|
|
|
Colegiul Tehnic ION MINCU
REFERAT
MONTAREA USILOR SI A FERESTRELOR
Cuprins
I.Montarea usilor
1.Generalitati
2.Montarea tocurilor si a captuselilor in golul zidariei
II.Montarea ferestrelor
1.Generalitati
2.Montarea ferestrelor in golul zidariei
III.Desene ilustrative
IV.Bibliografie
I. Montarea usilor
1.Generalitati
Usile, ca elemente de constructii, apartin atat arhitecturii exterioare (usi exterioare) cat si celei interioare (usi interioare) ale cladirilor. Ele indeplinesc functia de inchidere si de izolare termica si fonica a cladirilor, iar intr-o oarecare masura si aceea de transmitere a luminii, a schimbului de aer etc.
Usile exterioare asigura legatura intre exteriorul si interiorul cladirilor iar cele interioare intre incaperi, limitand si spatiul dintre ele. Ca elemente de legatura (de acces), usile sunt dimensionate in asa fel incat sa asigure exploatarea lor in conditii optime, pentru intrarea si iesirea persoanelor, a obiectelor de uz casnic, a mobilierului, etc. Pentru realizarea acestui scop, dimensiunile golurilor de zidarie pentru usi sunt stabilite prin standarde de stat si considerate dimensiuni de baza.
Dimensiunile de executie ale usilor se determina in functie de dimensiunile nominale (de baza) ale golurilor de zidarie si trebuie sa fie cu 1 cm mai mici ca acestea, pentru a permite montarea lor in golurile respective. Inaltimea golului pentru usile fara prag se considera de la fata finita a pardoselii, iar la cele cu prag, de la fata finita a pragului.
Sensul de inchidere a tamplariei, de constructii (usi si ferestre) este stabilit de STAS 1637-62, pentru determinarea pozitiei de montare a accesoriilor pe fiecare canat in parte. Se considera fata de inchidere a unui canat fata situata in partea spre care se inchide acesta, iar fata de deschidere va fi partea spre care se deschide canatul.
Usile, ca si ferestrele, pot avea sensul de inchidere pe dreapta sau pe stanga. La usile pe dreapta, balamalele sunt situate in partea dreapta a fetei de deschidere, canatul usii spre dreapta deschis, se inchide in sensul acelor de ceasornic. La usile pe stanga, balamalele sunt situate in partea stanga a fetei de deschidere, usa deschisa spre stanga, se inchide in sensul invers al acelor de ceasornic.
Usile sunt alcatuite din urmatoarele parti componente : tocul, captuseala si foile usii, pervazuri si sipcile de oprire, balamale, broaste, zavoare, etc.
Tocul usii este o rama alcatuita din doi montanti si doua traverse care formeaza pragul superior si pragul inferior. Pragul inferior poate fi aparent sau ascuns, iar unele tocuri se executa fara acesta. Elementele componente ale tocului se pot executa din lemn masiv de rasinoase sau foioase, precum si din elemente lamelate.
Inaltimea tocului usii cu prag sau fara prag se masoara de la nivelul finit al pardoselii. Montantii tocului usilor de la cladirile de locuit au inaltimea cu 15 mm mai mare ca inaltimea functionala a tocului, iar cei ai usii de la cladirile industriale cu 60 de mm, diferenta care depaseste pragul inferior al tocului, pentru a se incastra in pardoseala.
Faltul tocului usilor interioare ale cladirilor de locuit are latimea de 12 mm, iar pentru usile exterioare, latimea faltului este de 1415 mm. Adancimea faltului tocului pentru foile de usi cu falt este de 30 mm pentru usile exterioare, latimea faltului este de 1415 mm. Adancimea faltului tocului pentru foile de usi cu falt este de 30 mm, pentru cele fara falt de 40 mm, iar pentru foile de usi ale cladirilor industriale de 36 mm.
