TEHNOLOGIA DISTILARII PETROLULUI

Elaborarea anteproiectului tehnologic al unei instalatii de distilare atmosferica

Date de proiectare

1.     Tipul titeiului  si caracteristicile diferitelor fractiuni : Titei Texas-SUA

2.     Debitul instalatiei t/an titei: 3000000 t/an.

3.     Temperatura de intrare a titeiului in instalatie: C

4.     Temperatura apei de racire : C

5.     Temperatura si presiunea aburului: C, 7 atm.

6.     Combustibilul folosit la cuptoare: pacura

Se cere:

1.     Stabilirea continutului de produse albe.

2.     Calculul proprietatilor medii ale produselor.

3.     Alegerea schemei tehnologice a instalatiei .

4.     Calculul sistemului de fractionare.

a)     Alegerea pe baza datelor din literatura, numarului de talere necesare in coloana.

b)     Calculul presiunii si temperaturilor din coloana.

5.     Sarcina termica a cuptorului tubular.

6.     Bilantul de materiale si termic pe instalatie.

7.     Descrierea procesului tehnologic, a controluui fabricatiei, a masurilor de protectie a muncii, consumuri si consideratiuni economice.

8.     Schema generala a instalatiei, inclusiv automatizarea procesului (plansa format A3).

CARACTERISTICI ALE TITEIULUI:

• Titei tip T5
• d(15/15)=0,868

• Sulf  %=2,37
• Azot %=0,08
• Viscozitate S 77 ^◦E= 62 s

100 ^◦E= 53 s

Curbele PRF titei si VE titei la 1 atm sunt prezentate in anexa 1.

Curba randament-densitate

Curbele de procente medii densitate, respectiv randament densitate sunt prezentate in anexa 2.

2.    CALCULAREA CONTINUTULUI DE PRODUSE ALBE:

Potentialul de prroduse albe reprezinta procentul maxim de produse de o anumita calitate ce se obtine dintr-un anumit titei supus distilarii.

Ca metoda de calcul a potentialului de produse albe se alege metoda ce utilizeaza drept criteriu de separare, temperaturile finale pe curbele STAS ale produselor si decalajele pe curbele STAS intre produsele fractionate. Calculul urmeaza succesiunea:

1. Se traseaza curba PRF a titeiului ce coreleaza temperatura de fierbere cu procentele volum distillate (din datele de proiectare).
2. Se stabilesc limitele de distilare pe curba STAS pentru produse ce urmeaza a fi obtinute.

3. Se stabilesc decalajele pe curba STAS intre produsele vecine. Decalajul este o apreciere a gradului de separare intre fractiuni si reprezinta diferenta intre temperatura la care distila 5% vol produs greu si temperatura la care distila 95% produs usor pe curba STAS.

d_STASBU-BG =15

d_STASBG-P =20

d_STASP-M =5

4. Transformarea decalajului pe curba STAS in decelaj pe curba PRF se realizeaza cu ajutorul unui grafic de corecare. Pe curba PRF decalajul negativ intre doua fractiuni de numeste suprapunere si reprezinta temperatura la care distila 100 % produs usor minus temperatura la care distila 0 % produs greu pe curbele PRF.

d_PRFBU-BG=52

d_PRFBG-P=38

d_PRFP-M=54

5. Se coreleaza temperatura la 100 % distillate pe curba STAS cu temperatura la 100 % pe curba PRF.

6. Se calculeaza temperatura initiala pe curba PRF a produsului usor cu relatia:

t_0%PG = t_100%PU-S _PRF(PU-PG)

