|
|
|
FUNDATII
1. Generalitati
Fundatia este elementul de constructie care se afla in contact direct cu terenul bun de fundare si transmite acestuia toate incarcarile care actioneaza constructia.
Incarcarile trebuie astfel repartizat pe talpa fundatiei incat sa nu fie depasita capacitatea portanta a terenului, iar tasarile care rezulta sa fie cat mai uniforme si sa poata fi suportate de constructie fara repercusiuni asupra acesteia.
Capacitatea portanta a terenului (presiunea normata) este presiunea maxima pe care o poate suporta terenul de fundare, fara a exista pericolul ruperii acestuia sau al nor tasari care sa pericliteze constructia.
Capacitatea portanta depinde de natura pamanturilor in care se amplaseaza fundatia. Geotehnica - stiinta care se ocupa cu studiul pamanturilor - defineste pamanturile ca fiind constituite din particule solide, provenite prin dezagregarea pe cale fizica sau chimica a diferitelor roci intalnite in scoarta terestra. In functie de prezenta unor forte de legatura intre particulele solide, pamanturile pot fi coezive sau necoezive.
In categoria pamanturilor coezive se incadreaza pamanturile prafoase si cele argiloase. Pamanturile prafoase (praf argilos, praf argilo-nisipos, praf si praf nisipos) au coeziune si plasticitate mijlocie sau redusa si pun probleme dificile de fundare datorita compresibilitatii mari, tendintei de a fi usor antrenate de apa in miscare si sensibilitatii la actiunea de inghet-dezghet. Un caz particular il prezinta pamanturile prafoase de origine eoliana (pamanturile loessoide) destul de raspandite in tara noastra, foarte sensibile la inmuiere, permitand tasari importante ale fundatiilor.
Pamanturile argiloase (argila grasa, argila, argila prafoasa, argila nisipoasa) au o coeziune si plasticitate mijlocie, mare sau foarte mare, cu un continut mare de particule foarte fine. Comportarea sub solicitari depinde de starea fizica, care la randul ei este influentata e continutul lor in apa. Particularitatea comportarii lor consta in aceea ca la variatii de umiditate prezinta variatii de volum (umflare-contractie) imprimand masuri adecvate la executarea fundatiilor in asemenea pamanturi.
In categoria pamanturilor necoezive se incadreaza blocurile formate din bucati mari de roci, bolovanisurile, pietrisurile si nisipurile. Acestea constituie in general terenuri bune d fundare, avand un grad redus de compresibilitate, nu sunt sensibile la inmuiere si la inghet-dezghet.
Pentru stabilirea tipului de fundatie si a modului de fundare sunt necesare determinari pentru cunoasterea caracteristicilor identificarii si clasificarii pamanturilor (granulozitate, compozitie mineralogica, plasticitate, permeabilitate, etc.) precum si a proprietatilor mecanice ale acestora.
Rezolvarea problemei deformatiilor - necesara determinarii tasarii fundatiei - impune cunoasterea compresibilitatii pamantului iar rezolvarea problemelor de capacitate portanta - necesara determinarii sigurantei pe care presiunea pe talpa fundatiei o ofera fata de pericolul de pierdere a stabilitatii fundatiei - impune cunoasterea rezistentei la forfecare a terenului. In acest scop sunt necesare determinari cu mijloace adecvate efectuate in laborator si teren.
2 Clasificarea fundatiilor
Fundatiile se pot clasifica dupa mai multe criterii.
Dupa adancimea de fundare (adancimea la care se gaseste terenul bun de fundare) sunt:
fundatii de suprafata ( de mica adancime) sau fundatii directe;
fundatii de adancime sau fundatii indirecte (fundatii pe piloti, chesoane, puturi, coloane, etc.).
Dupa modul de executie fata de nivelul apelor subterane
fundatii executate deasupra nivelului apei freatice (fundatii executate in uscat);
fundatii executate sub nivelul apei freatice (fundatii executate sub apa).