Captuseala usii este alcatuita din rame cu tablii, sau din lemn masiv. Pentru zidurile groase pana la 400 mm captuselile se executa din lemn masiv, PAL sau din lemn stratificat. Pentru cele cu o grosime de peste 400 mm, captuselile se executa din rame cu tablii din lemn masiv, placaj sau PFL, precum si din rame dublu placate cu placaj sau PFL, furniruite sau nefurniruite.
Foile de usi (canaturi) sunt niste panouri care pot fi: placi plane, placi alcatuite din rame cu tablii. Foile de usi plane se executa mai rar din lemn masiv, utilizandu-se mai mult ramele dublu placate cu placaj sau PFL, precum si panelul, placile celulare si placile din aschii de lemn aglomerate, furniruite sau nefurniruite. Acestea au canturile masivuite cu lemn de rasinoase sau foioase corespunzatoare furnirului de fata. Foile de usi cu tablii executate din lemn masiv, placaj sau PFL pot fi prevazute cu falt sau fara falt, pline sau cu geamuri. Elementele lor componente se asambleaza prin cep si scobitura incleiate si consolidate cu pene de lemn si cuie.
Foile de usi se monteaza pe toc sau pe captuseala cu ajutorul balamalelor si se pot suprapune direct pe faltul tocului sau prin intermediul faltului executat si pe foaia usii, pentru a asigura o mai buna etanseitate la inchidere, care este asigurata cu broaste si zavoare.
Rosturile dintre toc sau captuseala si zidarie se acopera cu pervazuri din lemn masiv, de rasinoase sau foioase, simple sau profilate. Pentru acoperirea si inchiderea foilor de usi in doua canaturi se folosesc sipcile de acoperire executate din lemn masiv.
Usile se livreaza santierelor de constructii date cu grund, cu toate accesoriile montate, foile asamblate pe toc, baghetele pentru geamuri fixate provizoriu, iar pervazurile nemontate.
Usile exterioare si interioare de la cladirile publice, social- culturale sau de locuit, pot fi executate intr-un canat, doua sau mai multe canaturi. Foile de usi pot fi din rame cu tablii sau plane cu sau fara geamuri, montate pe toc sau pe captuseala, cu deschidere interioara sau exterioara, pe dreapta sau pe stanga. La unele cladiri publice social-culturale sau industriale se utilizeaza, in afara de usile interioare obisnuite si usi pivotante (rotitoare), batante si glisante. Usile exterioare ale oricaror constructii civile pot fi usi exterioare simple de intrare in cladire, usi duble de balcon sau usi-ferestre de balcon, etc.
2. Montarea tocurilor si a captuselilor
in golul zidariei
La montarea tocurilor si a captuselilor pentru usi, de altfel ca si la tocurile pentru ferestre, se procedeaza mai intai la verificarea dimensiunilor efective ale golurilor de zidarie si daca au fost respectate elementele constructive ale acesteia. In acest caz trebuie verificat mai ales inaltimea golului pentru usi stabilita de STAS 4670-66, care este conditionata de unele elemente constructive specifice ca: pardoselile denivelate, inaltimea golului la usile pentru balcoane si la usile cu prag. La usile montate pe captuseli trebuie verificata grosimea spaletilor la care se include si grosimea tencuielii pentru a se constata daca corespunde cu latimea captuselii.
De asemenea, se controleaza verticalitatea spaletilor si orizontalitatea buiandrugilor cu ajutorul bolobocului. Pe fiecare spalet vertical trebuie sa se afle montate, o data cu executarea zidariei, cate trei ghermele pentru fixarea in cuie a tocurilor sau captuselii usilor. Forma si marimea ghermelelor fiind aceeasi ca ale celor folosite la montarea tocurilor pentru ferestre.
Ghermelele pentru usi trebuie sa se monteze cu spaletii zidariei in dreptul balamalelor la circa 3040 cm, de la nivelul buiandrugilor, respectiv de la cel al pardoselii finite.
