Diagnosticarea ambreiajului

Diagnosticarea ambreiajului

Pentru caraterizarea starii tehnice a ambreiajului se utilizeaza urmatorii para­metrii de diagnosticare: cursa libera a pedalei ambreiajului, patinarea, decuplarea totala, momentul maxim transmis, zgomotele la actionarea pedalei si modul de cuplare si decuplare.

Corelatiile existente intre principalii parametri ce definesc starea tehnica a ambreiajului si parametrii utilizati pentru diagnosticarea sa sunt prezentate in tabelul 4.1.

Cursa libera a pedalei ambreiajului se determina cu ajutorul unui dispozitiv simplu, compus dintr-o rigla gradata pe care culiseaza doua cursoare, avand articulat la o extremitate un suport (poate fi magnetic) ce se fixeaza pe planseul pedalierului sau pe podeaua cabinei (fig.4.5).

Unul din cursoare se fixeaza in dreptul pozitiei initiale, apoi se apasa pedala incet, cu mana, pana la intampinarea unei rezistente sporite - momentul in care rulmentul de presiune ajunge in contact cu parghiile de debreiere sau cu arcul diafragma. Cel de al doilea cursor s-a deplasat odata cu pedala, astfel incat, dupa parcurgerea cursei libere, se citeste distanta dintre cele doua cursoare.

La multe modele actuale de automobile, constructorul nu mai precizeaza valoarea cursei libere a pedalei de ambreiaj, ci marimea cursei totale a acesteia. Astfel, spre exemplu, la autoturismele Peugeot 306 echipate cu motoare TU1M, TU3MC sau TU5JP cursa totala a pedalei ambreiajului este de 141.151 mm si se masoara prin reportarea celor doua pozitii extreme ale pedalei la marginea volanului (fig. 4.6):

X=L₂-Li.

Constructia ambreiajului permite ca, in cazul realizarii prescriptiei respective, portiunea libera a cursei sa se incadreze implicit in limitele normale.

Trebuie remarcat faptul ca in prezent exista variante constructive de ambreiaje prevazute cu dispozitive de reglare automata a cursei libere a pedalei in functie de uzura garniturilor de frictiune ale discului condus.

Patinarea ambreiajului se poate verifica in mai multe moduri, prezentate in cele ce urmeaza:

.Automobilul se afla in stationare cu frana actionata si motorul pornit. Se cupleaza schimbatorul de viteze in treapta de priza directa (sau cea 848e45i cu raportul de transmitere cel mai apropiat de 1) si se accelereaza motorul pana la o turatie de

1500-2000 min-¹ (valorile inferioare pentru vehicule grele iar cele superioare pentru autoturisme), dupa care se cupleaza progresiv ambreiajul. In cazul unui ambreiaj aflat in buna stare tehnica se va produce oprirea motorului.

.Automobilul ruleaza in palier avand schimbatorul de viieze cuplat in treapta superioara. La un moment dat se ia piciorul de pe pedala de acceleratie dupa care se apasa din nou brusc, urmarindu-se daca cresterea turatiei motorului este propor­tionala cu marimea vitezei de deplasare. Daca motorul se ambaleaza fara ca viteza automobilului sa creasca in mod corespunzator, inseamna ca ambreiajul patineaza.

.in timp ce automobilul ruleaza in priza directa cu o viteza constanta cuprinsa intre 60 si 80 km/h (valoarea inferioara pentru automobile grele), se actioneaza brusc si complet pedala de acceleratie. Mentinand acceleratia se debreiaza pentru o perioada foarte scurta, atat cat motorul sa-si mareasca turatia pana la limita maxima admisa, dupa care se elibereaza brusc pedala ambreiajului. Se urmareste in cat timp de la ambreiere turatia motorului revine la valoarea corespunzatoare vitezei de deplasare a automobilului. Aceasta metoda se recomanda in special in cazul automobilelor prevazute cu ambreiaje cu arc diafragma.

