Alimentatia si bolile sistemului stomatognat

Alimentatia si bolile sistemului stomatognat

Prin alimentatie se intelege ,de obicei,varietatea alimentelor consumate, in timp ce nutritia inseamna consumul si absorbtia nutrientilor.Alimentatia si nutritia influenteaza dintii in 3 moduri: structura dintilor, cariile dentare si eroziunea dentara.Primul este un efect pur pre-eruptiv,care are loc in timpul formarii dintilor; eroziunea este un efect pur local, intraoral asupra dintilor erupti;aparitia cariilor depinde atat de influentele pre- cat si post-eruptive,desi ultimele sunt mai importante.Tesuturile parodontale sunt si ele influentate de alimentatie.

Structura dintilor

Exista numeroase cauze ale defectelor din structura dintilor iar nutritia este doar una dintre ele.Pot fi afectate atat dentitia temporara cat si cea permanenta,iar momentul cand a actionat cauza poate fi adesea stabilit in functie de localizarea defectului la nivelul coroanei dintilor, astazi fiind bine cunoscuta cronologia formarii dintilor.Un defect usor de recunoscut este hipoplazia liniara a smaltului ,care poate fi observata in treimea mijlocie a incisivului central superior temporar si in treimea incizala a incisivilor laterali temporari la copiii din tarile in curs de dezvoltare, unde malnutritia este prezenta in multe zone.

Astazi este recunoscut rolul hipocalcemiei in etiologia hipoplaziei smaltului, constatandu-se o frecventa crescuta la copiii cu hipoparatiroidism, tetanie neonatala si nastere prematura.S-a observat, deasemenea, o stransa asociatie antre prevalenta bolilor diareice acute si hipoplazia smaltului, fiind emisa ipoteza ca diareea cronica determina malnutritie, rezultand hipocalcemia care duce la hipoplazia liniara a smaltului.

Dintii sunt formati in mare parte din calciu si fosfat,astfel incat nu e surprinzator faptul ca deficienta alimentara de calciu si/sau vitamina D este copnsiderata ca detinand rolul principal in etiologia hipoplaziei smaltului.

Asadar,deficientele sau excesele alimentare sunt responsabile de defectele structurii dintilor, dar ele constituie, totusi, doar o parte din multiplele cauze.

Cariile dentare

Efectul post-eruptiv al alimentatiei are o influenta mult mai mare asupra aparitiei cariilor decat orice efect pre-eruptiv.Efectul pre-eruptiv nu trebuie totusi uitat, deoarece fluorul poate avea un efect semnificativ cario-preventiv daca este administrat in doze corespunzatoare in timpul formarii dintilor.

Teoria acidogena privind etiologia cariei dentare sustine ca hidrocarbonatele sunt degradate de bacteriile placii dentare, iar acizii rezultati produc demineralizarea la interfata placa-smalt.Hidrocarbonatele alimentare sunt reprezentate in cea mai mare parte de amidonuri si zaharuri, existand foarte multe dovezi asupra legaturii dintre acestea si aparitia cariilor.Este dovedit stiintific ca:

-zaharurile reprezinta cel mai cariogen aliment;

-amidonul poate produce carii, mai ales daca este sub forma de pulbere fina si peparat la cald, dar rata cariilor produse este mai mica decat cea data de zaharuri.

Zaharurile alimentare obisnuite sunt zaharoza,glucoza,maltoza,fructoza si lactoza.Zaharoza este zaharul cu cel mai inalt potential cariogen,in timp ce lactoza este zaharul alimentar cel mai putin cariogen.

Ultimul aspect de studiat in privinta alimentatiei si a cariilor este lipsa de cariogenitate a indulcitorilor fara zahar.exista un numar mare de compusi ca posibili substituienti ai zaharului ;unii dintre acestia au fost aprobati pentru folosire in Anglia (tab.1)Acesti compusi pot fi:

-indulcitori cantitativi-sunt aproape la fel de dulci ca si zaharoza, gram la gram,si furnizeaza aproape tot atatea calorii ca si zaharul ; sunt mai frecvent utilizati acolo unde este importanta cantitatea,cum sunt produsele de cofetarie ;

-indulcitori intensi-sunt de multe ori mai dulci decat zaharoza si furnizeaza foarte putine calorii ;sunt folositi in principal pentru bauturile racoritoare sau in combinatie cu indulcitorii cantitativi.

-admis in 1982

-admis in 1988

***-admis in 1995

Tabel 1. Indulcitorii admisi in alimente in Anglia.

Indulcitorii prezentati in tabel sunt necariogeni si exista unele dovezi ca unii din ei pot avea un efect minor anticariogen.Xilitolul este necariogen ; nu este metabolizat de marea majoritate a organismelor placii,iar studiile facute asupra sa au dovedit o reducere importanta a cariilor la subiectii a caror alimentatie continea xilitol in locul zaharurilor alimentare.Au fost efectuate ,deasemenea, o serie de studii privind efectul anticariogen al gumei de mestecat cu continut de xilitol sau sorbitol in loc de zahar.Cei mai multi autori considera insa ca acest efect se datoreaza stimularii fluxului salivei care,fiind alcalina,creste rapid ph-ul placii bacteriene,stimuland remineralizarea.