Pentru montarea tocurilor la usile interioare de pe coridoare sau din apartamente precum si cele exterioare ale fatadelor, traversa superioara a tocului sau captuselii trebuie sa fie ridicata la aceeasi inaltime fata de vagrisul incaperilor sau de reperul nivelului pardoselilor. In acest fel traversele superioare ale tocurilor sau captuselilor vor fi toate la acelasi nivel.
La pardoselile de parchet si cele fara prag trebuie sa se aiba in vedere, la montarea tocurilor si a captuselilor, ca de la cantul inferior al foilor usilor si pana la fata finita a pardoselii sa ramana un spatiu (rost) de 810 mm. La usile incaperilor cu pardoseli de ciment sau mozaic (baie, closete, etc.), acest spatiu trebuie sa fie de 20 mm.
De asemenea, axele verticale ale tocurilor sau captuselilor trebuie sa corespunda cu axele verticale ale golulilor de zidarie. Pentru aceasta, inainte de montarea tocurilor sau captuselilor se traseaza atat pe toc cat si pe spaletii zidariei axele de referinta, pentru corecta lor montare.
Inainte de montarea tocurilor sau captuselilor se asambleaza pe tocuri foile de usa, daca se livreaza neasamblate. Se controleaza modul de inchidere si se ajusteaza daca este cazul dupa care se demonteaza din balamale. Tocurile si captuselile se monteaza in golurile lor fara foile de usi care se depoziteaza in loturi corespunzatoare usilor respective.
Tocurile sau captuselile usilor pot fi montate in functie de grosimea zidului si de sistemul constructiv al usilor, in axa zidului sau la una din fetele peretelui. Pentru montarea lor, tocurile sau captuselile se impaneaza cu pene de lemn in dreptul ghermelelor; pe cat este posibil, insa se impaneaza si sub prag sau sub montantii laterali ai tocurilor sau captuselilor fara prag. Cu ajutorul penelor se realizeaza si centrarea lor pe axa verticala a golurilor zidariei. Centrare, care se verifica
in timpul impanarii cu firul cu plumb, fata de axa golului marcata pe spaletul superior, precum si fata de punctul de intersectie al diagonalelor tocurilor sau captuselilor. Dupa centrarea fata de axe se verifica lungimea diagonalelor, deoarece tocul sau captuseala se poate deforma, modificandu-se unghiurile drepte de la colturi, nefiind permisa nici o toleranta. Se verifica apoi, cu bolobocul si firul cu plumb, verticalitatea in planul peretelui si in sensul transversal al acestuia, astfel ca montantii sa nu cada mai inauntru sau mai inafara fetei peretelui.
Se procedeaza la montarea foilor usilor pe tocul sau captuseala impanata in goluri, pentru a se verifica modul cum se inchid canaturile usilor. Se bat apoi cuiele cu capul turtit in tocuri sau captuseli, verificandu-se de fiecare data pozitia tocului. Cuiele se ingroapa cu ajutorul dornului pentru a se chitui gaurile respective.
Rostul dintre toc sau captuseala si spaleti se umplu cu vata minerala, calti imbibati cu bitum, cauciuc spongios sau hartie impregnata. La usile exterioare, fata de contact a tocului sau captuselii cu zidaria se captuseste cu un strat de carton asfaltat sau se vopseste cu o solutie antiseptica.
Dupa etansarea rosturilor, executarea tencuielilor, verificarea inchiderii foilor usilor, a functionarii broastelor si zavoarelor ingropate, precum si remedierea defectiunilor constatate, se procedeaza la montarea pervazurilor si a glafurilor ferestrelor alaturate usilor de balcon.
II. Montarea ferestrelor
1. Generalitati
Ferestrele sunt elemente de constructii in forma de rame, care se monteaza in golurile peretilor exteriori ai cladirilor. Ele constituie, in ansamblul cladirilor, elemente inseparabile ale acestora, apartinand atat elementelor de arhitectura exterioara, cat si celor de arhitectura interioara.
