Aparatul cardio-vascular prezinta o bogata inervatie vegetativa. Actiunea sistemului nervos vegetativ asupra activitatii cardio-circulatorii, se poate urmari prin studiul unor reflexe in cadrul unor probe specifice :

Proba clino-ortostatica Schellong - Letunov (1, 2) urmareste adaptarea cardio-vasculara la modificarile de pozitie din punct de vedere neuro-vegetativ, prin aprecierea comparartiva a valorilor FC (frecventei cardiace) si a TA (tensiunii arteriale).

Subiectului, in pozitie clinostatica, i se recolteaza FC si TA dupa un interval de repaus de 5 - 10 minute, in care valorile acestor variabile s-au stabilizat. Se apreciaza astfel valorile de baza (de repaus) :

FC = 60 - 80 cicli / min - normal

FC > 80 cicli / min - tahicardie

FC < 80 cicli / min - bradicardie

TA sistolica 100 - 145 mmHg - normal

TA sistolica peste 145 mmHg - hipertensiune

TA sistolica sub 145 mm Hg - hipotensiune

TA diastolica = ½ TA sistolica + 10 mm Hg

TA diferentiala (TA sistolica - TA diastolica) nu trebuie sa fie mai mica de 30 mm Hg.

In continuare, subiectul adopta in mod lent, pozitia ortostatica, in care dupa un minut se recolteaza din nou FC si TA.

In mod normal se produc urmatoarele modificari :

Vom aprecia un echilibru vegetativ bun sau foarte bun, cu cat diferentele dintre valorile inregistrate in clinostatica si ortostatism vor fi mai mici, sau chiar nule.

In functie de predominenta simpaticului sau a parasimpaticului, pot aparea dereglari de tip hipoton, hiperton, hipodinamic. (Tabel. 9.1)

Proba urmarita in dinamica, poate informa asupra starii de oboseala cat si asupra capacitatii de refacere a organismului.

Proba clino - ortostatica, este o proba care poate trage semnalul de alarma, chiar inaintea aparitiei semnelor clasice care definesc o stare de oboseala sportiva.

Tabel. 9.1 - Modificarile tensiunii arteriale si ale frecventei cardiace in proba clino - ortostatica (dupa Schellong si Letunov).

Testul presor la rece urmareste variatiile TA in urma imersiei membrelor superioare (mana + antebrat) in apa rece (T⁰C = 4⁰C).

Proba se executa in felul urmator :

Subiectului aflat in repaus, in pozitie sezand, i se determina TA, (dupa stabilizarea valorilor). In continuare subiectul efectueaza o imersie a mainilor si antebratelor in apa de 4⁰C, timp de 30 - 60 secunde. Se determina TA la 30'' si la 60'' de imersie, apoi din minut in minut, pana la revenirea la valorile initiale.

In mod normal, TA sistolica poate sa creasca cu pana la 15 mmHg iar cea diastolica cu pana la 10 mmHg, fata de valorile de repaus.

O crestere a TA sistolice cu mai mult de 20 mmHg si a TA diastolice cu mai mult de 15 mmHg indica o hiperreactivitate simpaticotonica, cu tendinta la hipertensiune arteriala.

OKADA, propune si un indice de recuperare vasculara la testul presor la rece (IRTP), cu o usoara modificare a derularii testului.

Subiectul supus testarii adopta o pozitie clinostatica in care, dupa stabilizarea valorilor tensionale, se determina TA sistolica si diastolica de repaus. In continuare se procedeaza la imersia unilaterala a mainii si antebratului in apa de 4⁰C, timp de 15 minute, fara modificarea pozitiei initiale.

In acest interval se determina din minut in minut TA sistolica si diastolica. Pe baza valorilor tensionale inregistrate se poate calcula IRTP, conform formulei :

           (9.1)

Valorile normale ale IRTP sunt :

TA sistolica 0,89 ± 0,1

TA diastolica 0,94 ± 0,07

Aritmia respiratorie este una din manifestarile hiper-reactivitatii vegetative, traduse la nivelul aparatului cardio-vascular.

