Sisteme de etansare al asamblarilor fixe sau mobile ale pieselor sau subansamblelor masinilor si mecanismelor

Sisteme de etansare al asamblarilor fixe sau mobile ale pieselor sau subansamblelor masinilor si mecanismelor

Dispozitivul de etansare * este folosit pentru a asigura gradul necesar de etanseitate al asamblarilor fixe sau mobile ale pieselor sau subansamblelor masinilor si mecanismelor. Functionarea corespunzatoare a dispozitivelor de etansare influenteaza esential fiabilitatea masinilor si mecanismelor in care sunt montate.

Proiectarea unei etansari presupune rezolvarea urmatoarelor probleme principale [32]: excluderea scurgerilor mediului etansat, excluderea patrunderii impuritatilor in spatiul interior al masinii sau mecanismului; asigurarea sim­plitatii constructive a dispozitivului si a demontarii acestuia; obtinerea condi­tiilor mentionate prin cea mai ieftina metoda. De multe ori este imposibila rezolvarea tuturor acestor conditii, eficacitatea generala a dispozitivului de etansare depinzand de rationalitatea compromisului utilizat.

Sistemele de etansare - intrebuintate in practica- reprezinta de fapt o combinatie din cateva dispozitive de etansare. Astfel de combinatii originale sunt foarte multe si sunt destinate functionarii in conditii speciale sau deosebit de grele.

Una din clasificarile posibile ale dispozitivelor de etansare este indicata in fig. 1.

Pentru a putea corespunde conditiilor de functionare, materialele garni­turilor de etansare trebuie sa prezinte multiple proprietati. Alegerea celui mai rational material constituie o problema dificila, datorita faptului ca adesea sunt cerute properietati contradictorii.

In cele ce urmeaza - ca urmare a caracterului de indrumar de proiectare pentru constructia de masini al prezentei lucrari - se vor trata doar cele mai importante si mai utilizate dispozitive de etansare.

1. Etansari cu contact

Comportarea etansarilor cu contact este influentata de mediul etansat, calitatea suprafetei si de frecarea dintre suprafetele in contact. Rugozitatea suprafetelor influenteaza calitatea si fiabilitatea etansarii, determinand fortele de frecare si, prin urmare, si uzura garniturilor de etansare.

Pentru obtinerea unei etansari corespunzatoare este necesar ca ru­gozitatea suprafetei - pe care alune­ca buza de etansare - sa nu depaseasaca 0.4 ccc.

Muchia buzei de etansare a garniturilor manseta trebuie indrep­tata totdeauna inspre mediul etan­sat, aflat sub presiune.

Pentru o buna functionare mansetele trebuie unse in per­manenta si, in special, la pornirea masinii sau mecanismului. in cazul in care mediul etansat nu prezinta proprietati unguente se prevede un spatiu cu lubrifiant cuprins intre doua garnituri, echipat cu un dispozitiv de alimentare.

1.1. Garnituri manseta de translatie cu profil V

Constructiv, manseta V are doua buze de etansare (fig. 2) - interioara si exterioara - care pot fi mai putin flexibile (fig. 2, a), folosite pentru presiuni mari sau constante, si mai flexibile (fig. 2, b), asigurand etansarea si la presiuni mici; canalul circular din garnitura din fig. 2, b permite marirea elasticitatii.

Manseta V este utilizata, de obicei intr-un set de garnituri (fig. 3 [41]), nunarul garniturilor fiind dependent de presiunea ce trebuie etansata. In tabelul 1 sunt prezentate recomandarile firmei SIMRIT [43] privind alegerea numarului de mansete V intr-un set.

Seturile de mansete V se utilizeaza, in special, la etansarea pieselor cu miscare de translatie; nu sunt recomandate la miscari de rotatie sau la miscari translatie cu viteze mari de alunecare, prezentand - in acest caz - o frecare insemnata.

