentului - edemul - ; congestia tegumentelor si caldura locala - hipertermie - .Se vindeca spontan fara tratament.

II - flictena 'alba' - straturile afectate sunt deschise pana la nivelul membranei bazale. Se observa o zona dureroasa la palpare si spontan cu edem, iar tegumentele sunt acoperite de flictene (vezicule) cu continut sero-citrin sau transparent. De multe ori aceste flictene pot aparea pe o zona cu arsura de gr.  I.

Si in aceste cazuri vindecarea este spontana in a - 8 - a ; a - 17 - a zi, sau exista riscul suprainfectiei.

gr. III - flictena 'rosie' - exista o zona eritematoasa dureroasa acoperita de flictene cu continut sanghinolent. Este interesat epidermul si partial dermul.

Vindecarea spontana se obtine in 15-35 de zile in conditiile nesuprainfectarii regiunii si existentei unor resturi epiteliale in derm.



gr .IV - escara - in aceste cazuri arsura intereseaza
intreaga grosime a pielii. Epiderma si dermul sunt distruse in
totalitate cu carbonizarea musculaturii si a vaselor.

Escara este de culoare alba pana la negru b)   Clasificarea arsurilor in functie de intinderea lor in suprafata.

Calculul suprafetei arsurii se poate face dupa mai multe metode pentru care exista tabele de calcul in care fiecare segment al corpului ii corespunde un procent.

Cea mai folosita este a lui A. B. Walace sau 'regula lui 9', in care toate partile copului se evalueaza prin cifra 9 sau multiplii ai acestuia :

Astfel:

- cap si gat 9%

- fiecare membru superior 9%

fiecare membru inferior 18%

- regiunea anterioara a trunchiului 18%

- regiunea posterioara a trunchiului 18%.

Arsura devine o boala generala - in care pe langa leziunea locala apare si leziunea celorlalte organe - atunci cand suprafata arsa este de 5%, iar la arsurile cu suprafata afectata de peste 15% apare starea de soc.

Prognosticul - se exprima prin indexul prognostic (I.P.) se calculeaza inmultind suprafata arsa cu gradul de profunzime.

Prognosticul este mai rezervat cand suprafata este mai mare de 30%,

Pentru I.P. cu valoare pana la 40, tratamentul corespunzator, evolutia este buna fara complicatii.

Peste I.P. = 60 - arsurile prezinta risc vital, care impun tratament local corect si tratament general.

1) Arsurile prin flacari: insotite de fenomene reactionare intense si leziuni profunde chiar in cazul unei expuneri de durata mica de timp. Formarea escarelor ecraneaza actiunea nociva a agentului termic asupra tesuturilor profunde.

Bl) Arsurile prin lichide fierbinti : gravitatea este mai redusa la intindere egale in suprafata datorita diferentelor privind profunzimea leziunii.

CI) Arsuri prin contact cu suprafete incalzite sau metale topite: se caracterizeaza prin profunzimea uniforma a leziunii si intinderea limitata in suprafata a acestuia.

2 Arsurile electrice . Se realizeaza prin - flama arcului voltaic asociat cu degajare de caldura (temperaturi de 3000-3500°C) prin trecerea curentului electric prin tesuturi (electrocutarea).

Se insotesc de leziuni foarte grave cu carbonizarea instantanee a pielii si stratului subcutanat, leziuni vasculare, leziuni musculare intense si necroze ale scheletului.

3) Arsurile actinice Eritemul actinie sau arsura solara.

Este cea mai comuna fotodermatoza provocata prin actiunea directa a radiatiilor ultraviolete, cu lungime de unda cuprinse intre 290 si 320 si a radiatiilor infrarosii continute in spectrul solar. Este consecinta directa a modului de bronzare fortata si apare mai ales la inceputul verii la persoane cu tegumente subtiri, neadaptate suficient la o expunere excesiva la soare.

Spectrul solar cuprinde;

radiatii UV cu lungime de unda de 200-290 mm, capabile sa distruga organismele unicelulare.

radiatii UV- B cu lungime de unda de 290-320 mm care sunt principalele radiatii eritematogene;

radiatii UV-A cu lungime de unda de 320 -400 mm;

spectrul vizibil cu lungime de unda de               400-760 mm;

radiatii infrarosii cu lungime de unda de 760 mm.




In mod normal pielea dispune de mijloace naturale de aparare impotriva radiatilor UV-A si UV-B

Acestea surit reprezentate de : aparatul capilar, sudoratie si perspiratie. In cazul expunerii excesive la soare actiunea mijloacelor de aparare a pielii este depasita ducand la aparitia eritemului actinie.

Factorii care favorizeaza aparitia si gravitatea leziunilor tegumentelor sunt reprezentati de o parte din factorii constitutionali (blonzi, persoane cu pielea subtire si uscata, perioada menstruala si sarcina), iar pe de alta parte de factorii fizici (durata expunerii, intensitatea radiatiilor solare, altitudine prezenta suprafetelor reflectare, luciul apei, nisipul zapada).

Semne clinice. La o expunere minima dupa o perioada de latenta intre 6 si 24 de ore apare un eritem rosu care se intensifica progresiv pe o perioada de 24 de ore si care regreseaza in 2-3 zile Iara a se insoti de o descuamare.

Expunerea moderata duce la aparitia unui eritem rosu, viu, dureros care dispare cu o usoara descuamare si care determina depigmentare.