Aritmia respiratorie se manifesta printr-o usoara rarire a ritmului sinusal in momentul expirului si o accelerare usoara a acestuia in momentul inspirului.

Aritmia respiratorie se poate determina auscultatoric, cu ajutorul stetoscopului aplicat pe unul din focarele de auscultatie cardiaca cat si prin vizualizare pe ECG (electrocardiografie).

Proba Martinet (4) este o proba care combina testul Schellong cu un efort standard, urmarind evolutia frecventei cardiace si a tensiunii arteriale

Dupa efectuarea complecta a probei Schellong, subiectul efectueaza intr-un interval de timp de 40 de secunde 20 genoflexiuni, cat mai corecte.

In perioada de revenire de dupa efort, timp de 5 minute, se continua recoltarea frecventei cardiace si a tensiunii arteriale (FC in primele 10'' ale fiecarui minut, TA in ultimele 45'' ale fiecarui minut).

Interpretarea parametrilor de repaus se face dupa metodologia descrisa la proba Schellong, dupa cum urmeaza :

I. Reactie la efort

a.     reactie normala la efort :

FC creste cu 40 - 60% fata de valorile de repaus, fara a depasi 120 batai / minut (120 batai / minut = tahicardie moderata).

TA sistolica creste cu 20 - 30 mmHg

TA diastolica creste sau scade cu 5 - 10 mmHg sau nu se modifica

TA diferentiala creste usor

b.     reactii anormale la efort (dupa Letunov) :

1.     reactia distona se caracterizeaza prin :

tahicardie marcata

TA sistolica creste evident

TA diastolica scade pana la "0" (ton infinit)

"tonul infinit" persista peste trei minute

2.     reactia hipotona se caracterizeaza prin :

tahicardie marcata

TA sistolica creste sau scade usor

TA diastolica creste evident

TA diferentiala scade, se penseaza, apoi revine lent la normal

3.     reactia hipertona se caracterizeaza prin :

tahicardie

TA sistolica creste evident

TA diastolica creste usor

4.     reactia in trepte se caracterizeaza prin :

TA sistolica creste progresiv, datorita intarzierii mecanismelor reglatoare

II. Revenirea dupa efort :

a.     fiziologica

1.     FC revine la valorile de repaus in primele 2 minute

- TA revine la valorile de repaus in primele 3 - 4 minute

2.     FC si TA revin la normal in acelasi timp

3.     FC revine la valorile de repaus in primele 3 - 4 minute

- TA revine la valorile de repaus in primele 1 - 2 minute

"Tonul infinit" nu are semnificatie patologica daca dispare in primele 1 - 2 minute dupa incetarea efortului.

b.    patologica - dupa Schellong se deosebesc urmatoarele forme de revenire dupa efort, considerate reactii neadecvate :

1.     hipotona

FC creste cu 30 - 50 batai / minut

TA sistolica scade mult

TA diastolica creste usor

Se intalneste in starile de :

supraantrenament,

eforturi epuizante,

convalescenta.

Se datoreste tonusului scazut al sistemului venos de la nivelul membrelor inferioare.

2.     hipodinamica

FC creste cu 20 - 30 batai / minut

TA sistolica si TA diastolica scad foarte mult

apar semne de anemie cerebrala (cascat)

Se intalneste in stari de :

boala

convalescenta

Se datoreste unei deficiente centrale de reglare neuro-vegetativa, fiind caracterizata de intarzierea impulsului vasoconstrictor de adaptare la ortostatism.

Proba Martinet este o proba accesibila de teren, de mare utilitate in dirijarea efortului de antrenament. Se efectueaza saptamanal in perioadele de pregatire controlata. Este utila mai ales la sporturile care nu au ca dominanta eforturile de tip dinamic.