Spatiul in care se monteaza setul de garnituri si tija pistonului trebuie prevazute cu tesituri pentru ca setul de garnituri sa poata fi montat cu usurinta si fara deteriorare (tabelul 2 [41]. Se recomanda ca rugozitatea suprafetelor tijelor pistoanelor si plunjerelor sa fie de Ra< 0,3 μm [41].

Garniturile manseta de translatie cu profil V sunt standardizate prin STAS 7905-67 (tabelele 3 si 4).

Dimensiunile locasurilor pentru etansari de tip arbore si a garniturilor manseta de translatie cu profil V (Conform STAS 7905-67)

Inel de reazem Inel de presare Adaosuri pentru

1.2. Garnituri manseta de translatie cu profil U

Tipurile constructive principale de mansete cu profil U sunt prezentate in fig. 11 [38, 41,43]. Manseta U - spre deosebire de celelalte tipuri -montata liber in locas, nefiind presata axial; sunt presate initial numai 1 de etansare.

Fig. 11. Principalele tipuri constructive de mansete de translatie cu profil U.

Dimensiunile locasurilor garniturilor manseta cu profil U sunt standardizate prin STAS 7906-67 (tabelele 5 si 6). O manseta U cu diametre etansare d = 20 mm si D = 32 mm se noteaza pe desen in modul urmator manseta! U 20 X 30 STAS 7907-67.

Dimensiunile de montare ale mansetelor U, utilizate la etansari de tip arbore (conform STAS 7906-67)

Dimensiunile de montare ale mansetelor U, utilizate la etansari de tip alezaj (conform

STAS 7906-67)

Observatie. Dimensiunile de executie si detaliile constructive ale mansetelor U si ale inelelor de reazem se stabilesc de catre producator.

Dimensiunile garniturilor manseta cu profil U, de tip SIMRIT 250 [41]

Tabelul 7 Dimensiunile, mm

tabelul 7 (continuare)

Dimensiunile, mm

La garnitura manseta cu profil U de tip SIMRIT 250 (v. fig. 11,/ [43]), inelul din material plastic permite etansarea mediilor cu presiuni mai mari comparativ cu garnitura obisnuita (v. si tabelul 7). Inelul de presare 1 de la garniturile manseta din fig. 11, g poate fi executat din material plastic sau dintr-un cauciuc de duritate mai mare decit materialul garniturii. Partea cu insertii textile - de la garniturile manseta, de tip SIMRIT 400 (fig. 11, h) -mareste re­zistenta la uzura a acestor garnituri si imbunatateste conditiile de functionare.

Garniturile COMPACT S8,S24si S25 (fig. 12) -produse de firma Merkel KG[41] pot fi considerate ca o forma speciala a garnitu­rilor manseta cu profil U.   

Fig. 12. Garnituri COMPACT de forma speciala [39].

Tabelul 8

Dimensiunile garniturilor COMPACT tip S25 [39]

Este posibila si functionarea in conditiile unei ungeri necores­punzatoare ca urmare a fap­tului ca suprafata fin structu­rata a partii cu insertii textile retine mediul etansat. Partea cu insertii ofera o siguranta impotriva patrunderii garni­turii in jocurile dintre supra­fetele in miscare, micsorand prin aceasta uzura garniturii. Existenta inelului din material plastic permite solicitari mult mai mari ale garniturilor man­seta. La garniturile COMPACT tip S25 (tabelul 8) sunt pre­vazute doua buze suplimentare de etansare (pe partea inte­rioara a partii cu insertii tex­tile si au o suprafata de con­tact mult mai mare. Se re­comanda a fi utilizate la etansarea cilindrilor hidraulici, in conditii grele de functio­nare (vibratii, solicitari cu soc). Garniturile COMPACT se mon­teaza cu joc axial in locasuri [41]. Limitele de utilizare ale garniturilor COMPACT sunt indicate in tabelul 9 [41].

