Formarea norilor - conditii de zbor in nori

FORMAREA NORILOR - CONDITII DE ZBOR IN NORI

Racirea prin advectie, radiatie si destindere adiabatica

Sunt constituiti din picaturi fine de apa sau cristale de gheata suspendate in atmosfera

Norii au forme si marimi diferite foarte variate iar culoarea si stralucirea se datoresc difuzarii razelor soarelui in mod diferit.

Conditiile pentru formarea norilor sunt condensarea si sublimarea vaporilor de apa care trebuie sa aiba un stadiu de saturatie avansat si sa contina nucleele de condensare (sublimare). Condensarea si sublimarea se realizeaza in natura prin:

radiatie (radiatia nocturna);

convectie si miscare ascendenta;

Radiatia solului in timpul noptii produce racirea aerului in urma careia se va produce condensarea care va da norii cu plafon jos sau ceata.

Miscarile de convectie pot fi termice (datorita incalzirii neuniforme a solului) sau dinamice (cand aerul urca pe panta unui munte sau cand aerul rece in deplasare intalneste o masa de aer cald pe care il sileste sa se ridice brusc).

Tipuri de nori

Norii se clasifica dupa cum urmeaza:

a. dupa componenta particulelor se clasifica in:

- nori de apa;

- nori de gheata (zapada);

- nori micsti.

b. dupa geneza se clasifica in:

- nori stratificati formati in conditii de atmosfera stabila (cum sunt: Ci, Cs, As, Ns, St), in cazul frontului cald sau conditii anticiclonice;

- nori ondulati formati in conditii de turbulenta pe o anumita grosime (redusa) a atmosferei : Ci, As, St;

- nori convectivi formati prin convectie termica sau dinamica (Cu, Cb).

c. dupa inaltimea bazei fata de sol vom avea 3 etaje:

- etajul inferior cu baza intre 0-2km: St, Ns, Sc, Cu, Cb. Norii Nimbostratus au baza in etajul inferior, iar masa predomina in etajul mijlociu. Norii Cumulus si Cumulonimbus (Cu si Cb) au baza la nivelul inferior, dar varfurile pot atinge nivelul mijlociu sau chiar superior;

- etajul mijlociu cu baza norilor intre 2-5 km (Ac, As, Ns);

- etajul superior cu baza intre 5-13 km (Ci, Cs, Cc);

d. dupa forma pe care o pot avea se clasifica in:

- nori sub forma de val-strat continuu si uniform mai mult sau mai putin dens;

- nori fragmentati in: lamele, filamente, lespezi, gramajoare.

Nori convectivi

Norii convectivi sunt norii formati prin convectie termica sau dinamica (Cu, Cb).

Cumulus (Cu) sunt nori cu un contur bine determinat asemanatori unor gramajoare de vata. Au culoarea alba, cu partea superioara stralucitoare, iar baza sumbra. Se dezvolta pe verticala sub forma de domuri si turnuri. Norii Cu se dezvolta in cursul zilei sub actiunea curentilor termici convectivi. De aceea, norii Cu au o variatie diurna, apar dimineata, se dezvolta in cursul zilei si se resorb seara. In cazul unei atmosfere instabile norii Cu se dezvolta in continuare sub urmatoarele forme:

- Cumulus humulis (Cu hum) sunt nori de timp frumos, totdeauna albi si subtiri, dispusi in petece cu spatii largi intre ei;

- Cumulus mediocris (Cu med) cu o dezvoltare mai mare pe verticala, albi stralucitori. Nu dau precipitatii;

- Cumulus congestus (Cu con) cu o dezvoltare apreciabila pe verticala, cu parti albe si cenusii. Dau precipitatii sub forma de averse;

Cumulonimbus (Cb) sunt nori densi si dezvoltati cu extindere mare pe verticala, cu forme de munte sau turnuri enorme. Baza si mijlocul norului sunt intunecoase si sumbre, varful vizibil, fibros, sub forma de creneluri, nicovala. La latitudini medii varful poate depasi nivelul tropopauzei (12-15 km). Norii Cb dau averse de ploaie, lapovita, ninsoare sau grindina. In acesti nori, apa se gaseste in cele trei stari de agregare: lichida (picaturi de apa), vapori si cristale de gheata. Aversele care cad din acesti nori sunt insotite de fenomene orajoase (descarcari electrice).

Norii Cb sunt foarte periculosi zborului datorita tubulentei si a curentilor ascendenti-descendenti foarte puternici (15-35 m/s).

Norii Cumulus congestus

Nori orografici

Norii orografici sunt norii care iau nastere prin condensarea vaporilor de apa datorita miscarii ascendente a maselor de aer care intalnesc zone cu relief accidentat, in special muntii, avand in vedere ca prin inaltimile pe care le au acesti asigura o scadere adiabatica a temperatirii suficient de mare pentru a se asigura atingerea temperatirii punctului de roua si condensarea.

Convectia orografica determina aceleasi procese, cu aceleasi efecte, insa in acest caz, ascendenta aerului are loc pe pante montane, iar norul convectiv se poate forma spre varf, inca in partea din vant.