Importanta pe care o au ferestrele, ca elemente de arhitectura exterioara, consta in asigurarea esteticii fatadei, care se realizeaza atat prin coloritul lor, cat si prin alternanta dintre plinurile si golurile fatadei (ritm), pentru a da cladirilor in exterior, un efect de liniste si de echilibru. Ca elemente de arhitectura interioara, ferestrele au o mai mare importanta deoarece asigura prin functionalitatea lor, lumina necesara si schimbul de aer din exterior si interior, ca si protectia impotriva intemperiilor din exterior si a zgomotelor din ambele sensuri.
Din punct de vedere constructiv, ferestrele trebuie sa fie rezistente, durabile si sa-si pastreze stabilitatea formei. Productia ferestrelor este reglementata si pusa de acord cu dimensiunile golurilor din peretii cladirilor, stabilite prin standarde de stat.
Realizarea acestor cerinte, pentru executarea ferestrelor, impune proiectantului si constructorului necesitatea de a alege solutiile constructive si arhitectonice cele mai corespunzatoare, pentru a asigura cladirilor estetica necesara, dar mai ales, interioarelor un mediu sanatos si confortabil.
In tara noastra productia ferestrelor se realizeaza pe cale industriala si se bazeaza inca pe elemente de lemn masiv din cherestea de rasinoase sau foioase tari (stejar, fag). Pentru executarea tocurilor de ferestre si usi se foloseste intr-o oarecare masura si sistemul elementelor lamelate, pentru a se utiliza astfel, sortimentele de lemn din cherestea de rasinoase de dimensiuni reduse si calitate inferioara. Pe plan mondial exista insa tendinta de a se folosi materiale care sa inlocuiasca lemnul, cum ar fi de exemplu, executarea cercevelelor din profile de metale usoare (aluminiu), materiale plastice realizate prin extrudere sau presare, precum si elemente din aschii de lemn aglomerat cu rasini fenolice sau fibre sintetice aglomerate.
Ferestrele sunt alcatuite din: toc, cercevea, glaf, pervaz, sipca de acoperire, traversa intermediara, ochi de geam mobil, balamale, cremon si lacrimar.
Tocul si cercevelele se asambleaza prin suprapunere, pentru a se realiza inchiderea golului de zidarie. Aceste complexe au forma unor rame care sunt alcatuite din elemente verticale (laterale) numite montanti si elemente transversale (orizontale) numite traverse.
Tocul este un cadru exterior al ferestrei care se monteaza in golul zidariei si pe care se monteaza cercevelele. Pentru obtinerea unor spatii mai mici in interiorul tocului se folosesc montanti intermediari pentru asamblarea mai multor cercevele, iar pentru realizarea spatiului de supralumina, traverse intermediare.
Cadrul tocului este prevazut cu falt drep, dupa tipul constructiv al ferestrei, numai pe partea exterioara sau interioara, precum si pe ambele parti la ferestrele duble.
Cercevelele, numite si canaturi, se monteaza pe toc printr-o asamblare fixa sau mobila, prin intermediul faltulilor duble, care asigura o buna etanseitate. In felul acesta, cercevelele fiind prevazute si ele cu falt (adancimea faltului fiind de 2/3 din grosimea cercevelei) intra in toc, asigurand contactul intre ele pe suprafata celor doua falturi suprapuse. La interior cercevelele sunt prevazute cu un falt in care se monteaza geamul cu ajutorul cuielor si al chitului sau cu sipci din lemn ori material plastic. In cazul in care cercevelele sunt prevazute cu elemente despartitoare intermediare, acestea poarta denumirea de sprosuri sau nervuri.
Elementele componente ale cercevelelor trebuie sa aiba dimensiuni cat mai mici (in special latimea), pentru a asigura patrunderea unei cantitati cat mai mari de lumina. De asemenea, ele trebuie sa fie executate din material de buna calitate si bine uscat, corect imbinate, pentru a le asigura o buna stabilitate si functionare in timp.