Garniturile manseta cu profil U tip Park-O-Pak (tabe­lul 10), fabricate de firma Parker [42], sunt de fapt o combinatie intre mansetele cu profil U si inelele O, cumuland avantajele ambelor tipuri de etansari si prezentand o rezis­tenta mare la uzura.

Pentru etansarea pistoanelor la actionari pneumatice, la presiuni de pana la 16 bar si v< 0,5 m/s se pot folosi garniturile manseta de tip PD,

Garnituri manseta cu profil U tip Park - O-Pak [-10]

simple (fig. 13, b) sau duble (v. fig. 13, a), produse de firma KACO [39], care au dimensiuni mici de gabarit, in directie radiala, cumuland functiile de etansare si ghidare. Utilizand aceste garnituri se exclude formarea de rizuri

-ca urmare a inexistentei contactului nemijlocit al pistonului cu cilindrul - ceea ce este avantajos in cazul cilindrilor executati din aliaje usoare sau din materiale plastice [39].

In fig. 14-23 sunt prezentate cateva exemple de utilizare a diferitelor tipuri constructive de garnituri manseta cu profil U [38, 39, 14-43].

1.3. Garnituri manseta de translatie cu profil J

Aceste garnituri sunt formate dintr-o buza de etansare lunga si elastica, continuata cu o parte mai rigida (fig. 24); buza de etansare poate fi dispusa in interiorul mansetei - pentru etansarea tijelor (fig. 24, d-f, mansete de

tip JI, pentru etansari de tip arbore) - sau in exteriorul acesteia - pentru etansarea pistoanelor (fig. 24, a-c, mansete de tip JE, pentru etansari, tip alezaj).

Se produc si mansete J mai rigide, cu buza de etansare mai scurta (v. fig. 24, b, c, e si/), folo­site, in special, in cazurile in care se impun durate mari de functionare, in conditiile unor interstitii mari si al unor solicitari importante.

in STAS 7910-67 se prevad dimensiunile de montaj ale garniturilor manseta de translatie cu profil JI (tabelul 11).

Dimensiunile de montaj ale garniturilor manseta de translatie, cu profil JI (conform STAS 7910-67)

1.4. Garnituri manseta de translatie cu profil LI

Aceste garnituri au buza de etansare situata la interior (fig. 32); buza de etansare poate fi prevazuta si cu un arc elicoidal de presare (fig. 32, a). Dimensiunile de montare ale garniturilor manseta de translatie cu profil LI sunt standardizate prin STAS 7908-67 (tabelul 12). Pe desen, o garnitura manseta LI cu diametrul arborelui d = 20 mm, se noteaza conform STAS /V08-67 astfel: manseta LI 20 STAS 7908-67.

In fig. 33-35 sint prezentate exemple de montare a garniturilor manseta cu profil LI [41, 43].

Dimensiunile de montare ale garniturilor manseta de translatie cu profil LI (conform STAS 7908-67)

1.5. Garnituri manseta de translatie cu profil LE

La mansetele cu profil LE buza de etansare este dispusa la exteriorul garni­turii (fig. 36); pot fi prevazute si cu arc elicoidal pentru presarea suplimentara a garniturii pe suprafata etansata (fig. 36, a si e). Mansetele LE duble (fig. 36, e si/) se folosesc la etansarea pistoanelor, in cazul in care presiunea fluidului etansat actioneaza in ambele sensuri; se intrebuinteaza la etansarea mediilor cu presiuni pina la 10 daN/cm² daca sint fara inel de sprijin, sau pina la 70 daN/cm² daca sint montate inele de sprijin.

Dimensiunile de montare ale garniturilor manseta LE sint standardizate prin STAS 7907-67. Garnitura manseta LE cu diametrul de etansare D = = 32 mm se noteaza - pe desen - in modul urmator: Manseta LE 32 STAS 7907-67.

in tabelele 13 si 14 sint indicate dimensiunile garniturilor manseta LE, cu arc elicoidal de presare, simple si respectiv duble, produse de firma SIMRIT [43].