Luandu-se in considerare toate datele, rezultatele se vor aprecia cu calificativele :

nesatisfacator

relativ satisfacator

satisfacator

bun

Desi usor de executat, fiind analog testului Ruffier, Testul Martinet este mai putin acceptat de copiii sub 10 ani si de persoanele in varsta.

In principiu, retinem ca :

FC de efort nu are voie sa creasca cu mai mult de +40 pulsatii / minut fata de FC de repaus

Revenirea la valorile de repaus trebuie sa fie completa la 1 - 2 minute de la incetarea efortului

Valoarea P₂ nu are voie sa fie mai mare decat 2 x P₁

Testul va fi considerat "mediocru" daca revenirea la valorile de repaus este mai lunga de 3 minute

Proba Letunov (modificata CMS) (3) este o proba functionala cardio-vasculara, care studiaza reactivitatea acestui sistem la trei tipuri de efort fizic - forta, viteza, rezistenta. Proba face deci, o evaluare a adaptarii cardio-vasculare la efort standard.

In desfasurarea probei se efectueaza la inceput o proba clino-ortostatica, cu recoltarea FC si TA. In continuare subiectul executa 20 genuflexiuni, cat mai corecte, in decurs de 30 secunde, dupa care se aseaza pe canapea in pozitie clinostatica, stare in care, timp de 3 - 4 minute, imediat dupa efort, se recolteaza FC si TA, dupa metodologia descrisa la proba Martinet.

In partea doua a probei subiectul va efectua o alergare pe loc cu viteza maxima, timp de 15 secunde, dupa care se procedeaza la recoltarea FC si TA timp de 3 - 4 minute, conform metodologiei descrise la proba Martinet.

In partea a treia a probei, subiectul alearga pe loc timp de:

cu o frecventa de 180 pasi/minut, cu genunchii ridicati, dupa care se procedeaza la recoltarea FC si TA, timp de 3 - 4 minute dupa effort, dupa metodologia descrisa la proba Martinet.

Proba realizeaza o apreciere cantitativa in ce priveste intensitatea si durata reactiei aparatului cardio-vascular in raport cu cele trei tipuri de efort fizic si o apreciere calitativa in ce priveste raportul dintre FC si TA (sistolica si diastolica) in ce priveste parametrii de repaus si revenire, la fiecare tip de efort, la fel ca la proba Martinet.

Letunov descrie cinci tipuri de reactie :

1.     reactie normotona

La sportivii bine antrenati :

FC creste putin

TA sistolica creste evident

TA diastolica scade moderat

revenirea la valorile de repaus este rapida

La persoanele neantrenate :

FC creste mult

TA diferentiala este mai mica

revenirea la valorile de repaus este usor prelungita

2.     reactia distona :

FC creste excesiv

TA sistolica creste mult

TA diastolica scade pana la "ton infinit"

revenirea la valorile de repaus este prelungita

3.     reactia hipotona :

FC - tahicardie

TA sistolica creste putin

TA diferentiala este mica

revenirea la valorile de repaus este intarziata

Reactia hipotona este expresia unei slabe mobilizari a fortei de contractie a cordului.

4.     reactia hipertona :

FC - tahicardie exagerata

TA sistolica creste exagerat

TA diastolica creste putin sau de loc

Reactia hipertona este expresia cresterii exagerate a debitului circulator sau lipsei de concordanta intre cresterea acestuia si comportarea periferica, adica deschiderea insuficienta a patului vascular cu scaderea insuficienta a rezistentei periferice totale in cursul efortului.

5.     reactia in trepte :

Se intalneste de obicei dupa alergarea de viteza a probei si se manifesta prin cresterea in trepte a TA sistolice dupa efort.

TA sistolica, imediat dupa efort are valori mai mici decat la 1 - 2 minute de la terminarea acestuia.