Expunerile prelungite se insotesc de eritem cianotic si de edem al zonelor expuse. Pigmentarea incepe din a patra zi si este urmata de descuamare fina in ziua a saptea.

4) Arsurile chimice

Pun probleme deosebite pentru ca in mod gresit se folosesc antidoturi cum este neutralizarea unui acid cu o baza slaba si a bazelor cu un acid slab.

Singurul agent de dezactivare este apa aplicata in jet
continuu minim 30 de minute. Exista o singura exceptie si
anume arsura cu oxidul de calciu in care se indeparteaza oxidul
de calciu de pe tegumente cu o compresa uscata, apoi cu o
compresa imbibata in alcool, iar in final toaleta abundenta cu
apa.

5) Accidente produse de traznet

Se evidentiaza prin leziuni variate : arsuri, fracturi,si leziuni nervoase.

Arsurile au forma particulara sunt dureroase cu sau fara fenomene inflamatorii, iar local se constata linii inguste de arsura multiple sau ramificate.

Accidentatii prezinta stare de soc, pierderea cunostintei, paralizie flasca a membrelor inferioare si amnezie.

Ca tratament se impune reanimarea cardio-respiratorie.

Asistenta de urgenta la locul accidentului

La locul accidentului se urmareste :

A. Scoaterea accidentatului de sub actiunea agentului vulnerant.

Apoi stingerea focului atunci cand cuprinde victima. Pentru aceasta victima este infasurata intr-o patura, dupa care se inveleste intr-un cearceaf curat, dupa ce a fost dezbracat.

In acelasi timp victima trebuie culcata pentru a evita miscarile ce pot favoriza dezvoltarea flacarilor.

La cei arsi cu lichide fierbinti se procedeaza la dezbracarea victimei si apoi invelirea intr-un cearceaf curat.

Este contraindicat stingerea cu apa sau rostogolirea victimei prin nisip. Deasemenea dupa stingerea focului pe suprafetele arse ale victimei raman resturi de imbracaminte care nu vor fi indepartate deoarece favorizeaza infectia plagilor, intr-un moment ulterior.

Lichidele se administreaza intr-o cantitate foarte mica, numai daca bolnavul insista. Indicat este numai umezirea buzelor, pentru ca administrarea de lichide duce la supraincarcarea digestiva si varsaturi.

in functie de starea bolnavului se trece la manevrele de resuscitare cardio-respiratorie daca este nevoie.

Pentru linistirea victimei, reducerea durerii se pot administra o fiola de romergan, algocalmin. In lipsa acestora se poate administra numai algocalmin injectabil sau numai fiole, notandu-se ora la care s-a administrat odata cu notarea orei la care s-a produs accidentul. Daca este posibil la locul accidentului se administreaza oxigen.



In cazul arsurilor de gr. I se aplica tratament local prin bandajarea zonei cu alcool fara a se pansa.

La bolnavii cu arsuri chimice, cu haine din material plastic (care continua sa arda) sau arsi cu lichide fierbinti se indeparteaza hainele.

Nu se executa nici o manevra de tratament local.


1.  Transportul victimei la spital.

Este indicat sa se transporte in maxim 3 ore, de preferat cu o autosanitara.

Pacientul este culcat pe o targa, invelit bine, cu controlul pacientului al pulsului si al respiratiei.

Daca nu s-a montat o perfuzie, pe timpul transportului realizam cu prudenta hidratarea bolnavului.



Aspecte particulare de prim ajutor in arsuri


1. Arsurile solare

Masurile de prevenire ale arsurilor solare constau in: -'antrenarea' prin cresterea progresiva a timpului la soare.

in primele 5 zile ale curei heliomarine, expunerea zilnica la soare nu trebuie sa depaseasca durata de 15-30 de

minute.

Se impune protejarea pielii inaintea expunerii si in timpul expunerii cu creme si spray-uri de ecranare a razelor ultraviolete si infrarosii.

Se va evita expunerea la soare intre orele 11-14.

In cazul instalarii arsurilor solare tratamentul de urgenta consta in:

intreruperea expunerii la soare;

spalarea indelungata si blanda a tegumentului cu apa si sapun;

badijonarea tegumentelor cu alcool de 70 grade;

tratamentul insolatiei asociate.

Un rol important il are reechilibrarea hidroelectrolitica, necesarul hidric zilnic, calculandu-se dupa formula: cantitatea de lichide necesara (ml) = supr. arsa (%) x greutatea corporala (kg) x gradul arsurii.

Necesarul zilnic in cazul unei arsuri simple este de aprox. 5000 ml/zi.

Reechilibrarea se face cu sucuri de fructe, ceaiuri si apa minerala.

Primul ajutor

In arsurile de gr. I limitate sau superficiale, se scufunda zonele respective in apa rece timp de 30 de minute (calmeaza durerea si reduce alterarile celulare).

Arsurile de gr .II minore se pot spala cu sapun moale si apa. Veziculele se punctioneaza aseptic, dar nu se inlatura; se aplica un pansament compresiv, dupa ce arsura a fost acoperita cu vaselina sterila. Pansamentul se schimba la 6-8 zile.

In arsurile de gr. III sau in cele extinse se va preveni aparitia socului prin injectii repetate cu morfina (0,01 gr. de 4~ 6 ori pe zi).

se va infasura in servete curate sau in cearceafuri curate, iar bolnavul va fi transportat imediat la spital asupra organismului, in cazul plagilor.