.

Garnitura de etansare de tip BILIP-H [37].

1.7. Etansari prin inele profilate

Etansarile prin inele profilate (tabelul 18 [7.32]) - foarte diverse ca tipuri constructive si ca dimensiuni - se caracterizeaza, in general, prin: J dimensiuni mici de gabarit radiale, simplitatea montajului, eficacitate mare, nu este necesara reglarea; posibilitatea utilizarii intr-un domeniu larg de presiuni, temperaturi si medii etansate, pierderi prin frecare relativ mici, ^; cost scazut [32].

Etansari prin inele profilate presate [7, 30]

Tabelul 18

Pentru a elimina posibilitatea de extrudare a inelului O in interstitiul dintre piesele in miscare si pentru a extinde domeniul de functionare al inelelor O la presiuni mai mari se intrebuinteaza inele laterale de reazem (fig. 50). Daca presiunea actioneaza intr-o singura directie, inelul se amplaseaza in partea opusa spatiului sub presiune (fig. 50, a); in cazul in care presiunea actioneaza in ambele directii, inelele se monteaza pe ambele parti ale inelului O (fig. 50, 6) *. Aceste inele de reazem se executa din teflon, cauciuc rigid sau chiar piele, tefIonul fiind cel mai recomandat [2, 32, 38].

Inelele O sunt standardizate prin STAS 7320-71.

Inelele O - utilizate la etansarile mobile - se monteaza numai in loca­suri cu sectiune dreptunghiulara (fig. 51, a), de tip alezaj sau arbore; dimensiunile acestor locasuri sunt date in STAS 7319-71. Se folosesc si canale trape-zoidale (fig. 51, b), numai la viteze mici de deplasare si la etansari fixe; se micsoreaza posibilitatea extrudarii inelului in jocuri si se micsoreaza fre­carea [32].

Dimensiunile inelelor O si ale canalelor respective pentru etansarile ra­diale mobile de tip arbore - dupa firma Merkel [41] - sunt prezentate in ta­belul 19; in tabelul 20 sunt date dimensiunile inelelor O si ale canalelor pentru etansarile radiale mobile, de tip alezaj, dupa firma SIMRIT [43].

Dimensiunile inelelor O si ale canalelor respective, pentru etansarile radiale mobile de tip arbore

Fig. 69. Etansari frontale exterioare: a- cu burduf din teflon [48]b cu burduf metalic [49]

2. Etansari de protectie

Conditiile impuse etansarilor de protectie sunt: realizarea etanseitatii pe timp indelungat de functionare; frecare minima; montare si demontare rapide; dimensiuni reduse de gabarit; durata mare de functionare.

Etansarile de protectie se impart in: etansari cu contact si fara contact.

2.1. Etansari cu inele racloare

Inelele racloare - fiind o grupa speciala de etansari - au ca scop protejarea pieselor cu miscare de translatie sau de rotatie [2, 12, 32]; aceste inele indeparteaza praful, umiditatea, murdaria sau alte impuritati. Inelele racloare se executa, in general, din piele sau cauciuc sintetic [12, 32].

In tabelul 24 [12. 32] sunt prezentate principalele tipuri constructive de inele racloare. Un element important al acestor inele il constituie forma buzei de etansare si unghiul pe care-1 formeaza aceasta cu suprafata protejata.

TIPUL ETANSARII CARACTERISTICI. RECOMANDARI.

Poate fi montat in locasul executat in corpul masinii, daca

se garanteaza nerasucirea inelului. In cazul in care mediul etansat este lichid trebuie luate masurile necesare ca sa fie asigurata etanseitatea la 1ocul presarii in locas.

Pot avea o carcasa metalica, separata (capsulate).Sunt destinate functionarii in conditii usoare si medii; se utilizeaza la arborii cu miscare de rotatie si de translatie.