Nori stratiformi si cumuliformi

Nori stratificati sunt norii formati in conditii de atmosfera stabila (cum sunt: Ci, Cs, As, Ns, St), in cazul frontului cald sau conditii anticiclonice;

A. Cirrus (Ci) sunt nori separati cu aspect de filamente sau fibre albe si subtiri, bezi transparente si sunt formati din cristale albe de gheata;

B. Cirrocumulus (Cc) sunt nori sub forma de paturi sau bancuri subtiri, dand cerului un aspect valurit (nori sub forma de valuri, asemanatori unei plaje cu nisip). Ei apar si dispar rapid. Sunt transparenti si sunt formati din cristale fine de gheata.

C. Cirrostratus (Cs) au un aspect valuros, mult mai albicios si pot ocupa partial sau total bolta cereasca, sunt constituiti din cristale fine de gheata. Uneori sunt atat de subtiri incat pe cer trec aproape neobservati, dand acestuia un aspect alb-laptos. Genereaza fenomenul de hallo (un cerc sau un semicerc colorat in violet slab spre exterior si rosu spre interior).

D. Altocumulus (Ac) sunt grupari de nori albi sau cenusii cu aspect valurit sau sub forma de rulouri, siruri sau benzi de culoare alba pana la cenusiu deschis. Sunt constituiti din picaturi de apa sau picaturi si cristale fine de gheata. La rasaritul si apusul soarelui se coloreaza in rosu aprins. Nu produc precipitatii.

Norii Cirrus

Norii Cirrostratus

E. Altostratus (As) formeaza panze albastrii sau cenusii cu aspect valurit, striat, fibros sau uniform, acoperind partial sau total cerul. Sunt constituiti din picaturi sau picaturi si cristale fine de gheata. Produc rar precipitatii slabe, care iarna ajung la sol sub forma de fulguiala slaba, iar vara acestea se evapora in atmosfera.

Norii Altocumulus

Norii Cirrocumulus

F. Nimbostratus (Ns) apar sub forma de panze in strat gros de nori cenusii, sumbri, cu aspect vaporos. Acesti nori produc precipitatii continue sub forma de ploaie sau ninsoare. Au baza la nivelul inferior iar partea superioara la peste 5-7 km. Datorita acestei grosimi, apa se gaseste aici in toate starile ei. Vizibilitatea in norii Ns este scazuta datorita picaturilor mari si dense.

G. Stratocumulus (Sc) sunt nori sub forma de paturi sau bancuri (benzi) cenusii sau albicioase cu aspect ondulat. Ei se formeaza dimineata si seara. Ziua se resorb. Din acesti nori pot sa cada precipitatii slabe sub forma de ploaie sau ninsori cu fulgi mici si rari.

H. Stratus (St) nori sub forma de panza continua, paturi destul de dense cu o baza uniforma si joasa uneori atingand solul. Sunt constituiti din picaturi fine de apa iar iarna pot fi formati din cristale fine de gheata. Dau precipitatii sub forma de burnita (ace de gheata).

Norii Nimbostratus

Norii Stratocumulus

Norii stratus

Conditiile de zbor in fiecare tip de nori

Norii cirus - cirostratus. Prin acesti nori avionul zboara avand o vizibilitate redusa datorita aspectului laptos determinat de masa de apa si a desitatii mai mari a crsitalelor de gheata.

Norii altocumulus. Avionul ar putea intalni givraj slab la un zbor mai indelungat prin ei, depinzand insa de izotermele la care zboara. Vizibilitatea in acesti nori este variabila, fiind mai slaba cand elementele norilor sunt sudate.

Norii altostratus. Un avion care zboara prin acesti nori poate fi afectat de givraj slab pana la moderat, depinzand de izotarma de 0^oC, de grosimea norilor si de timpul zborului.

Norii Nimbostratus. Vizibilitatea in acesti nori este scazuta, uneori sub 50 de m, dar pentru un avion care zboara in acesti nori pericolul este de aparitie a givrajului sticlos datorita picaturilor de apa supraracite, care se gaseste intr-un echilibru semistabil, dar care la trecerea unui avion creaza un dezechilibru rezultand givrajul sticlos.

Norii stratocumulus. Se caracterizeaza prin faptul ca in interior au o vizibilitate buna, dar la zborul unui avion poate aparea un givraj moderat.

Norii cumulus. Sunt nori care se dezvolta ziua sub actiunea curentilor termici, iar pentru avioanele care zboara prin acestia sa prin apropierea lor, exista pericolul de turbulenta de la moderat la puternic.

Norii cumulonimbus. Sunt nori cu dezvoltare verticala mare, se caracterizeaza prin existenta unor curenti verticali puternici si prin aparitia fenomenelor orajoase, si prezinta un caracter de pericol chiar si pentru cele mai puternice avioane. Caracterul de pericol este determinat si de rapiditatea cu are se dezvolta, ceea ce determina ca pilotii sa evite apropierea de nori.