t_0%BG = t_100%BU-S _PRF(BU-BG)=143-52=91

t_0%P = t_100%BG-S _PRF(BG-P)=218-38=180

t_0%M = t_100%P-S _PRF(P-M)=318-54=264

7. Se calculeaza temperatura de taiere intre produsul usor si greu cu relatia:

t_t(PU-PG) = (t_100%PU+t_100%PG)/2

t_t(BU-BG)==117

t_t(BG-M)==199

t_t(P-M)==291

t_tf=t_fPRF=369

8. Din curba PRF a titeiului in functie de temperatura de taiere se citeste % volum cumulat de produse distillate.

%vol D4=10,2%

%vol D3=24,9%

%vol D2=43,0%

%vol D1=57,6%

9. Se determina potentialul de produse.

BU : 10,2%

BG : 24,9-10,2=14,7%

P : 43,0-24,9=18,1%

M : 57,6-43,0=14,6%

TABEL POTENTIAL DE PRODUSE ALBE

3.    Calculul proprietatilor medii ale produselor

3.1  Tabelul proprietatlor medii ale produselor

3.2  Curbele prf, stas si ve pentru produse

Benzina usoara

fig. 1 Curbele caracteristice pentru benzina usoara

Benzina grea

fig. 2 Curbele caracteristice pentru benzina grea

Petrol

fig. 3 Curbele caracteristice pentru petrol

Motorina

fig. 4 Curbele caracteristice pentru motorina

4. Alegerea schemei tehnologice a instalatiei

Utilajele principale ale instalatiei de distilare atmosferica sunt:

• Coloana de fractionare
• Cuptorul tubular
• Aparatura de condensare si schimb de caldura
• Stripere
• Pompe

S-a ales coloana de tip "U" pentru calculul tehnologic.

La acest tip de coloana preluarea caldurii cedata de produsele petroliere pentru a se raci de la temperatura de intrare pana la temperatura de iesire din coloana se realizeaza cu un reflux rece introdus deasupra primului taler de la varful coloanei.

Alimentarea coloanei se face cu titei partial vaporizat in zona de vaporizare, iar produsele laterale ce se extrag de pe talere in stare lichida sunt trecute prin stripere in care se elimina produsele usoare antrenate la scoaterea fractiunii din coloana .

Fractia usoara eliminata prin stripere se reintroduce in coloana cu un taler mai sus decat talerul de extragere, iar produsele stripate dupa ce fac shimb de caldura cu titeiul sunt racite si trimise la rezervoare. Din zona de stripare a coloanei se obtine pacura.

La coloana de tip "U" debitele de lichid (reflux) si vapori prin coloana creste considerabil de la baza spre varf, ceea ce determina dimensionarea coloanei pe baza debitelor existente la varful coloanei; aceasta conduce la un diametru mai mare pentru acest tip de coloana decat pentru tipul "A" sau "R".

5. Calculul sistemului de fractionare

5.1 Alegerea pe baza datelor din literatura a numarului de talere necesare in coloana.

Datorita dificultatilor determinarii numarului de talere pentru distilarea unei materii prime complexe precum titeiul alegerea numarului de talere se face pe baza datelor practice din literatura. Majoritatea coloanelor de distilare atmosferica au de la 25 la 35 de talere intre zona de vaporizare si varful coloanei.

TABEL CU ALEGEREA NUMARULUI DE TALERE:

5.2 Calculul presiunilor in coloana

Calculul presiunilor in coloana in punctele cheie din coloana se face pe baza datelor din literature conform schemei urmatoare.

fig. 5 Presiunile in coloana

TABEL: PRESIUNI IN COLOANA

TRASAREA CURBELOR VE ALE TITEIULUI LA Pzv SI Pec:

t 50% VE = 305 sC la presiune atmosferica

t 50% VE = 325 sC la vr = 1288 mmHg

t 50% VE = 340 sC la ec = 1520 mmHg

Curbele VE_titei la zv, respectiv ec sunt prezentate in anexa 1.

5.3 Calculul temperaturilor in coloana

5.3.1 Calculul temperaturii la intrare in zona de vaporizare t_izv

Fig. 6 Bilant termic pentru calculul temperaturilor in baza coloanei

Bilant material in baza coloanei

Temperatura la intrare in zona de vaporizare tizv se obtine din curbe VE titei trasata la Pzv, t_izv corespunde procentului V'.

Pzv = 1288 mm Hg

...... t_izv = 325˚C

V' = 50%

(V' a fost determinat anterior)

5.3.2 Calculul temperaturii la iesire din cuptor

presupunem tec = tizv+2C; tec = 325+2=327 ˚C

Deci temperatura la iesire din cuptor este 327 ˚C.