Ramele cercevelelor se imbina cu cep dublu deschis, iar dupa incleiere trebuie sa fie consolidate cu bolduri si chiar cu coltare metalice sau din material plastic pentru cele cu o latime mai mare.
Glaful ferestrei din lemn se afla montat in interiorul camerei, la baza ferestrei, pentru acoperirea rostului dintre perete si toc. In acest scop, el este prevazut cu un falt care se imbina cu ulucul executat in traversa inferioara a tocului, asamblandu-se fara clei.
Pervazurile sunt frize de lemn care acopera rosturile, in exterior sau interior, dintre perete si traversa superioara si montantii laterali ai tocului. Ele se fixeaza prin cuie pe tocul ferestrei.
Sipcile de acoperire si sprijin se fixeaza prin cuie pe montantii de mijloc ai ferestrelor in doua canaturi, pentru acoperirea accesoriilor de inchidere si fixare a ferestrelor.
Lacrimarul este un element profilat care se afla la partea exterioara a cercevelelor avand rolul de a inlatura in exterior apa care se scurge pe fereastra. El poate fi executat din aceeasi bucata care formeaza traversa inferioara a cercevelelor, sau fiind un element separat care se imbina prin lamba si uluc, in exterior, cu traversa inferioara a cercevelelor, cu traversa superioara a tocului sau cu traversa intermediara de supralumina. El se incleiaza cu un adeziv rezistent la umiditate si se consolideaza prin cuie.
Accesoriile pentru ferestre pot fi metalice sau din material plastic si sunt necesare asamblarii cercevelelor cu tocul, pentru inchiderea, deschiderea si blocarea lor.
Panourile de protectie asigura protectia impotriva luminii sau a intemperiilor atmosferice, executate din frize sau sipci, consolidate pe rame sau traverse.
Ferestrele se livreaza santierelor grunduite pe toate fetele, iar in unele cazuri, cu acordul partilor, ele pot fi livrate cu un strat de vopsea sau complet finisate.
Ferestrele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere, insa dupa tipurile constructive si functiile pe care le indeplinesc ele pot fi : ferestre simple fixe, ferestre simple cu deschidere exterioara, ferestre simple cu deschidere interioara, ferestre duble cu deschidere interioara-exterioara, ferestre duble cu deschidere interioara, ferestre cuplate, ferestre basculante, etc.
2. Montarea ferestrelor in golurile zidariei
a. Generalitati
Elementele componente ale ferestrelor sunt supuse inainte de montare unui control de calitate, pentru a se determina modul lor de comportare in conditii de exploatare.
In acest scop, cercevelele sunt supuse unor incercari de laborator, fizico-mecanice, pentru determinarea umiditatii si a stabilitatii la variatiile de umiditate a ramelor, rezistenta imbinarilor, planeitatea ramelor si incercarea la o smulgere a balamalelor si cremoanelor. De asemenea, se verifica cu multa grija, pentru remediere, etanseitatea la apa si aer a ferestrelor complet montate, finisate si cu toate accesoriile de functionare si exploatare.
Transportul pe santier a ferestrelor grunduite, partial sau complet finisate, se face avand cercevelele montate pe toc, asezate in pozitie verticala de montaj si bine fixate pe platforma mijloacelor de transport, pentru a nu se rasturna si deteriora in timpul transportului.
Depozitarea ferestrelor, pana la montarea lor in golurile zidariei trebuie sa se faca numai in incaperi uscate, ferite de vant si razele soarelui, asezate in pozitie verticala sau perfect orizontala, pe sipci de protectie intre ele.
Manipularea manuala sau cu mijloace mecanice, la descarcare sau la montare, trebuie sa se faca cu multa grija pentru a se evita rasturnarea si lovirea lor, ca si accidente de munca care se pot produce cu aceasta ocazie.