Inelul cu doua buze de raclare, montat in locasuri executa in corpul masinii. Asigura protectia in ambele sensuri. Buza superioara functioneaza ca o etansare de protectie (raclare), buza inferioara inlaturand scurgerile mediului din interiorul masinii sau mecanismului (in cazul presiunilor-mici); presiunile mari conduc la extrudarea inelului, ceea ce implica montarea unei garnituri de etansare suplimentare. Se utilizeaza la arborii cu miscare de translatie.

Se monteaza in locasuri executate in corpul masinii,sectiunea transversala a corpului inelului trebuie st fie relativ mica comparativ cu diametrul arborelui. Se utilizeaza la arborii cu miscare de translatie.

Inelul este presat de un arc lamelar, este capsulat.Arcul lamelar asigura o presiune mare de contact. Se utilizeaza la arborii cu miscare de rotatie si de translatie,in conditii grele de functionare.

Inel capsulat cu arc elicoidal de presare a garniturii,arcul elicoidal mareste presiunea de contact, iar inelul suplimenrat din cauciuc moale impiedica actiunea mediului exterior asupra arcului. Se utilizeaza la arborii cu miscare de rotatie in conditii grele de functionare, in cazul unui mediu exterior foarte murdar.

Inelul capsulat cu buza de protectie, care se autoformeaza la montajul etansarii pe arbore.

Se foloseste, de obicei, pielea, in special In cazurile unei ungeri sarace si a actiunii abrazive a suprafetei arborelui, care conduc la o uzura rapida a inelelor din materiale sintetice. Se utilizeaza la arborii cu miscare de rotatie si de trans­latie, in conditiile unui mediu exterior relativ curat si a unor batai radiale ale arborelui relativ mici

Strangerea diametrala a inelului este relativ mica, pentru a nu aparea o frecare deosebit de mare.

Se Intrebuinteaza cel mai mult pasla, capabila sa fie Imbibata

cu ulei si care are un coeficient redus de frecare.

Se utilizeaza la arborii cu miscare de rotatie. In conditiile unui mediu exterior relativ curat.

Inele capsulate. Se utilizeaza ca inele de protejare Impotriva prafului si murdariei, la arborii cu miscare de rotatie; cu turatie joasa.

in cazul intrebuintarii teflonului - pentru inelele racloare - etansarea poate functiona la turatii mult mai mari ale arbo­relui.

In fig. 70 sint prezentate tipurile constructive de inele racloare produse de firmele Hecker [38], Merkel 41] si SIMRIT [43].

Dimensiunile locasurilor pentru inelele racloare sint stabilite prin STAS 9100-71, in tabelul 25 [43] fiind date dimensiunile inelelor racloare produse de firma SIMRIT.

Fig. 70. Solutii constructive de inele racloare [38, 41, 43]

Dimensiunile inelelor racloare ti a locasurilor reapective, dup* firma SIMRIT [41]

82.2. Etansati cu inele din pisla

Se utilizeaza pe scara larga in constructia de masini, ca dispozitiv inde­pendent de etansare sau ca element component a sistemelor combinate etansare [26]; sunt simple constructiv si au cost scazut. Nu se recomand intrebuintarea inelelor de pisla la temperaturi de peste 90°C, in medii acid sau bazice.

Inelele din pisla (fig. 71) pot fi utilizate - in principal - la subansamblele care functioneaza cu unsoare consistenta, in conditiile in care viteza periferica a suprafetelor in contact ale inelului si arborelui nu depaseste 4,5 - 5,5 m/s [26]. In STAS 6577-70 se admit viteze periferice pina la 7-9 m/s

Fig. ?1. Exemple de utilitare a inelelor din pi^lA.