5.3.3 Calculul temperaturii in baza coloanei t_b

Temperatura din baza coloanei, t_b , s-a determinat printr-un bilant termic pe conturul II deasupra talerului 4 din figura 6, conform algoritmului din indrumar

t₅=318 ˚C

t₄=321 ˚C

t_{B calculat}=311 ˚C

t_{B presupus}=309 ˚C

Deci temperatura in baza coloanei este de 309 sC

5.3.4 Calculul temperaturii la iesire din zona de vaporizare t_ezv

Temperatura in zona de vaporizare a coloanei se determina prin bilant termic pe contur I figura 6, conform algoritmului din indrumar

t_ezv=324 ˚C

5.3.5  Bilantul material pe stripere si proprietatile produselor ce ies din stripere

5.3.6 Calculul temperaturii pe talerul de extragere a motorinei t_D1

Temperatura t_D1 a fost calculata conform algoritmului din indrumar. Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul urmator:

Fig. 7 Bilant termic pentru calculul temperaturii pe talerul de extragere a motorinei

Grafic t_{D1aproximativ}=286 sC

t_D1presupus=280 sC

=5680637 kcal/h;

=212,29 kcal/kg;

=160,92 kcal/kg;

=89835 kg/h;

=310,84 kmol;

=350 mm Hg;

Grafic: t_{D1 AZNAI}=280 sC;

5.3.7  Calculul temperaturii in baza striperului t_2D1

Calculele au fost efectuate conform algoritmului din indrumar.

S_F=0,31

Grafic I.5=>Δt_aproximativ=28 sC

t_D1-t_AB=280-290=-10 sC

grafic I.6=> Δt_aproximativ-Δt_real=0 sC => Δt_real=28 sC

t₄=t_D1-Δt_real/4=273 sC

t_{2D1 presupus}=t_D1-Δt_real=252 sC

fig. 8 Calculul temperaturii in baza striperelor

Verificarea temperaturii presupuse s-a facut prin bilant termic pe conturul I.

t_2D1calculat=253 sC                                

5.3.8 Calculul temperaturii pe talerul de extragere a petrolului D2

Temperatura t_D2 a fost calculata conform algoritmului din indrumar. Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul urmator:

Grafic t_{D2aproximativ}=235 sC

t_D2presupus=230 sC

fig. 9 Calculul temperaturii pe talerul de extragere a petrolului

Verificarea temperaturii presupuse s-a facut prin bilant termic pe conturul I.

=8880323 kcal/h;

=187,79 kcal/kg;

=132,11 kcal/kg;

=159488 kg/h;

=712 kmol;

=642 mm Hg;

Grafic: t_{D2 AZNAI}=230 sC;

5.3.9 Calculul temperaturii in baza striperului t_2D2

Calculele au fost efectuate conform algoritmului din indrumar.

S_F=0,24

Grafic I.5=>Δt_aproximativ=24 sC

t_D2-t_AB=230-290=-60 sC

graphic I.6=> Δt_aproximativ-Δt_real=2 sC => Δt_real=22 sC

t₄=t_D2-Δt_real/4=224,5 sC

t_{2D2 presupus}=t_D2-Δt_real=208 sC

Verificarea temperaturii presupuse s-a facut prin bilant termic pe conturul I.

t_2D2calculat=209,8 sC                             

=>t_2D2=208 sC

5.3.10 Calculul temperaturii pe talerul de extragere a benzinei grele D3

Temperatura t_D3 a fost calculata conform algoritmului din indrumar. Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul urmator:

Grafic t_{D3aproximativ}=130 sC

t_D3presupus=130 sC

fig. 10 Calculul temperaturii pe talerul de extragere a benzinei grele

=25848874 kcal/h;

=140,96 kcal/kg;

=73,41 kcal/kg;

=382662 kg/h;

=2186 kmol;

=890 mm Hg;

Grafic: t_{D3 AZNAI}=130 sC;

5.3.11 Calculul temperaturii in baza striperului t_2D3

Calculele au fost efectuate conform algoritmului din indrumar.

S_F=0,175

Grafic I.5=>Δt_aproximativ=22 sC

t_D3-t_AB=130-290=-160 sC

graphic I.6=> Δt_aproximativ-Δt_real=2 sC => Δt_real=20 sC

t₄=t_D3-Δt_real/4=125 sC

t_{2D3 presupus}=t_D3-Δt_real=110 sC

Verificarea temperaturii presupuse s-a facut prin bilant termic pe conturul I.

t_2D3calculat=111,52 sC                           

=>t_2D3=110 sC

5.3.12 Calculul temperaturii in virful coloanei t_N

Temperatura t_N a fost calculata conform algoritmului din indrumar. Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul urmator:

Grafic t_Naproximativ=94 sC

t_Npresupus=94 sC

fig. 11 Calculul temperaturii in virful coloanei

=31721143 kcal/h;

=129,14 kcal/kg;

=17,60 kcal/kg;

=284392 kg/h;

=2091 kmol;

=830 mm Hg;

Grafic: t_{N AZNAI}=94 sC;

Ratia de reflux este:

r==9,14

5.4 Calculul sarcinii condensatorului din virful coloanei si a cantitatii de apa de racire si condensare

Qc=34324091 kcal/h

Se adopta: t _{apa intrare}=20 sC;

t _{apa iesire}=30 sC;

η_c=0,9;

 kg apa/h=515,4 m³/h.