Dupa materialele folosite
fundatii rigide (din piatra naturala, caramida, beton simplu sau ciclopian);
fundatii elastice (din beton armat).
Dupa forma lor in plan
fundatii izolate;
fundatii continue sub ziduri sau sub stalpi (talpi continue);
fundatii cu retele de grinzi (talpi incrucisate);
fundatii pe radier general (placa continua, placa cu grinzi).
Dupa tehnologia de executie
fundatii executate la fata locului, direct in groapa de fundatie;
fundatii prefabricate.
3. Alcatuirea fundatiilor
Fundatiile de suprafata (directe) pot fi: fundatii directe din beton monolit si fundatii directe prefabricate.
Fundatii directe din beton monolit
Aceste fundatii pot fi:
izolate (sub stalpi)
continue (sub ziduri sau siruri de stalpi)
sub
forma de radier general
P
Fundatii izolate sub stalpi. Aceste fundatii sunt avantajoase la constructii cu structura de rezistenta alcatuita din stalpi situati la distanta suficient de mare intre ei. Fundatiile izolate sunt de doua tipuri: din beton simplu, sub forma de bloc de beton simplu (fundatie rigida) si cuzinet din beton armat (fig. 2.8) si din beton armat, sub forma prismatica, de obelisc (fig. 2.9) sau in trepte. Inaltimea blocului din beton simplu trebuie sa se gaseasca intr-un anumit raport fata de lungimea consolei (evazarii). Limitarea acestui raport este data prin unghiul ale carui valori minime sunt date in norme. Respectarea acestor valori asigura rezistenta blocului ca element de beton simplu, fara a mai fi necesara armarea lui.
Din fundatii se lasa mustati care se leaga de armatura din stalpi, in vederea ancorarii stalpului in fundatie; sectiunea barelor ce alcatuiesc mustatile trebuie sa fie egala cu sectionarea armaturilor din stalp.
Cand stalpii sunt prefabricati, se folosesc fundatiile izolate tip pahar (fig. 2.10 ). Golul paharului se executa in forma de trunchi de piramida, in vederea realizarii unei bune impanari a bazei stalpului, care se incastreaza astfel in fundatie. Golul ramas in jurul stalpului se betoneaza, dupa ce acesta a fost fixat in poztie definitiva. Talpa fundatiilor izolate, asezata pe un strat de beton de egalizare, se armeaza cu bare independente sau cu plase sudate. La fundatiile pahar se armeaza si peretii paharului. Pentru sustinerea peretilor ce inchid golurile intre stalpi se folosesc grinzi care reazema pe fundatiile izolate (fig. 2.11).
Fundatii sub forma de talpi continue sub ziduri
Aceste fundatii sunt utilizate cand structura de rezistenta este din pereti portanti din zidarie sau beton si atunci cand terenul de fundare nu se gaseste la adancime prea mare. In general, fundatiile continue sub ziduri au forma sectiunii transversale: dreptunghiulare, cu evazari sau in trepte (fig.2.12).
In cazul terenurilor care pot prezenta tasari diferite, fundatia se armeaza.
Fundatii sub forma de grinzi continue sub stalpi
Cand incarcarile transmise prin stalpi unei constructii la teren sunt mai mari si cand terenul de fundare prezinta tasari neuniforme, se folosesc fundatii sub forma de grinzi continue sub stalpi (sau talpi continue sub stalpi). Sectiunea transversala a unor astfel de fundatii este in forma de T intors. Astfel de fundatii lucreaza ca grinzile continue intoarse. In sens longitudinal, grinzile se executa cu sectiune constanta sau variabila - cu vute (fig. 2.13).
Fundatii sub forma de retele de grinzi.