FC este exagerat de mare

volumul sistolic este mic

In acest tip de reactie, este vorba de o lipsa de promptitudine a mecanismelor reglatoare, care nu reusesc sa mobilizeze in efortul de viteza forta de rezerva a cordului si sa modifice in mod adecvat tonusul vascular periferic.

In general, dupa alergarea de 15 secunde, FC creste la valori superioare celor inregistrate dupa genuflexiuni, TA sistolica nu depaseste 200 mm Hg, TA diastolica poate sa scada pana la "ton infinit", revenirea tutror parametrilor la valorile initiale depasind 5 minute.

Dupa alergarea de 3 minute, valorile FC si ale TA sunt mai scazute decat cele obtinute la alergarea de 15 secunde, revenirea la valorile de repaus facandu-se in maximum 5 minute.

Aprecierea rectivitatii subiectului la eforturile impuse de proba Letunov se face tinand cont de toate etapele acesteia, cu calificativele :

proba buna

proba satisfacatoare

proba relativ satisfacatoare

proba nesatisfacatoare

Calificativul "proba nesatisfacatoare" defineste probele in care au aparut dereglari de tip hipoton, hiperton, diston sau in trepte.

Tema 9.1 - Determinarea reactivitatii SNV la efort prin intermediul testului Schellong-Letunov

Subiectul adopta o pozitie clinostatica, relaxata, pentru un interval de cel putin 5 minute, timp in care partenerul pregateste aparatura necesara testului - cronometrul si tensiometrul.

In continuare, se trece la recoltarea FC clinostatice - de repaus si TA clinostatice - de repaus, dupa care subiectul se ridica in pozitie ortostatica, fara sa i se indeparteze mansonul tensiometrului de pe brat.

Dupa un interval de 1 minut, se recolteaza FC ortostatica - de repaus si TA ortostatica - de repaus.

Datele obtinute se inscriu in tabelul 9.2 si se interpreteaza conform indicatiilor din tabelul 9.1.

In pozitie clinostatica, intregul sistem cardio-circulator se gaseste in acelasi plan, motiv pentru care munca inimii este mult usurata. In momentul verticalizatii corpului, la trecerea in ortostaism, sistemul circulator situat deasupra inimii este oarecum in dezavantaj fata de sistemul circulator aflat sub nivelul inimii, datorita fortei generale de atractie a pamantului (g). In acelasi timp, simpla miscare de trecere din pozitia de repaus clinostatic in ortostatism, reprezinta un efort fizic, este adevarat de valoare mica, dar totusi - un efort, interpretat ca atare de SNV, care reactioneaza in consecinta. Din aceste motive, pentru a contracara efectul de franare a lui "g" asupra circulatiei sanguine cerebrale, cat si necesitatea suplinirii unei cerinte crescute de gaze respiratorii si nutrimente in zonele activate in cursul efortului de ridicare in ortostatism, inima va fi obligata sa lucreze "mai mult si mai bine", totul fiind coordonat prin intermediul SNV.

Cu cat organismul in cauza este mai bine adaptat activitatii fizice, este mai odihnit, cu alte cuvinte este "fitt", diferentele dintre FC si TA din clinostatism respectiv ortostatism, vor fi mai reduse.

Tabel 9.2 - Testul Schellong-Letunov 

In continuare, datele inscrise in tabelul 9.2 se prelucreaza si se reprezinta grafic cu compararea rezultatelor unui subiect cu valorile medii ale grupului.

Tema 9.2 - Determinarea reactivitatii SNV la efort prin intermediul testului presor la rece

Pentru realizarea testului se procedeaza in felul urmator :

Subiectului aflat in pozitie clinostatica i se determina FC si TA, datele obtinute inscriindu-se in tabelul 9.3. mansonul tensiometrului se monteaza pe bratul drept sau stang, la alegere.

In continuare, mana si antebratul de partea opusa realizeaza o imersie de 15 min in tr-un vas cu apa avand o temperatura de 4°C.