6. Sarcina termica a cuptorului tubular

Sarcina termica a cuptorului se determina prin bilant termic in jurul cuptorului, conform algoritmului din indrumar.

t_ic=220 sC;

t_ec=327 sC;

V_ic=15,6 % vol;

L_ic=84,4 % vol;

d_Vi=0,776;

d_Li=0,885;

Q_ic=Q_ec

 kg/h;

=187,20 kcal/kg;

 kg/h;

=124,79 kcal/kg;

Q_ic=50055300 kcal/h;

Q_ec=81251214 kcal/h;

Q_cuptor=31195913 kcal/h;

G_combustibil= kg/h;

7. BILANTUL MATERIAL  si termic PE INSTALATIA DA

7.1 Bilantul material pe instalatia DA

G_F = 3000 000t/an =  = 375000kg/h= 375 t/h

Q_Vtitei = 375000/864 = 434 m³/h

7.2 Bilantul termic pe instalatie

8. Verificarea gradului de separare intre fractiunile distilate

Verificarea gradului de separare intre fractiunile distilate s-a facut confrom algoritmului din indrumar.

8.1 Verificarea gradului de separare intre produsele D1-D2

fig. 12 Determinarea parametrilor care intra an calculul capacitatii de separare

t_D2=230 sC;

t_D2-1=240 sC;

=187,79 kcal/kg;

=139,35 kcal/kg;

=193,32 kcal/kg;

=132,11 kcal/kg;

=302854 kg/h;

G_D2=65200 kg/h;

=247249 kg/h;

R_D2=295,753 m³/h;

P_D2=186,7 m³/h;

F==9,5;

t_{50% PRF D1} =338 sC t_{50 % STAS D1}=316 sC;

t_{50% PRF D2-D4}=180 sC t_{50 % STAS D2-D4}=180 sC

Δt_{50% STAS}=316-180=136 sC =244,8 sF;

Graphic Δt_Packie=52 sF = 28 sC;

Δt_Packie>Δt_admis coloana realizeza un grad de separare mai bun decit cel propus initial, deci se mai pot scoate talere din aceasta zona.

8.2 Verificarea gradului de separare intre produsele D2-D3

t_D3=130 sC;

t_D3-1=140 sC;

=140,96 kcal/kg;

=76,72 kcal/kg;

=145,68 kcal/kg;

=73,41 kcal/kg;

=382662 kg/h;

G_D3=49700 kg/h;

=374837 kg/h;

R_D3=479,3 m³/h;

P_D3=108,1 m³/h;

F==30,9;

t_{50% PRF D3} =248 sC t_{50 % STAS D3}=248 sC;

t_{50% PRF D3-D4}=130 sC t_{50 % STAS D3-D4}=130 sC

Δt_{50% STAS}=248-130=118 sC =212,4 sF;

Graphic Δt_Packie=60 sF = 33 sC;

Δt_Packie>Δt_admis coloana realizeza un grad de separare mai bun decit cel propus initial, deci se mai pot scoate talere din aceasta zona.

8.3 Verificarea gradului de separare intre produsele D3-D4

t_N=94 sC;

t_N+1=104 sC;

=133,64 kcal/kg;

=17,60 kcal/kg;

=133,64 kcal/kg;

=58,96 kcal/kg;

=342,488 kg/h;

R_N=482,37 m³/h,

P_N=44,3 m³/h;

F==98;

t_{50% PRF D3} =155 sC t_{50 % STAS D3}=150 sC;

t_{50% PRF D4}=85 sC t_{50 % STAS D4}=85 sC

Δt_{50% STAS}=155-85=70 sC =117 sF;

Graphic Δt_Packie=33 sF = 18,3 sC;

Δt_Packie>Δt_admis coloana realizeza un grad de separare mai bun decit cel propus initial, deci se mai pot scoate talere din aceasta zona.

9. Dimensionarea coloanei DA

9.1  Calculul diametrului

Diametrul coloanei DA a fost calculat conform algoritmului din indrumar.

