|
|
|
PRELUCRAREA PRIN STRUNJIRE
Strunjirea este metoda de prelucrare prin aschiere la care miscarea de aschiere este circulara, materializata prin rotatia piesei in jurul axei sale, iar miscarea de avans este rectilinie fiind materializata prin deplasrea sculei.
Prin strunjire se prelucreaza suprafete, in general, de revolutie exterioara sau interioara, utilizandu-se drept scule aschietoare cutite se strunjit sau scule speciale, iar ca masini-unelte se utilizeaza strungurile.
Masina-unealta de tipul strungului este destinata prelucrarii suprafetelor de revolutie prin combinarea a doua miscari, a miscarii principale de aschiere si miscarii de avans. Miscarea principala de aschiere este miscarea de rotatie, executata de semifabricat, iar miscarea de avans
este in general rectilinie, executata de scula care deregula este un cutit de strung.
Operatia caracteristica este cea de strunjire, dar pot fi executate si alte tipuri de operatii. De exemplu gauriri, alezari cu cutitul sau alezorul, rectificari chiar si frezari daca freza este prinsa in arborele principal, iar semifabricatul pe sania transversala.
Pe strungurile longitudinale universale se pot prelucra piese de forme si dimensiuni foarte diferite. Operatiile pot fi executate cu o singura prindere sau cu mai multe prinderi. Semifabricatul este fixat intre varfuri, cand lungimea lui depaseste mult diametrul; in platan sau in mandrina univesala, cand diametrul este mai mare decat lungimea.
Parametri caracteristici principali sunt distanta maxima intre varfuri si diametrul maxim ce se poate prelucra deasupra ghidajelor sau deasupra saniei transversale. Strungurile sunt caracterizate si de urmatoarele marimi: greutatea si dimensiunile de gabarit, numarul treptelor de turatie, diametrul alezajului arborelui principal, marimaea canalului real la arborele principal, puterea motorului antrenor si a surubului conducator.
Dupa destinatie strungurile pot fi:
- normale
- carusel
- de deblanare
- revolvere
- frontale
- semiautomate
- automate.
Scule pentru prelucrarea prin aschiere
Pe masini se folosesc foarte multe tipo-dimensiuni de cutite pentru aschiere datorita diversitatii mari de masini-unelte pe care lucreaza, datorita varietatii de piese prelucrate, datorita gamei largi de operatii si datorita conditiilor diferite impuse pieselor prelucrate. Tinand seama de toate acestea, cutitele se clasifica dupa criteriile prezentate in continuare:
1) In
functie de directia si sensul avansului se deosebesc:
- cutite cu avans longitudinal, pe dreapta (cu avans de la dreapta la stinga) sau pe stanga (cu avans de la stinga la dreapta)
- cutite cu avans tangential;
- cutite cu avans transversal.
2) Dupa tipul masinii unelte pe care se folosesc:
- cutite pentru strung;
- cutite pentru raboteza.
Fig. 1. Cutit cu posibil avans tangential.
- cutite pentru morteza;
- cutite pentru strunguri automate si semiautomate;
- cutite pentru masini de alezat;
- cutite speciale pentru masini speciale.
3) Dupa forma capului si pozitia acestuia in raport cu corpul se detaseaza:
- cutite drepte;
- cutite cotite spre stanga sau spre dreapta;
- cutite incovoiate inainte sau inapoi, folosite la rabotare;
- cutite cu capul ingustat (simetrice, ingustate pe dreapta, ingustate pe stanga).
Fig. 2. Forme constructive de cutite de strung din oteluri de scule.
4) Dupa destinatie, respectiv dupa operatia efectuata, se deosebesc:
- cutite pentru prelucrarea de degrosare sau de finisare a suprafetelor lise exterioare;
- cutite pentru prelucrarea de degrosare sau de finisare a suprafetelor lise interioare;
- cutite pentru prelucrarea suprafetelor profilate exterioare sau interioare.
5) Dupa asezarea cutitului in raport cu piesa se pot evidentia:
- cutite cu dispozitie radiala;
- cutite cu dispozitie tangentiala.
6) Dupa materialul din care sunt construite partile active se deosebesc:
- cutite din oteluri de scule;
- cutite cu partea activa din carburi metalice;
-cutite cu partea activa din mase mineralo-ceramice (oxizi sinterizati);
- cutite cu partea activa pe baza de diamant sau azotura cubica de bor.
Fig. 3. Forme diferite ale capului si corpului cutitelor.
7) Dupa modul de realizare tehnologica sunt:
- cutite monobloc;
- cutite realizate din doua sau mai multe materiale, asamblate prin sudare, lipire sau fixare mecanica.