Cand pentru transmiterea incarcarilor de la stalpi pe teren sunt necesare suprafete mai mari de rezemare, in locul talpilor dispuse dupa o singura directie se folosesc retele de grinzi (fig. 2.14). grinzile dispuse dupa o directie se incruciseaza cu grinzile dispuse dupa cealalta directie, alcatuind un sistem cu o mare capacitate de rezistenta si cu largi posibilitati de adaptare. La alcatuirea acestor fundatii este necesar sa se dea o mare atentie rezolvarii incrucisarilor, pentru a se evita aglomerarea care creeaza mari dificultati la betonare.
Fundatiile sub forma de radier general
Cand latimea talpilor fundatiilor rezulta prea mare, se executa fundatii sub forma de radier general, care se prezinta sub forma de plansee intoarse (fig. 2.15).
De obicei, sunt folosite radierele sub forma de placa continua rezemata pe retele de grinzi si radiere realizate ca planseu tip ciuperca la care placa continua reazema direct prin intermediul capitelurilor de stalpi.
Fundatii directe prefabricate
In prezent, realizarea monolita a fundatiilor nu permite ca o parte din avantajele executiei prefabricate a suprastructurilor sa poata fi folosita in totalitate; de aceea, in viitorul apropiat se urmareste ca sa fie folosite fundatiile prefabricate.
In practica au inceput sa fie introduse diverse sisteme de fundatii izolate prefabricate sub stalpi. Forma cea mai simpla de fundatie izolata prefabricata sub stalpi o constituie tipul de fundatie pahar realizat dintr-o singura bucata, in atelier. Astfel de fundatii (fig. 2.16) se aseaza in pozitia de proiect, in sapatura realizata mecanizat, pe un strat de beton de egalizare. Aceste fundatii nu pot fi utilizate decat de dimensiuni relativ reduse, pentru care gabaritul de transport este asigurat, iar greutatea nu depaseste anumite limite determinate de utilizarea rationala a utilajelor pentru manipulare si montaj.
Pentru generalizarea si uniformizarea folosirii fundatiilor izolate prefabricate, ele trebuie fragmentate si apoi asamblate pe santier.
Prefabricarea talpilor sub ziduri se poate realiza prin fragmentarea fundatiilor.
Fig. 2.17 - Pilot prefabricat din beton armat 1 - varful
pilotului; 2 -
armatura longitudinala; 3 - freta; 4 - capul piciorului
Fundatii de adancime (indirecte)
sau cand nivelul apelor subterane este ridicat, se folosesc
fundatii de adancime care pot fi pe: piloti, chesoane deschise,
chesoane cu aer comprimat, barete, etc.
Fundatii pe piloti. Incarcarile se transmit la terenul bun
de fundare prin piloti, atat prin suprafata laterala (prin frecare),
cat si direct, prin varf. Pilotii se executa prefabricati sau turnati
pe teren pe loc, in pozitia de proiect. Pilotii prefabricati
executati in intreprinderi de prefabricate sau pe platforme la
santier sunt introdusi (infipti) in teren prin batere, vibrare sau
insurubare. Acesti piloti trebuie sa reziste la transport,
manipulare, batere, vibrare sau insurubare si la actiunile
transmise de constructii.
Pilotii realizati pe loc se executa prin forare sau percutie
(piloti Franki). Pilotii forati se realizeaza prin executarea unei
gauri forate care, dupa introducerea unei carcase de
armaturi, se umple cu beton. Pilotii executati prin percutie
(de tip Franki) se realizeaza prin introducerea prin batere a
unei coloane metalice prevazute la varf cu un dop din
beton; coloana metalica se extrage pe masura ce in urma ei
golul se umple cu beton proaspat, bine compactat.
Capetele pilotilor prefabricati sau forati, din care ies
armaturi, sunt inglobate intr-un radier din beton armat, pe
care reazema structura. Pilotii sub 6 m lungime, denumiti piloti scurti, pot inlocui fundatiile directe de mica adancime. Prin folosirea lor se poate rezolva, in conditii avantajoase, problema industrializarii fundatiilor cladirilor.