G_D4=31100 kg/h;

M_D4=136 g/mol;

=284392 kg/h;

G_{AB total}=11300 kg/h;

=367 K;

π_vc=1,421 bar;

V=17,33 m³/s;

d_v=5,235 kg/m³;

Vc=1,4944 m³/s;

V_R=0,111 m³/s

C= 17,442;

B= 0,5765;

Dc=5,095 m; Adoptam Dc 5,1 m;

9.2  Calculul inaltimii coloanei

Inaltimea coloanei a fost calculata conform algoritmului din indrumar.

fig. 13 Determinarea inaltimii coloanei

h₁=0,5 Dc= 2,54 m;

h₂=17,5 m;

h₃=2,1 m;

h₄=2,4 m;

h₅=1,5 m;

h₆=1,5 m;

H=27,54 m; Adoptam H=27,6 m;

10. Descrierea procesului tehnologic, a controlului fabricatiei, a masurilor de protectia muncii, consumuri si consideratiuni economice.

Norme de protectia muncii si tehnica securitatii

1. Bioxid de sulf

este iritant al cailor respiratorii superioare. In cazul unor concentratii crescute, bioxidul de sulf afecteaza direct aparatul respirator.

inhalat in concentratie mica si repetat exercita o actiune iritanta asupra mucoaselor iar in cantitatii mai mari provoaca raguseala si contractie toracica, bronsita.

In cazul unor durate prelungite de lucru in mediu viciat, apar varsaturi simple sau sanguinolente.

Concentratiile mari produc bronsite acute, lacrimarea ochilor, lacrimare, usturime.

Dizolvarea bioxidului de sulf in saliva si inghitirea acesteia poate duce la gastrita.

Stropirea cu bioxid de sulf lichid provoaca adevarate degeraturi datorita actiunii sale de racire puternica (-5 C). Se iau masuri pentru:

etansarea perfecta a circuitului de gaze;

exploatarea rationala a sistemului de ventilatie si intretinerea in stare corespunzatoare a acestuia;

dotarea obligatorie a tuturor lucratorilor cu mijloace de protectie individuala (masca, ochelari, manusi);

urmarirea dinamica a concentratiei de bioxid de sulf din mediul de lucru;

respectarea normelor de manipulare si conservare a recipientelor ce contin gaz sub presiune;

2. Monoxid de carbon

Se cunoaste o singura modalitate sigura de actiune a monoxidului de carbon si anume blocarea prin complexare a hemoglobinei si formarea carboxihemoglobinei.

In acest fel oxihemoglobina devine inapta pentru transportul oxigenului in organism. Se impiedica astfel oxigenarea creierului care este cel mai usor vulnerabil, creste permeabilitatea capilarelor si tesutului cerebral precum tensiunea intracraniana.

Intoxicatia acuta: se manifesta prin senzatie de tensiune si pulsatie in tample, ameteli. Pielea prezinta o coloratie rosie.

Intoxicatia cronica: astenia este simptomul cel mai intanlit si se concretizeaza prin oboseala.

Se iau urmatoarele masuri:

Depistarea sistematica a acestui gaz constituie prima masura de prevenire tehnica care permite a deduce modul cel mai eficient, individual sau colectiv.

Protectia se poate realiza:

A. Individual prin dotarea cu unul din urmatoarele aparate:

Aparat pentru aducerea aerului curat din afara zonei infectate ;

Aparat izolant cu oxigen;

Aparat pentru retinerea monoxidului de carbon.

B. Colectiv: se realizeaza prin etansarea si controlul instalatiilor pentru producerea manipularea si depozitarea monoxidului de carbon.

Combustia gazelor;

Instruirea muncitorilor asupra pericolului de intoxicare cu monoxid de carbon.

3. Produse petroliere

Din categoria produselor petroliere cele mai toxice pentru organism sunt cele gazoase si cele in stare de vapori.

Asupra organismului are influente asupra sistemului nervos producand cefalee,dureri de cap ameteli iar in concentratii mai mari produce buna dispozitie ,extaz si euforie, producand in final paralizia sistemului nervos si moartea.

S-a constatat ca in timp indelungat produsele petroliere lihide ataca globulele rosii din organism daca acesta este expus o perioada indelungata la actiunea acestor produse.