Pentru a cunoaste locul de montare pe toc a fiecarui canat al ferestrei, pe falturile unde sunt montate balamalele cercevelelor si a tocului se afla stantate aceleasi repere (numere) de recunoastere. Astfel, in cazul montarii tocului, a ajustarii falturilor pentru o inchidere corecta a cercevelelor pe tocuri, sau la depozitarea pe loturi ale cercevelelor, la remontare, se recunosc dupa aceste numere.
Inainte de montarea ferestrelor in golurile zidariei, se procedeaza la verificarea dimensiunilor efective ale golurilor, pentru a se constata respectarea prevederilor standardizate si concordanta acestora cu dimensiunile tocurilor. De asemenea, se verifica verticalitatea buiandrugilor. Se verifica daca formeaza golul zidariei si orizontalitatea buiandrugilor. Se verifica daca pe fiecare spalet vertical al golului de zidarie sunt montate cate doua ghermele la o distanta de 2025 cm de la partea inferioara si superioara a golului, necesare fixarii tocurilor ferestrelor.
Pentru asigurarea unei bune fixari a tocurilor de ferestre, ghermelele, care se monteaza in ziduri groase pana la o caramida, trebuie sa fie executate din dulapi, avand o grosime egala cu cea a caramizii, iar pentru ziduri mai groase de o caramida trebuie sa se monteze ghermele cu coada. La zidurile executate din caramizi cu goluri, din diafragme de beton monolit sau din panouri prefabricate, ghermelele se executa din bucati de dulap, prevazute cu praznuri de otel-beton.
b. Montarea tocurilor de ferestre
La montarea tocurilor pentru ferestrele de fatada trebuie sa se respecte una dintre conditiile cele mai importante, potrivit careia ferestrele trebuie sa se afle pe aceeasi axa verticala, iar pe orizontala la acelasi nivel. In acest scop, inainte de montarea tocurilor se va trasa axa verticala de referinta pe fiecare toc, care trebuie sa corespunda la montare cu cea a golulilor de la toate nivelele, determinata cu ajutorul firului cu plumb.
Pentru stabilirea orizontalitatii tuturor ferestrelor de pe acelasi nivel, ca si inaltimea de montare a tuturor ferestrelor, atat de pe acelasi nivel, cat si de pe celelalte nivele ale constructiei, traversa superioara a tocurilor trebuie sa fie ridicata la aceeasi inaltime fata de vagrisul incaperilor. In acest scop, se va trasa pe spaletii golurilor, linia orizontala de la baza inferioara, a golului, care sa corespunda celei a pragului, trasata cu dreptarul si bolobocul, sau cu furtunul de nivel.
Introducerea tocurilor in golurile zidariei trebuie sa fie asigurata printr-o manevrare corespunzatoare spre a se evita deteriorarea elementelor tocului, dar mai ales, scaparea lui din golul zidariei. Se centreaza apoi tocul pe axul vertical si la linia de nivel cu ajutorul penelor, care se fixeaza, de obicei, in dreptul ghermelelor. Se controleaza precizia centrarii axelor cu firul de plumb, fata de axa de spaletul golului, iar cu bolobocul, orizontalitatea acestuia fata de linia de nivel trasata pe spaleti.
Tocul ferestrelor se monteaza, de regula generala, la mijlocul zidului, iar uneori la fata lui exterioara cu o retragere corespunzatoare urechilor de zid sau a conditiilor de etansare a rostului dintre toc si spaleti. De obicei, tocul ferestrelor, prevazute cu rulouri se monteaza la nivelul fetei interioare a zidului, iar uneori si cel al ferestrelor duble cu deschidere obisnuita.
In timpul impanarii, tocul se verifica cu bolobocul si verticalitatea montantilor laterali ai tocului fata de planul peretelui, pentru ca sa nu fie un colt al tocului mai in afara iar altul mai inauntru. De asemenea, se verifica diagonalele tocului, pentru a se evita deformarea unghiurilor drepte, ceea ce ar produce o nepotrivire la suprapunerea falturilor cercevelelor pe cele ale tocului sau o functionare necorespunzatoare.