Pilotii prefabricati se executa din beton armat (fig. 2.17) si beton precomprimat; se armeaza cu armatura longitudinala si cu armatura transversala. La partea inferioara a pilotilor din beton armat, barele armaturii longitudinale se indoaie dupa panta varfului si se sudeaza intre ele.
Cand infigerea pilotilor prefabricati se realizeaza prin vibrare, la armarea capului pilotului se va tine seama de sistemul de prindere al utilajului.
Fundatii pe chesoane. Chesoanele deschise sunt constructii speciale de forma unor cutii deschise la capete, care permit executarea sapaturilor la adancimi relativ mari, in terenuri cu apa si fara apa. Chesoanele deschise se executa din beton armat. Peretii lor protejeaza incinta sapata contra prabusirii malurilor si a patrunderii apelor prin peretii laterali in incinta sapata. Dupa ce sapatura s-a efectuat pana la nivelul terenului bun de fundare, se executa fundatia care, de obicei, inglobeaza si chesonul.
Fundatia se realizeaza prin umplerea incintei sapate cu beton sau piatra sau prin executarea unei fundatii numai la baza chesonului. In unele cazuri, incinta sapaturii protejate de peretii chesonului se foloseste sub forma de constructie subterana pentru statii de pompe, depozite, statii de masini, etc.
Fundatii in forma de barete. Aceste fundatii se prezinta sub forma de pereti din beton armat turnati in teren la adancime relativ mare. Peretii se dispun dupa o directie sau sub forma de retele (incrucisati in plan). Distanta intre pereti, dupa o directie si cealalta se alege de 2,20 . 3,80 m.
Aplicandu-se procedee mecanizate, se executa sapaturi cu latimi relativ mici (0,60 . 1,00 m). Peretii acestor sapaturi sunt sustinuti prin introducerea, odata cu efectuarea sapaturilor, a unor suspensii de bentonita activata in apa. Dupa executarea sapaturii, in incinta se introduc carcasele de armatura, apoi se toarna betonul care, avand o densitate mai mare decat noroiul de bentonita, il inlocuieste prin eliminare. Pe reteaua de pereti turnati in pamant (barete) se executa suprastructura, direct sau prin intermediul unui radier general sau partial.
Principalele faze ale tehnologiei de executare a fundatilor directe executate din beton sunt: operatii pregatitoare; betonarea fundatiilor; decofrarea; controlul executiei lucrarilor.
Operatiile pregatitoare constau in : verificarea sapaturilor gropilor de fundare, verificarea cofrajelor (cand fundatiile sunt turnate in cofraje) si verificarea armaturilor (cand fundatiile sunt armate).
Sapaturile sunt verificate prin controlarea amplasarii corecte a conturului santului si gropilor fata de axele principale ale constructiei, a dimensiunilor in plan si adancimii de fundare, precum si a peretilor sapaturii care nu trebuie sa prezinte surpari locale.
La cofraje se verifica dimensiunile interioare (care trebuie sa corespunda cu cele ale fundatiilor), verticalitatea panourilor, etanseitatea (daca este cazul) si modul de executie al sprijinirilor, pentru a nu ceda la impingerea pamantului.
La armaturi se verifica numarul de bare, diametrele, pozitiile, marca oului (care trebuie sa fie conform proiectului de executie), aspectul lor exterior (sa nu fie ruginite, deformate sau murdare de noroi) si daca au fost deformate dupa montarea lor in cofraje.
Inainte de a incepe turnarea betonului, gropile de fundatie si cofrajele se curata de pamant, eventual de impuritati, aschii de lemn, etc. Se sapa cei 10 . 50 cm de pamant lasat nesapat, pana se ajunge la cota prescrisa de fundare. Cofrajele din panouri de lemn se uda cu 2 .. 3 ore inainte de turnarea betonului, pentru ca astfel acestea absorb apa din beton. Pentru a preintampina patrunderea apelor in gropile de fundatie, se amenajeaza santuri si taluzuri pentru scurgerea acestora. De asemenea, se amenajeaza cai de acces pentru mijloacele de transport al betonului si al altor materiale. Daca fundatiile se executa sub nivelul apelor subterane, se iau masuri speciale de evacuare a acestora sau se aplica tehnologii speciale de betoane.