Pentru preintampinarea efectelor negative exercitate de prezenta produselor petroliere se iau urmatoarele masuri:

Cand concentratia in oxigen este sub 17% obligatoriu vor fi utilizate aparate de protectie a cailor respiratorii;

Cand se formeaza in vase inchise unde se pot degaja primul lucru , gaze toxice in afara de aparate de protectia cailor respiratorii, lucrul va fi supravegheat  din afara din afara de doua persoane;

Toate utilajele supuse curatirii si care au vehiculat produse toxice vor fi deschise numai dupa 24h racire, spalare cu apa si aerisire.

La toate utilajele la care se efectueaza lucrari care ar putea pune in libertate gaze toxice se vor lua masuri suplimentare de racire cu apa in timpul lucrului;

Toate utilajele care au vehiculat compusii de sulf vor fi marcate special iar lucrul la aceste utilaje se va executa dupa luarea tuturor masurilor de securitate, instruirea personalului si intocmirea permiselor de executare

Consumuri energetice

Instalatia de DA este una din cele mai mari consumatoare de energie din cadrul unei rafinarii, alaturi de cracarea catalitica.

Solutiile mai noi pentru reducerea consumului global de energie constau in :

Cresterea randamentului cuptoarelor la 88 - 92% prin cresterea gradului de recuperare a caldurii din gazele de ardere si modificarii constructive;

Optimizarea schimbului de caldura pentru cresterea temperaturii de preincalzire a titeiului ;

Realizarea unor aparate consumatoare de energie electrica (pompe, compresoare, racitoare cu aer) cu performante ridicate .

Economia s-ar obtine prin incalzirea fluxului in fiecare etapa pana la temperatura necesara, integrarea completa a schimbului de caldura.

Cheltuielile pentru coloanele suplimentare de distilare, pentru schimbatoarele de caldura si pompe s-ar compensa prin scoaterea cuptorului din sectiunea de distilare atmosferica.

11. AUTOMATIZAREA INSTALATIEI DE DA

Automatizarea procesului de DA urmareste mentinerea in limite normale a temperaturilor, presiunilor si debitelor diferitelor fluxuri, astfel incat cu un consum minim de energie sa se obtina produse de calitate si in cantitatea specificata.

Mentinerea parametrilor de functionare se realizeaza cu ajutorul buclelor de reglare a temperaturilor , presiunilor si debitelor.

Numarul sistemelor de reglare automata este relativ mare fiind de ordinul 50 - 150 in cadrul unei instalatii, o parte din variabilele procesului fiind numai masurate si eventual controlate , daca nu au iesirii din limitele fixate.

In ultimul timp, indeplinirea functiilor de masura si control al limitelor se face cu ajutorul calculatorului electronic.

De asemenea , stabilirea regimului optim de functionare, in conditiile unor perturbatii legate de calitatea materiei prime, este o problema de actualitate, in conditiile dificultatilor legate de procurarea titeiului si a consumurilor materiale si energetice ce se impun astazi.

Optimizarea procesului avand la baza un calculator electronic, capabil sa analizeze permanent starea parametrilor si sa elaboreze comenzile optime pentru conducerea acestuia este o problema de o deosebita importanta.

Grupul de control foloseste module structurate ierarhic:

Controlul regulator

Controlul calitatii

Energia minima

Optimizarea liniei

Controlul procesului

Planificarea operarii

Se mentioneaza cazul in care conducerea cu calculatorul electronic a condus la cresterea randamentului de distilare, la cresterea energiei recuperate si la pastrarea cat mai constanta a calitatii produselor.

Se estimeaza la mai putin de 3 ani perioada de recuperare a cheltuielilor legate de introducerea calculatorului.

Schema automatizata a instalatiei de DA este prezentata in figura 13.

12. BIBLIOGARFIE

1. Suciu, G., Tunescu, R., Ingineria prelucrarii hidrocarburilor, vol I, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1983.

2. Tescan, V., s.a., Tehnologia distilarii petrolului - Lucrari practice, Ploiesti, 1985.

3. Tunescu, R., Tehnologia distilarii titeiului, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.

4. Tunescu, R., Chimia petrolului si proprietatile fizico-chimice, I.P.G. Ploiesti, 1979.

5. Marinoiu, V., Automatizarea proceselor petrochimice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.

6. Stratula, C., Fractionarea, principii si metode de calcul, Editura tehnica, Bucuresti, 1977.

7. Onutu, I., Indrumator pentru proiecte de an si de diploma, Partea I, UPG Ploiesti, 1996.