La montarea tocurilor cu lungimi mari, avand mai mult de 3 canaturi obisnuite, se fixeaza intre cele doua traverse ale tocului un pop de lemn sau un pop metalic extensibil, pentru a evita deformarea traversei superioare. In acest scop, in dreptul popului, sub traversa inferioara se va introduce in rostul dintre zid si toc un punct de sprijin format dintr-o bucata de scandura.
Dupa impanarea si pozitionarea perfecta a tocului in golul zidariei se monteaza cercevelele, daca au fost demontate, si se controleaza modul lor de functionare. Se bat apoi cuie speciale sau cuie cu cap turtit pentru fixarea tocului in ghermele, care se ingroapa cativa cm in toc, cu ajutorul dornului pentru a se acoperi cu chit. Se acopera apoi cu pervazuri rosturile dintre toc si zid.
Pentru montarea tocurilor ferestrelor finisate se folosesc niste carlige de ancorare insurubate in ghermelele fixate in zidarie si suruburi cu piulite.
La montarea tocurilor de ferestre este necesar sa se procedeze la realizarea etansarii rosturilor dintre zid si toc. In cazul in care tocurile se monteaza inainte de executarea tencuielilor, se pot incastra in zidarie, sau se poate introduce in rostul dintre zid si toc o funie bituminata, vata minerala, cauciuc spongios sau hartie impregnata, dupa care se executa tencuiala.
Fata de contact a tocului cu zidaria se poate captusi cu un strat de carton asfaltat sau se acopera cu un strat de vopsea sau solutie antiseptica, pentru protejarea contra umiditatii si a ciupercilor xilofage.
Dupa montarea definitiva a tocului se face o verificare de proba a functionarii inchiderii pe toc a cercevelelor ca si a accesoriilor ferestrelor. In cazul in care falturile nu se suprapun corect si se "freaca" la inchidere-deschidere, se procedeaza la ajustarea falturilor cu gura de broasca. Daca insa cercevelele "trag de balamale" din cauza ca balamalele nu sunt paralele, nu sunt montate pe aceeasi verticala sau sunt ingropate mai adanc de cat era necesar, se procedeaza, de la caz la caz, la remedierea acestor nepotriviri. Astfel, prin lovituri usoare de ciocan date in cilindrul balamalei de pe toc, pentru a o da putin peste cap, se va asigura o suprapunere corecta a falturilor cercevelelor pe cel al tocului. De asemenea, folosind cleste de scos cuie, balamalele de pe toc pot fi trase mai inafara, prin indoirea boldurilor de fixare pentru realizarea unei alaturari corecte a cercevelelor pe tocuri.
Glafurile se monteaza inainte de executarea tencuielilor si se asambleaza pe toc cu sau fara clei, prin lamba pe care o are pe cant, cu ulucul de pe cantul traversei inferioare a tocului. La ferestrele montate la mijlocul peretelui, glafurile trebuie sa depaseasca cu circa 2,5 cm fata interioara a peretelui, avand o usoara inclinatie, de 1 % spre interiorul camerei. De asemenea, se monteaza pe glaf si placuta cu role pentru vergeaua cermonului de la randul interior al cercevelei. Se monteaza apoi pervazurile pe toc, pentru acoperirea rostului dintre toc si ferestre, precum si capacele si ramele cutiilor de rulare.
Pentru montarea tocului in golurile panoului prefabricat, dupa ce acesta a fost executat se procedeaza in aceleasi conditii, prin fixarea lui cu cuie in ghermelele montate in panourile prefabricate. Pentru etansarea rostului dintre toc si panou se foloseste o funie gudronata sau celochit care protejeaza si tocul de umezeala. Spaletul ramas liber se acopera cu o captuseala de lemn prevazuta cu falt, care se monteaza in ulucul tocului, iar rostul dintre aceasta si panou se acopera cu un pervaz.