Frecarea dintre inelul din pisla si piesa mobila este importanta, coeficientul de frecare al pislei - imbibata cu ulei mineral-fiind de 0,15 [2]. Se reco­manda ca suprafata arborelui - in contact cu inelul din pisla - sa se rectifice fin, avind o duritate de min 45 HRC [26, STAS 6577-70].inainte de montare, inelele din pisla se impregneaza - la temperatura de70-80°C - cu o solutie de 2/3 ulei mineral si 1/3 parafina, in care se poate introduce si grafit coloidal, pentru a reduce coeficientul de frecare [2, 26].Dimensiunile inelelor (tabelul 26), a benzilor din pisla si a canalelor pentru acestea sint standardizate prin STAS 6577-70 (tabelul 27).

Dimensiunile inelelor din pisla (conform STA S 6577-70), mm

Observatii: 1. Se admite folosirea si a altor tolerante pentru arbore, fara a depasi abaterile limita corespunzatoare cimpului h₁₁ ; 2. in cazul rulmentilor oscilanti, valorile pentru d₃ pot fi alese mai mari decit cele din tabel.

Pe desen, un inel din pisla pentru arbore, cu diametrul d = 30 mm se noteaza conform STAS 6577-70: IP 30 STAS 6577-70. In fig. 72 - 77 sint prezentate citeva tipuri constructive de etansari cu inele din pisla.

2.4. Etansari fara contact

Dispozitivele de etansare fara contact - fara frecare - se utilizeaza cu precadere in cazurile in care viteza periferica sau temperatura din timpul functionarii nu permit intrebuintarea dispozitivelor de etansare cu contact.

Pentru protectia rulmentilor - care functioneaza cu unsoare consistenta intr-un mediu relativ curat si uscat - se pot folosi dispozitive de etansare care constau din fante circulare simple*'¹ (fig. 91, a) sau canale circulare (v. fig. 91, b-d), executate in capac sau pe suprafata arborelui. Fantele si canalele trebuie umplute cu unsoare consistenta, indiferent de lubrifiantul utilizat pentru ungerea rulmentului. Aceste etansari se folosesc, de obicei, in ansamblele unde viteza periferica a arborilor nu depaseste 5-6 m/s [26].

Uneori, in ansamblele cu viteze mari de rotatie ale arborelui, se prevad si canale executate in arbore (fig. 91, c); acestea trebuie dispuse strict, fata in fata, cu canalele din capac [26].

Sensul elicei - la canalele elicoidale (fig. 91, d) - este impus de sensul de rotatie al arborelui, acesta trebuind astfel ales incit lubrifiantul sa fie impins inspre spatiul etansat.

In constructia de masini, etansarile cu la­birinti se utilizeaza ca etansari individuale si ca element component al .dispozitivelor combinate de etansare, in special pentru viteze mari de rotatie.

Etansarile cu labirinti se pot clasifica in: labi­rinti axiali (fig. 92, a) Si labirinti radiali (fig. 8-92, b). Eficacitatea acestui tip de etansare este determinata de corecta dispunere a jocurilor mici, care trebuie sa fie urmate de jocuri mari. La viteze mici si medii, jocurile trebuie umplute cu unsoare consistenta. Dimensiunile principale ale etansarilor fara contact sint indicate in tabelul 29 [36].

Rugozitatea suprafetelor canalelor circulare, elicoidale si ale fantelor la­birintului trebuie sa fie de max R_a = 12,5 micro metri . Bataia radiala a suprafetelor fantelor fata de suprafetele de asezare pe arbore sau in carcasa nu trebuie sa fie mai mare de 0,05 mm [36].

Tipul constructiv al etansarilor cu labirinti se alege in functie de con­ditiile de exploatare; cu cit sint mai grele conditiile, cu atit este mai compli­cata forma labirintului.

In fig. 93 [26] sunt prezentate citeva tipuri de etansari cu canale si combinate (labirinti si canale circulare). Aceste etansari sint destinate pentru protectia rulmentilor care functioneaza, in principal, cu unsoare consistenta, in medii murdare si umede [26]. Labirintii pot fi executati si din tabla, ceea ce simplifica mult constructia acestora (fig. 94 [26, 44]).