CUTITE CU TAISUL DIN CARBURI METALICE:
Aparitia intre materialele pentru scule aschietoare a carburilor metalice a reprezentat o revolutie in constructia de masini, deoarece duritatea si rezistenta lor ridicate la temperaturi inalte, mult superioare otelului rapid, au permis lucrul cu viteze de aschiere substantial marite, sporind productivitatea si economicitatea prelucrarilor de aschiere.
Cutitele cu partea activa din carburi metalice se executa in doua constructii diferite, si anume cu placuta din carburi metalice lipita si cu placuta din carburi metalice fixata mecanic (asamblata demontabil). Fiecare din cele doua variante are avantaje si dezavantaje, ceea ce face ca fiecare sa-si aiba domeniul precis de aplicabilitate.
Fig. 4. Constructii de cutite de strung pentru prelucrari exterioare, cu placute din carburi metalice lipite.
Astfel placutele cu placute lipite sunt mai rigide, permitand aschierea cu avansuri si adancimi de aschiere superioare, si permit un numar mare de reascutiri. Pe de alta parte, lipirea si reascutirea acestor placute sunt operatii tehnologice riscante, putand duce la compromiterea placutei. In plus, dupa consumarea rezervei de reascutire, din placuta si uneori din corp nu se mai recuperteaza nimic. Pentru placutele fixate mecanic lucrurile se petrec invers decat la cele anterioare, in plus existind avantaje in productia de serie prin micsorarea substantiala a timpilor consumati cu reglarea la cota a cutitului.
Prelucrari executate pe strung
In general operatiile de strunjire se clasifica in functie de forma geometrica a suprafetei obtinute si a modului in care se materializeaza curba generatoare:
a. Strunjirea suprafetelor plane se utilizeaza pentru executarea unor suprafete plane perpendiculare pe axa de rotatie a piesei cu urmatoarele variante:
- cu avans transversal la care avansul este perpendicular pe axa de rotatie a piesei;
prin retezare la care avansul este tot transversal si se executa in scopul separarii piesei sau a partilor piesei din semifabricat;
cu avans longitudinal la care avansul este parallel cu axa de rotatie a piesei, iar taisul cutitului este cel putin la fel de lat cu suprafata plana inelara care se obtine pe piesa.
b. Strunjirea suprafetelor de revolutie se utilizeaza pentru executarea unor suprafete de revolutie coaxiale cu axa de rotatie a piesei, cu urmatoarele variante:
- cu avans longitudinal la care avansul este paralel cu axa de rotatie a piesei;
- cu cutit lat cu avans transversal, lucrandu-se cu un cutit cu raza la varf foarte mare si unghi de atac al taisului secundar foarte mic;
- de decojire cu avans longitudinal, de cele mai multe ori cu utilizarea unei scule rotative multicutit cu unghi mic de atac, metoda aplicabila la prelucrarea pieselor de gabarit mare, greu de rotit;
- prin retezare cu avans longitudinal, aplicabila in cazul retezarilor unor saibe sau discu-ri circulare dintr-un semifabricat de tip disc;
- strunjirea suprafetelor conice la care miscarile sunt aceleasi cu cele de la prelucrarea suprafetelor cilindrice, suprafata conica rezultand din reglari ale masinii unelte cum ar fi: dezaxarea papusii mobile la prelucrarea pieselor prinse intre varfuri, sau inclinarea saniei port-cutit cu avans longitudinal;
- cu avans transversal la care avansul este perpendicular pe axa de rotatie a piesei taisu-lui cutitului este cel putin la fel de lat ca suprafata de executat.
c. Strunjirea filetului se executa cu scule profilate care executa avansul de rotatie egal cu pasul filetului; in functie de scula utilizata si forma suprafetei infasuratoare a filetului se disting:
- filetarea cu cutitul la care avansul este paralel cu axa de rotatie a piesei si foloseste drept scula un cutit filetat cu unghiul la varf corespunzator cu cel al filetului;
- prelucrarea filetelor plane, procedeu la care avansul este transversal folosindu-se un cutit de filetat profilat simplu (cu un singur tais principal) iar avansul pe dinte este egal cu pasul elicei.
d. Strunjirea cu scule profilate este procedeul de strunjire care utilizeaza o scula profilata ce reprezinta profilul complementar al profilului filetului piesei, in functie de felul avansului poate fi:
- cu avans longitudinal la care avansul este paralel cu axa de rotatie a piesei iar cutitul are taisul profilat cu latimea mai mare sau egala cu a suprafetei de executat, sau cutitul executa un canal inelar, pe suprafata frontala a piesei.
- cu avans transversal, la care avansul este perpendicular pe axa de rotatie a piesei iar taisul sculei are latimea mai mare, sau egala cu suprafata de executat cu variantele: canela
re sau executarea unui canal circular; tesirea exterioara sau interioara.
