|
|
|
CARBURATIA. CARBURATORUL.
Carburatia
Amestecul carburant admis in cilindrii motorului poate sa arda bine numai daca indeplineste conditiile: este dozat in proportii determinate, in stare de vapori si este perfect omogen.
Dozajul amestecului carburant este proportia dintre cantitatile de benzina si de aer continute. Amestecul carburant teoretic, pentru care arderea se face complet, este de 1 kg benzina pentru 15 kg aer. Cum nu se poate obtine nicidata amestec perfect omogen si pentru ca arderea sa se faca totusi complet este necesar ca aerul sa fie in exces.
Randamentul maxim al motorului se realizeaza la un amestec carburant format din 1 kg benzina la 18 kg aer, numit amestec sarat sau economic. Dar puterea cea mai mare se obtine la un amestec de 1 kg benzina si 12,5 kg aer, numit amestec bogat sau de putere maxima.
Raportul dintre cantitatea de aer, care ia parte efectiv la ardere si cantitatea de aer teoretica se numeste coeficient de exces de aer. Dupa acest coeficient, amestecul carburant poate fi: teoretic cand coeficientul de exces de aer = 1, sarac cand este > 1si bogat cand este < 1.
Motorul functioneaza fara a depasi consumul specific de combustibil si fara ca puterea sa scada simtitor, cand coeficientul de exces de aer = 1,11-0,88
Vaporizarea benzinei este influentata de presiunea din cilindrii motorului, pulverizarea si temperature amestecului carburant. Depresiunea din timpul admisiei se transmite prin collector la carburetor si astfel aerul din atmosfera este aspirat cu o viteza mai mare sau mai mica, in functie de turatia motorului.
Pulverizarea benzinei se realizeaza cu ajutorul unei duze, numita pulverizator, amplasata in difuzor.
Cand amestecul carburant nu este incalzit, vaporii de benzina se vor condensa pe collector, inrautatind carburatia. Pre incalzirea amestecului poate fi facuta cu ajutorul gazelor arse inainte, in timpul sau dupa formarea lui, sau utilizand apa calda din sistemul de racier.
Omogenizarea amestecului este asigurata numai prin vaporizare si emulsionare. Emulsionarea incepe in tuburie de emulsie si continua in difuzor, datorita curentului de aer care vine in contract cu jetul de benzina, continua in camera de amestec si in camera de ardere a motorului.
Carburatorul elementar
Partile componente ale carburatorului elementar pot fi grupate in: camera de nivel constant si camera de amestec, difuzorul si clapeta de acceleratie.
Camera de nivel constant: este ca un rezervor cu rolul de a mentine constant nivelul benzinei in carburator, cu ajutorul plutitorului; acesta este o forma prismatica sau cilindrica, din tabla subtire de alama sau din material plastic, gol in interior pentru a putea fi usor si a pluti deasupra benzinei, prevazut ca o supapa- ac de inchidere care limiteaza cantitatea de combustibil ce intra prin orificiul conductei in camera de nivel constant.
La motor carburatorul se monteaza in general cu camera de nivel constant in fata pentru evitarea saracirii amestecului carburant la deplasarea automobilului in rampa.
Dupa modul de comunicare cu atmosfera camera de nivel constant poate fi directa si indirecta, legata printr-un tub cu racordul de intrare a aerului in carburator.
Camera de amestec foloseste la amestecarea benzinei prin pulverizarea ei de catre aer, datorita depresiunii create de piston si este asezata intre difuzor si clapeta de admisie (acceleratia)
Difuzorul este o piesa de forma tronconica ,montata inaintea camerei de amestec care asigura depresiunea si deci mareste vitexa aerului, pentru o pulverizare ai vaporizare cat mai buna a benzinei. Unele carburatoare au in acest scop doua sau chiar trei difuzoare.
Jiclorul, de forma unui dop filetat, are un orificiu calibrat prin care se scurge benzina din camera de nivel constant in cea de amestec. Unele jicloare calibreaza trecerea aerului spre camera de amestec.