in cazul automobilelor al caror schimbator de viteze are etaj de priza directa si care sunt prevazute cu arbore cardanic intre schimbatorul de viteze si puntea motoare, verificarea patinam ambreiajului se poate face la standul cu role pentru determinarea puterii la roata motoare (fig. 4.7). Se utilizeaza o lampa stroboscopica conectata la cablul uneia din bujii (la motorul cu aprindere prin scanteie) sau la un traductor de presiune montat la conducta unui injector (la motorul cu aprindere prin comprimare). In acest fel frecventa impulsurilor luminoase produse de lampa stroboscopica va fi proportionala cu turatia motorului. Automobilul, aflat cu rotile motoare pe rolele standului, este adus in regim de functionare cu schimbatorul de viteze in priza directa. Se lumineaza cu lampa stroboscopica articulatia cardanica de la iesirea din cutia de viteze. Daca imaginea articulatiei nu este stabila ci se roteste sau prezinta smucituri, rezulta ca ambreiajul patineaza.

Momentul maxim pe care il poate transmite ambreiajul poate fi determinat static cu ajutorul unui dispozitiv simplu, format dintr-o parghie si un set de greutati, principial prezentat in figura 4.8.

Dispozitivul se monteaza in prelungi­rea arborelui cotit, angrenandu-se cu aces­ta prin intermediul dispozitivului rac. Inaintea efectuarii masuratorii propriu-zise, se incalzeste motorul la temperatura de regim si se executa o serie de 4-5 demaraje pentru incalzirea garniturilor de frictiune ale ambreiajului. In continuare se imobilizeaza automobilul prin intermediul sistemului de franare, se opreste motorul, se scot bujiile sau injectoarele (pentru a se elimina momentul rezistent datorat procesului de comprimare a aerului in camerele de ardere) si se cupleaza schimbatorul de viteze in ultima treapta. Dispozitivul de masura a momentului se dispune in dreptul si la nivelul dispozitivului rac al arborelui cotit, axul sau angrenand cu acesta, avand grija ca parghia de masura sa se afle in pozitie orizontala.

Intr-o prima etapa se va determina momentul rezistent datorat frecarilor din motor. Pentru aceasta se mentine pedala ambreiajului in pozitia debreiat si se ma­reste progresiv valoarea greutatii suspendate pana cand bratul incepe sa se roteasca. Valoarea greutatii in acest caz inmultita cu lungimea bratului parghiei la care se adauga constanta dispozitivului (momentul dat de greutatea parghiei) indica tocmai momentul rezistent datorat frecarilor din motor M_r

In a doua etapa se determina momentul total M, ce este format din suma dintre momentul rezistent al motorului si momentul maxim pe care este capabil sa-1 transmita ambreiajul. Se elibereaza complet pedala ambreiajului si se mareste progresiv valoarea greutatii pana cand bratul incepe sa se roteasca. Determinarea momentului M, se face ca in etapa anterioara. Valoarea momentului maxim pe care ambreiajul este capabil sa il transmita este data de diferenta dintre cele doua momente masurate:

M_a = M_t- Mr

Aceasta valoare se compara cu limita minima precizata de constructor pentru tipul respectiv de automobil. In lipsa acestei informatii, valoarea limita se calculeaza cu relatia: 

in care: Me _max -momentul efectiv maxim dezvoltat de motor (caracteristica functionala prezenta in orice documentatie,  oricat de sumara, a unui automobil);

-valoarea minima a coeficientului de siguranta al ambreiajului.

Pentru  se au in vedere, in general, urmatoarele valori:

1,1-1,4  pentru autoturisme;

1,3-1,5  pentru autocamioane si autobuze;

1,4-3,8 pentru autocamioane cu remorca.

Verificarea decuplarii complete a ambreiajului se face cu automobilul aflat in stationare cu motorul in functiune. Se decupleaza ambreiajul si se schimba succesiv treptele cutiei de viteze. Daca decuplarea nu este completa, se vor inregistra zgomote la schimbarea treptelor de viteza.