Pentru protectia rulmentilor care functioneaza la turatii mari, intr-un mediu curat si uscat, impotriva scurgerilor de lubrifiant se folosesc diferite dispozitive de etansare de tip centrifugal. Un astfel de dispozitiv (fig. 95 [26]) este format din canale, executate in arbore (fig. 95, a) sau pe o bucsa speciala, montata pe arbore (fig. 95, b). Un sistem imbunatatit consta in utilizarea unui inel executat din arbore sau a unui inel elastic, montat intr-un canal pe arbore (fig. 95, c); inelul centrifugal poate fi executat si intr-o bucsa montata pe arbore (fig. 95, d) [26].

4. Alegerea sistemului de etansare

Alegerea sistemului de etansare este un proces deosebit de complex, unul dintre cei mai importanti factori care influenteaza alegerea principiului si a tipului constructiv de etansare fiind caracterul miscarii relative a pieselor ansamblului etansat [26, 32].

Problema principala a etansarii organelor de masini cu miscare relativa consta in limitarea sau excluderea completa a scurgerilor mediului etansat - lichid sau gaz - prin jocurile dintre piesele in miscare.

Etansarile fara contact functioneaza fara frecare, eficacitatea acestora nedepinzind de variatia temperaturii si a vitezei; scurgerile sunt limitate, dar nu se exclud total.

Etansarile cu contact se recomanda a se utiliza in cazul in care se cere o etansare completa si unde suprafata etansata se afla introdusa - tot timpul - in mediul etansat. Aceasta etansare poate asigura excluderea totala a scur­gerilor pentru majoritatea mediilor etansate, insa, ca urmare a sensibilitatii fata de temperatura, presiune si viteza, o folosire incorecta putand duce la iesirea prematura din functiune a etansarii.

La alegerea unui anumit tip de etansare trebuie luate in considerare si conditiile probabile de exploatare. Unele din aceste conditii pot fi cunoscute cu destula precizie; de exemplu, viteza, presiunea activa si caracteristicile mediului etansat. Pot fi determinate cu precizie si altfel de valori, ca sageata arborelui, jocurile dintre piese etc, insa acesti parametri pot sa varieze mult in procesul de functionare. O serie de parametri sunt insa greu de determinat in procesul de proiectare. Astfel, temperatura suprafetelor de frecare ale etansarii influienteaza nemijlocit asupra duratei de functionare; temperatura depinde de temperatura mediului etansat, de ungerea si starea de prelucrare a suprafetelor in frecare, de incarcarea specifica si de eficacitatea transmiterii de caldura.

La alegerea unei anumite etansari, o serie de parametri functionali sunt necunoscuti. in general, viteza limita admisibila depinde de presiunea activa a mediului etansat (se micsoreaza prin marirea presiunii), de temperatura, de starea de prelucrare a suprafetei arborelui, de sageata si bataia radiala a arbore­lui, de cantitatea de lubrifiant care ajunge - in realitate - la etansare [32].

Tipul lubrifiantului - lichid sau consistent - este o alta problema la care trebuie dat un raspuns ferm la alegerea dispozitivului de etansare.

Gradul de impuritate al sistemului, presiunea activa, limitarile de gabarit si temperatura fac parte din factorii de care trebuie sa se tina seama la re-rezolvarea practica a problemei de alegere a etansarii [32].

Problema - adesea cea mai controversata in procesul de proiectare - o constituie spatiul destinat pentru amplasarea etansarii; de multe ori acest factor este-pentru proiectant-factorul care poate hotari asupra unui anumit tip de etansare; dar hotarirea, in aceasta privinta, nu trebuie luata cu usurinta.-!

Nu exista dispozitive de etansare care sa fie in acelasi timp si univer-I sale si simple constructiv.

In cele ce urmeaza se vor prezenta o serie de recomandari orientativa privind alegerea diferitelor tipuri de etansare.

in tabelul 30 sint sintetizate indicatiile referitoare la alegerea oriena tativa - in procesul de proiectare - a etansarilor cu contact.