Pe tot parcursul imersiei se recolteaza din minut in minut FC si TA (in primele 15sec a fiecarui minut se recolteaza FC, in urmatoarele 45sec ale fiecarui minut recoltandu-se TA).

Dupa incetarea imersiei, se continua recoltarea FC si TA, tot din minut in minut, pana la revenirea acestora la normal.

Cu ajutorul acestor date se determina Indicele de Recuperare Vasculara la Testul Presor la rece (IRTP), conform relatiei 9.1 si se interpreteaza conform datelor prezentate mai sus.

Tabel 9.3 - Testul presor la rece 

Tema 9.3 - Determinarea reactivitatii SNV la efort prin intermediul testului Martinet

Prin intermediul acestui test se urmareste reactivitatea SNV prin prisma reactivitatii la efort minim respectiv la un efort standard a sistemului cardio circulator. Testul se realizeaza in felul urmator :

Se determina FC si TA la subiectul testat, in repaus clinostatic si repaus ortostatic, conform protocolului din tema 9.1 (testul Schellong-Letunov).

In continuare, subiectul testat realizeaza 20 de genuflexiuni, cat mai corecte, intr-un interval de 40 secunde. Pentru asigurarea ritmicitatii micarilor se va utiliza un metronom fixat la 60 de zgomote/min.

Imediat dupa terminarea efortului, subiectul se aseaza pe un taburet si i se recolteaza FC si TA, din minut in minut, timp de 5 minute, conform metodologiei descrise la tema 9.2 (testul presor la rece).

Datele recoltate in cursul testului se inscriu in tabelul 9.4, se interpreteaza conform indicatiilor de mai sus (vezi descrierea testului la pag. 92-94) si se reprezinta grafic.

Tabel 9.4 - Testul Martinet 

Tema 9.4 - Determinarea reactivitatii SNV la efort prin intermediul testului Letunov

Testul se va realiza in felul urmator :

1.     Se recolteata FC si TA in repaus clinostatic ortostatic.

2.     Fara a se indeparta mansonul tensiometrului de pe bratul subiectului, acesta realizeaza 20 de genuflexiuni in 30 sec (metronomul va fi fixat la 80 de zomote pe minut).

3.     Dupa efort, subiectul adopta o pozitie clinostatica timp de 3 - 4 minute, timp in care se recolteaza FC (in primele 10 sec ale fiecarui minut) si TA (in urmatoarele 45 sec ale fiecarui minut)

4.     In continuare, fara a se indeparta mansonul decomprimat al tensiometrului de pe bratul subiectului, acesta executa o alergare pe loc, cu viteza maximala, timp de 15 sec.

5.     Dupa efort, subiectul adopta o pozitie clinostatica timp de 3 - 4 minute, timp in care se recolteaza FC (in primele 10 sec ale fiecarui minut) si TA (in urmatoarele 45 sec ale fiecarui minut)

6.     Tot fara a indeparta mansonul decomprimat al tensiometrului de pe bratul subiectului, acesta executa o alergare pe loc timp de 3 min (barbati) respectiv 2 min (femei si copii sub 15 ani), cu o frecventa de 180 pasi /min, cu genunchii ridicati ("genunchii la piept")

7.     Dupa efort, subiectul adopta o pozitie clinostatica timp de 3 - 4 minute, timp in care se recolteaza FC (in primele 10 sec ale fiecarui minut) si TA (in urmatoarele 45 sec ale fiecarui minut)

Tabel 9.5 - Evolutia FC in cadrul testului Letunov

Tabel 9.5 - Evolutia TA in cadrul testului Letunov

8.     Datele obtinute se introduc in tabelele 9.5 si 9.6 si se interpreteaza conform schemei propuse de Letunov (vezi descrierea de la pag. 94-96).

Dupa prelucrarea datelor din tabele se trece la reprezentarea grafica si compararea datelor fiecarui component al grupei de lucrari practice cu valorii medii obtinute pe grup.

BIBLIOGRAFIE