Fundatiile se betoneaza prin turnarea betonului in straturi de 15 . 20 cm grosime, atunci cand se compacteaza manual si de 30 . 40 cm, cand se vibreaza. Pana la inaltimea de 2 . 2,5 m, betonul se toarna direct din roabe, tomberoane, iar pentru inaltimi mai mari se prevad jgheaburi captusite cu tabla, burlane metalice, tuburi. Dupa turnarea fiecarui strat, se compacteaza betonul, manual sau cu vibratorul. Compactarea manuala cu maiuri grele de lemn sau metal se aplica numai la fundatii din beton simplu, la care betoanele sunt vartoase, urmarindu-se ca fiecare lovitura cu maiul sa acopere jumatate din suprafata loviturii precedente, iar betonarea sa se faca pana cand la suprafata betonului apare laptele de ciment. Compactarea mecanica se realizeaza cu previbratoare, care se introduc in masa betonului si se extrag in pozitie verticala.
Operatiile de turnare si compactare a straturilor se executa succesiv si continuu, pana cand se betoneaza intreaga fundatie, iar ultimul strat de beton se netezeste.
Decofrarea fundatiilor se executa dupa intarirea betonului. Mai intai se decofreaza fetele laterale ale fundatiilor prin taierea sarmelor care leaga panourile opuse, apoi se desfac spraiturile, se inlatura montantii si chingile orizontale (cand exista), se scot panourile de cofraj (cu ranga).
Controlul executiei fundatiilor consta in verificarea aspectului exterior al betonului intarit, care nu trebuie sa prezinte fisuri, goluri, zone segregate, iar muchiile trebuie sa fie drepte si suprafetele plane.
Fazele tehnologice ale executarii diferitelor tipuri de fundatii
Fundatii izolate sub stalpi cu bloc si cuzinet (fig. 2.18)
se traseaza si executa groapa de fundatie;
se toarna si se compacteaza beton in prima treapta a blocului de fundatie; betonul se toarna in straturi si se compacteaza cu previbratoare;
se executa cofraj pentru a doua treapta a blocului de fundatie;
se toarna betonul in treapta a doua a blocului de fundatie;
se decofreaza betonul din treapta a doua a blocului;
se executa cofraj, se monteaza armatura pentru cuzinet si mustatile de legatura cu stalpi;
se toarna si se compacteaza betonul in cuzinet;
se executa cofrajul, se monteaza armatura si se toarna betonul in stalp.
Fundatii izolate sub stalpi cu talpa de beton armat
se executa sapatura;
se toarna betonul de egalizare;
se monteaza armatura;
se toarna si se compacteaza betonul in talpa fundatiei.
Fundatii continue sub stalpi cu talpi de beton armat sau cu radier general
se executa sapatura;
se toarna betonul de egalizare;
se monteaza cofrajele inimii sectiunilor in forma de T;
se monteaza armatura.
se toarna betonul in straturi, vibrandu-se continuu pe inaltimea sectiunii.
Fundatii continue din beton simplu, cu sectiune dreptunghiulara, la constructiile fara subsol
se traseaza si se executa groapa de fundatie;
se toarna si se compacteaza betonul in straturi in blocul de fundatie (fig. 2.20); betonul se toarna de obicei direct in groapa de fundatie, marginita la partea superioara de scanduri de trasare ce delimiteaza conturul fundatiilor si ajuta la saparea corecta a santurilor; betonarea se executa continuu, fara intreruperi, iar in cazul in care este absolut necesar se intrerupe la 450 (fig. 2.21), pentru a realiza o buna legatura cu betonul ce urmeaza a fi turnat;
se niveleaza ultimul strat de beton;
se executa cofrajul necesar pentru turnarea betonului in soclul fundatiei; cofrajul se realizeaza din panouri ce se monteaza de o parte si de alta a fundatiei (fig. 2.22), se sprijina in exterior cu spraituri, iar in interior se prevad distantieri din lemn, beton, material plastic sau legaturi cu sarma intre un perete si celalalt, pentru a nu se produce deplasari din impingerea betonului proaspat turnat;
Fig.