Este montat la capatul interior al unui tub portjiclor sau la capatul exterior al pulverizatorului; extremitatea capatului pulverizatorului depaseste camera de nivel constant cu 2-6 mm(inaltimea de garda), pentru a nu permite scurgerea benzinei cand motorul nu functioneaza sau la deplasarea in rampa. Viteza imprimata benzinei prin jiclor este de 3-6mm,iar cea a aerului prin difuzor este de 12-25 0ri mai mare.
Functionarea carburatorului elementar are la baza legea lui Bernoulli, a continuitatii si fenomenului de dispersie hidrodinamica.
Aerul proaspat, aspirat de cilindrii motorului trece prin difuzor unde
atinge viteza de curgere maxima in sectiunea minima ; aici apare depresiune
maxima datorita careia benzina va fi aspirata din camera de nivel constant,
dozata de jiclor si deversata in difuzor prin pulverizator. Aici va fi preluata de jetul de aer si datorita fenomenului de dispersie hidrodinamica va fi faramitata in picaturi fine, ce se vor amesteca cu aerul si vaporii de benzina formand amestecul carburant. Carburatoarele sau dezvoltat ajungandu-se pana la carburatoare electronice. Insa nici acestea nu satisfaceau pe deplin toate regimurile. Astfel sa ajuns la injectia de benzina.
2 Carburatoare pentru motoarele romanesti
La autoturismele ARO echipate cu MAS (L25 sau L 30) se foloseste carburatorul W 207, iar pe autoturismele Dacia 1310- Solex 32 EISA pentru tipurile vechi si carfil 32 IRMA pentru cele de tip nou.
Carburatorul 32 IRMA montat pe autoturismul Dacia 1310, este tot de tip inversat; avand o camera de amestec, dispozitiv de dozare principal cu franare pneumatica si pompa de acceleratie cu membrana. Preincalzirea este cu apa calda din instalatia de racire, care are racord si prin corpul carburatorului.
Regimul de mers in gol. Clapeta de admisie este inchisa aproape total si emulsia iese prin orificiul de alimentare la mersul in gol, reglabil cu surubul de dosaj, in aval de clapeta. Emulsia se formeaza prin trecerea benzinei din camera de nivel constant- prin jiclonul principal, canal in jicoln de mers in gol si a aerului prin jiclonul de aer; emulsia prin canalul de alimentare ajunge la orificiul de ralanti.
La trecerea in regim normal de functionare, motorul este alimentat suplimentar prin unele orificii, evitand oprirea motorului.
Pe timp rece se evita formarea ghetii in carburatornprin circulatia lichidului din instalatia de racire a motorului care intra in canalele din carburator printr-o conducta
Pornirea la rece. Prin actionarea clapetei de aer de la bord se obtureaza intrarea aerului in difuzor, iar clapeta de acceleratie prin sistemul de parghii va fi adusa in pozitie intredeschisa. Cand se porneste motorul, depresiunea creata face sa absoarba emulsia prin tubul de emulsionare si pulverizata in difuzor. Amestecul carburant este bogat, favorizand pornirea motorului.
Dupa pornire datorita presiunii, clapeta de aer se deschide putin, pentru ca este montata excentric pe ax si invinge rezistenta arcului de rapel. Progresiv se deschide manual clapeta de aer, astfel ca, la temperatura de regim, clapeta va fi in pozitie verticala.
Regimul de mers normal. Clapeta de aer si respectiv de acceleratie sunt deschise.Amestecul carburant se formeaza astfel: benzina intra in carburator prin racord, filtru, in camera de nivel constant, al carui nivel se regleaza prin pozitia plutitorului si a acului obturator din camera de nivel constant; benzine este adusa prin jiclonul principal in putul tubului de emulsionare unde se amesteca cu aer venit prin jiclonul de aer, formand amestecul carburant (emulsia), care este condus prin centrator si pulverizator in difuzor.