Eroziunea dentara

Alimentatia este o cauza importanta si frecventa a eroziunii dentare.Mai exista si alte cauze cum ar fi :regurgitarea fluidului gastric si expunerea la unii acizi industriali.

Dintii cei mai afectati sunt incisivii superiori,in special suprafetele palatinale,desi suprafata vestibulara si marginea incizala pot fi ,de asemenea, afectate.

Factorul de risc alimentar in eroziunea dintilor variaza de la o populatie la alta si in functie de varsta in cadrul aceleiasi populatii.In copilarie si adolescenta, bauturile racoritoare acide sunt cel mai mare factor de risc alimentar.La populatia mai in varsta, citricele si alimentele cu continut de otet pot fi factori de risc importanti pentru eroziune.

Alimentatia si boala parodontala

Parodontita este o boala inflamatorie a aparatului de sustinere a dintelui care provoaca distructii rapide, inegale si profunde( resorbtii osoase) antrenand pierderea ireversibila a ancorajului si conducand la pierderea dintilor in lipsa unei terapii adecvate.

Nutritia poate interveni in boala parodontala la trei nivele, prin :

-contributia la cresterea si dezvoltarea microbiana in sulcusul crevicular

-afectarea raspunsului imun la antigenele bacteriene

-contributia la procesul de reparare a tesutului conjunctiv post injurie indusa de placa, tartru, etc.

Mecanismele de reparatie si aparare ale pacientului pot fi prejudiciate prin deficiente nutritionale in :-proteine

-vitamine (ac. ascorbic, ac. folic, vit. A)

-minerale( Fe, Zn, Ca)

Deficientele nutritionale pot contribui la boala parodontala prin interferenta lor cu

-integritatea epiteliului jonctional

-mecanismele de reparatie tisulara

-mecanismele de aparare ale organismului.

Pentru a intari sanatatea parodontala a pacientilor cu boala parodontala se impun:

-dieta variata,adecvata si echilibrata;

-alimente bogate in proteine animale( carne, peste, branzeturi) si vegetale( alune, fasole, soia);

-alimente bogate in vitamina A( morcovi, dovleci, cantalup si verdeturi) si C (citrice, spanac, broccoli), ac. folic( ficat, broccoli, asparagus)

-aport corespunzator de minerale :Ca( lapte, branza, verdeturi, soia), Fe( ficat, carne rosie, linte, fasole, mazare), Zn( carne rosie si fructe de mare)

-aport de substante antioxidante cu rol de incetinire a proceselor de imbatranire

Efectele consistentei alimentelor asupra sanatatii parodontale:

-alimentele dure, fibroase au un efect benefic asupra sanatatii parodontale in contrast cu alimentele moi si lipicioase care induc efecte adverse.

Masticatia alimentelor de consistenta dura si fibroasa intervine la nivel parodontal prin:

-stimularea fluxului salivar-contribuie la indepartarea detritusurilor alimentare

-activeaza circulatia la nivelul gingiei marginale

-poate stimula si intari ligamentul parodontal

-poate induce cresterea densitatii osului alveolar adiacent radacinilor.

Cariogenitatea alimentelor

Cariogenitatea alimentelor depinde de compozitia chimica si de forma fizica a acestora.Compozitia chimica a alimentelor include diferite tipuri de carbohidrati, acizi alimentari, Ca, P, F.De asemenea, capacitatea alimentelor de a stimula secretia salivara este importanta.Forma fizica a alimentelor afecteaza retentia acestora in cavitatea orala.

Carbohidratii continuti in alimente reprezinta sursa de hrana pentru bacteriile cariogene.Carbohidrati ca zaharoza, maltoza, fructoza, lactoza si glucoza au un puternic potential cariogen,deoarece se descompun in acizi.

Retentia alimentelor in cavitatea orala este, de asemenea, critica.Alimentele ce stationeaza mai mult timp in gura elibereaza acizi pentru o perioada mai lunga de timp.Alimentele lipicioase adera la suprafata dintilor si prezinta un risc mai mare decat alimentele ce se elimina imediat din gura.De aceea zaharul continut in bauturile dulci este mai putin important decat cel continut in caramele ,bomboane sau jeleuri.

Unele alimente cu continut bogat in acizi( ex. citricele) au un potential cariogen crescut, acesti acizi atacand direct smaltul dintilor.De asemenea eroziunea smaltului s-a observat la persoanele care consuma vitamina C in exces.

Capacitatea alimentelor de a stimula secretia salivara este importanta.Alimentele ce necesita o masticare viguroasa cresc fluxul salivar care ajuta la indepartarea resturilor alimentare din gura,deci au un efect anticariogen,scazand ph-ul.Un astfel de aliment este branza care,consumata la sfarsitul mesei poate reduce cariogenitatea alimentelor.