2.22 - Cofraje pentru turnarea betonului in soclu a - panouri de cofraj cu inaltimea
egala cu a soclului; b -
panouri de cofraj cu inaltimea mai mare decat a soclului 1 - panou de cofraj; 2 -
montant; 3 - sprait; 4 - tarus; 5 -
sipca pentru ghidarea dreptarului; 6 - legatura de
sarma; 7 - bloc de fundatie; 8 - soclu
se toarna si se compacteaza betonul in soclul fundatiei in straturi si in mod continuu; se niveleaza ultimul strat cu dreptarul sprijinit pe contururile panourilor; cand acestea sunt mai inalte, dreptarul se reazema pe sipci de ghidare prinse la interior pe peretii cofrajului;
se decofreaza fetele laterale ale cofrajelor soclului;
se executa umplutura pe inaltimea soclului.
Fundatii continue din beton simplu, in trepte, la constructiile
fara subsol (fig. 2.23)
se traseaza si se executa gropile de fundatii care au latimea maxima a blocului de fundatie;
se toarna si se compacteaza betonul in prima treapta a blocului de fundatie;
se executa cofrajul pentru urmatoarea treapta a fundatiei;
se toarna si se compacteaza betonul in a doua treapta a blocului de fundatie;
se decofreaza partile laterale ale fundatiei;
se executa betonul in treptele urmatoare;
se decofreaza fundatiile;
se astupa gropile de fundatie in zonele unde sapaturile sunt mai lungi decat dimensiunea fundatiei;
se executa hidroizolatii orizontale si zidaria peste fundatie.
Fundatii continue din beton simplu sub zidurile exterioare, la constructiile cu subsol (fig. 2.24)
se executa sapatura generala cu pereti verticali sau in taluz normal;
se executa sapatura pentru fundatia continua a zidului exterior de subsol; talpa fundatiei este mai lata spre exterior decat peretele subsolului cu circa 15 cm, pentru a se putea realiza zidaria de protectie a hidroizolatiei cu grosime de o jumatate de caramida;
se toarna si se compacteaza betonul in blocul de fundatie;
se executa hidroizolatia orizontala;
se executa peretele de subsol din zidarie de caramida, zidarie mixta sau din beton simplu sau armat, planseul peste subsol si placa pardoselii subsolului;
se executa hidroizolatia verticala si zidul de protectie.
Fundatii continue din beton simplu sub zidurile interioare, la cladirile cu subsol (fig. 2.25)
se executa sapatura generala;
se sapa santul continuu pentru fundatia zidului interior;
se toarna si se compacteaza betonul in groapa de fundatie;
se executa hidroizolatia orizontala;
se executa peretele interior al subsolului;
se executa placa suport a pardoselii subsolului pe un strat de pietris.
Fundatii continue din beton armat sub pereti din
zidarie de caramida
se traseaza si se sapa groapa de fundatie;
se toarna betonul de egalizare;
se asterne pe stratul din beton de egalizare armatura sub forma de plasa din bare de otel-beton si armatura inclinata; pentru realizarea stratului de acoperire cu beton a armaturilor, se prevad 'purici' intre stratul de egalizare si plasele din bare de otel-beton;
se executa cofrajul pentru realizarea pantelor fundatiei;
se toarna si se vibreaza betonul in fundatii;
se decofreaza;
se realizeaza hidroizolatia orizontala sub zidaria de caramida;
se executa peretele de zidarie.