Regimul de putere maxima. Cand clapeta de acceleratie este deschisa complet se obtine puterea maxima. Motorul este alimentat suplimentar si cu amestec carburant format de "economizor" astfel: benzina din camera de nivel constant, in afara jiclonului principal, trece si prin jivlonul economizor in canal si se amesteca cu aerul venit prin jiclonul de aer formand emulsia care este aspirata in zona de carburatie impreuna cu amestecul pentru regim de mers normal.
Regimul de accelerare. Cand clapeta de acceleratie este in pozitie normala (inchisa), parghiile si tirantul sun actiunea arcului, elibereaza membrana si aspira benzina din camera de nivel constat prin supapa de aspiratie. La apasarea brusca a petalei, se deschide rapid clapeta de acceleratie si prin intermediul parghiilor si tirantului membrana impinge benzina prin canalul de refulare, supapa si atutajul de descarcare in difuzorul carburatorului. Daca clapeta de acceleratie este complet deschisa , membrana sub actiunea arcului este deplasara suplimentar, prelungind pulverizarea benzinei in difuzor. Excesul de benzina este descarcat de orificiul calibrat al supapei de aspiratie in camera de nivel constant.
Carburatorul Solex-28 CIC intalnit si la autoturismele Dacia NOVA , este de tip vertical, inversat, dublu corp, cu frana pe circuitul de mers in gol. Clapeta de aer este pe primul corp, iar pentru mersul in gol are o supapa electro-magnetica; de asemeanea este prevazut cu un servomecanism pentru dezinecare.
Pornirea la rece. Se actioneaza de la bord, inchiderea clapei de aer a primului corp al carburatorului si se apasa partial pedala pentru intredeschiderea clapetei de acceleratie pentru functionarea sistemului de mers normal; benzina este aspirata prin jiclonul principal, trece prin tubul emulsor unde se emulsioneaza cu aerul din jiclonul de aer, condus prin canalul difuzorului in centrator, servomecanism pentru dezinecare actioneaza automat asupra clapetei de aer, deschinzand supapa de aer pentru saracirea amestecului carburant, care in aceasra faza este foarte bogat.
Functionarea la mersul in gol. Benzina din camera de nivel constant trece prin jiclonul principal al corpului, prin jiclonul de mers in gol se emulsioneaza cu aerul din zona orificiului si surubului de reglare si de canal, trece de la surubul de imbogatire si amestecul este depitat prin canal sub clapeta de admisie, la orificiul de mers in gol. Pentru asigurarea unui continut de CO constant, benzina din jiclonul respectiv legat in paralel cu jiclonul principal al corpului, se emulsioneaza cu aerul din orificiul ce se regleaza cu surubul.
In regim de progresiune intra in functie succesiv ambele trepte ale carburatorului: in treapta I, amestecul carburant este condus in difuzor si prin orificiile de progresiune din fata clapetei de acceleratie, motorul trece in gol spre cel de functionare normala; in treapta a II a intra in functiune corpul II al carburatorului.
In acest regim, motorul are o functionare continua, prin trecerea de la treapta I, la treapta a II a a carburatorului.
In regim de functionare normala, cele doua corpuri ale carburatorului functioneaza simultan.
Fig nr 1: Functionarea carburatorului la regim de mers normel si putere maxima
1-camera de nivel constant, 2-plutitor, 3-cui obturator, 4- clapeta de acceleratie, 5-clapeta de aer, 6-jiclor principal, 7-putul tubului de emulsionare, 8-jiclorul economizorului, 9-canal de emulsie, 10-tub emusor cu jiclor de aer, 11-jiclor calibrat de aer, 12-canal de emulsie, 13-jiclor , 14- centrator, 15-pulverizator, 16-difuzor, 17-parghie de actionare a clapetei de acceleratie, 18-racord de alimentare cu benzina, 19-filtru, 20-tub racord de recirculare a gazelor din carterul inferior al motorului, 21-tub de emulsiona