Fundatii continue din beton armat sub pereti din beton armat (diafragme) (fig. 2.26)
se traseaza si se sapa groapa de fundatie;
se toarna betonul direct in groapa de fundatie si se compacteaza acesta, pentru a realiza blocul de fundatie;
se monteaza cofrajul lateral pentru executarea talpii armate a fundatiei;
se monteaza armatura necesara, lasandu-se mustati de legatura pentru pereti;
se toarna si se compacteaza betonul in talpa fundatiei;
se decofreaza partile laterale dupa intarirea betonului.
Fundatii sub ziduri cu descarcari pe reazeme izolate (fig. 2.27)
se sapa gropile de fundatie (reazeme izolate);
se toarna si se compacteaza betonul in blocurile de fundatie;
Fig.
2.26 - Fazele de executare a unei fundatii continue sub pereti de
beton armat (diafragme) a - executarea gropii de
fundatie; b - turnarea
si compactarea betonului in blocul fundatiei;c - montarea cofrajului pentru talpa fundatiei; d - montarea armaturii pentru
talpa fundatiei si mustatile de legatura; e - turnarea si vibrarea in
talpa fundatiei; f -
decofrarea talpii, inceperea executiei peretelui; 1 - groapa
de fundatie; 2 - bloc de fundatie; 3 - panou cofraj; 4 - montant;
5 - sprait; 6 - tarus; 7 - armaturi; 8 -
armaturi transversale; 9 - armaturi longitudinale; 10 -
mustati de legatura; 11 - talpa fundatiei; 12 -
armatura orizontala pentru diafragme; 13 -
armatura verticala pentru diafragme; 14 - cofraj pentru
diafragme
se realizeaza stratul de pietris de 8 . 10 cm grosime intre reazemele izolate;
se toarna betonul de egalizare pentru stratul de pietris, pe care s-a asezat in prealabil hartie de ambalaj sau hartie kraft;
se monteaza panourile laterale de cofraj pentru grinda de descarcare;
se monteaza armatura necesara pentru grinda de descarcare;
se toarna si se compacteaza betonul in grinda de descarcare;
se decofreaza partile laterale ale grinzii de descarcare;
se executa hidroizolatia orizontala, umpluturile si stratul filtrant;
se executa zidaria si placa suport a pardoselii.
Fundatii pahar pentru stalpi prefabricati
se traseaza si se executa groapa de fundatie;
se toarna betonul de egalizare;
se monteaza armatura la partea inferioara a fundatiei (plasa) si armatura din peretii paharului;
se toarna fundul paharului fundatiei si se compacteaza;
se executa si se monteaza cofrajul pentru partile laterale ale fundatiei;
se betoneaza si se compacteaza peretii fundatiei;
se decofreaza partile laterale;
se monteaza si se monolitizeaza stalpii prefabricati in fundatiile pahar.
Fig. 2.27 Fazele de executare a unei
fundatii cu descarcari pe reazeme izolate A - saparea
gropilor de fundatie la distanta L intre ele; b - turnarea
si compactarea betonului; c - executarea stratului de pietris
si a betonului de egalizare; d - montarea panourilor laterale ale
cofrajelor grinzilor de descarcare; e - montarea armaturilor in
grinda de descarcare; f - turnarea si vibrarea betonului in
grinda de descarcare; g - decofrarea partilor laterale ale
grinzii, executarea hidroizolatiei orizontale sub perete, executarea
umpluturii, a peretelui si placii suport a pardoselii; 1 - gropi
pentru reazemele izolate; 2 - reazemele izolate; 3 - pietris; 4 -
beton de egalizare; 5 - panou de cofraj; 6 - montant; 7 - sprait;
8 - tarus; 9 - armaturi la grinda de descarcare;
10 -grinda de descarcare; 11 - hidroizolatie
orizontala; 12 - perete; 13 - umplutura; 14 - pietris; 15 -
placa pardoseala; 16 - nisip; 17 - trotuar; 18 - dop de bitum
