managementul investitiilor

MANAGEMENTUL INVESTITIILOR

CAPITOLUL I

ACTUL CONSTITUTIV

AL SOCIETATII 'PANIS' SRL

CAPITOLUL I: DENUMIRE, FORMA JURIDICA, SEDIU, DURATA

Art.1 DENUMIREA SOCIETATII

1.1. Denumirea societatii este SC "PANIS" S.R.L., societate cu raspundere limitata.

1.2. In orice act, scrisoare sau publicatie emanand de la societate se va mentiona denumirea si forma juridica a acesteia, sediul, capitalul social, precum si numarul de inmatriculare in Registrul Comertului si codul fiscal.

Art.2 FORMA JURIDICA A SOCIETATII

2.1. Societatea comerciala PANIS este persoana juridica romana avand forma juridica a unei societati cu raspundere limitata.

2.2. Societatea isi va desfasura activitatea in conformitate cu prevederile legilor romane in vigoare si cu prezentul Act constitutiv.

Art.3 SEDIUL SOCIETATII

3.1. Sediul societatii va fi in judetul Brasov,orasul Brasov,Str.Toamnei,Nr.25.

3.2. Sediul poate fi schimbat in orice localitate din Romania, prin decizia Adunarii Generale, cu efectuarea formalitatilor legale.

3.3. Societatea poate crea sucursale, filiale, reprezentante sau agentii in localitati din tara sau din strainatate.

Art.4 DURATA SOCIETATII

4.1. Societatea se constituie pe durata nelimitata, incepand cu data inmatricularii ei in Registrul Comertului.

4.2. Societatea este persoana juridica de la data inmatricularii ei in Registrul Comertului.

CAPITOLUL II. OBIECTUL SOCIETATII

Art.5 OBIECTUL DE ACTIVITATE

5.1. Societatea are drept obiect principal de activitate CLASA CAEN 158-Fabricarea produselor de panificatie si morarit.

5.2. Activitate principala a societatii este COD CAEN 1581-Fabricarea painii si a produselor proaspete de patiserie.

5.3. Societatea mai poate desfasura si urmatoarele activitati:

1582-Fabricarea biscuitilor,piscoturilor si altor produse similare.

1583-Fabricarea zaharului.

1584-Fabricarea produselor din cacao,a ciocolatei si a produselor zaharoase.

1585-Fabricarea macaroanelor,taiteilor,cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare.

1586-Prelucrarea ceaiului si cafelei.

1587-Fabricarea condimentelor.

1588-Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice.

1589-Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.

CAPITOLUL III. CAPITALUL SOCIAL SI PARTILE SOCIALE

Art.6 CAPITALUL SOCIAL

6.1. Capitalul social subscris este de 8000 Euro.

6.2. Capitalul social este divizat in 100 parti sociale egale, fiecare avand o valoare nominala de 80 Euro fiecare.

6.3. Structura capitalului social este urmatoarea:

- Dna VALEANU IONELA RAMONA subscrie 25 parti sociale in valoare de 80 Euro,reprezentand 25% din capitalul social .

- Dna STOICA ANDREEA subscrie 25 parti sociale in valoare de 80 Euro, reprezentand 25% din capitalul social .

- Dna RADOIU CRISTINA AMALIA subscrie 25 parti sociale in valoare de 80 Euro,reprezentand 25% din capitalul social.

- Dna ZAFIU CORNELIA MARIA subscrie 25 parti sociale in valoare de 80 Euro,reprezentand 25% din capitalul social.

Adunarea generala a asociatilor in mod exceptional si numai in unanimitate de voturi poate modifica cota de participare la beneficii si pierderi ce revine unui asociat in functie de aportul sau deosebit la obtinerea unor beneficii sau de cauzarea unor prejudicii importante societatii.

Participarea la profit si pierderi este in conformitate cu participarea la capitalul social al societatii.

Art.7 MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL

7.1. Capitalul social poate fi majorat prin decizia Adunarii Generale a asociatilor

7.2. Majorarea de capital se poate face prin noi aporturi in numerar sau in natura, prin incorporarea rezervelor, a diferentelor din reevaluarea patrimoniului sau a altor surse determinate.

7.3. Partile sociale nou subscrise in totalitatea lor vor fi libere de orice sarcini.

Art.8 REDUCEREA CAPITALULUI SOCIAL

8.1. Reducerea capitalului social se poate face pe baza Hotararii Adunarii Generale a asociatilor, cu respectarea minimului de capital social legal.

8.2. Hotararea va arata motivele reducerii capitalului si procedeul ce va fi folosit pentru efectuarea acestei reduceri.

Art.9 PARTILE SOCIALE

9.1. Partile sociale nu sunt negociabile si sunt considerate indivizibile fata de societate, care nu recunoaste decat un proprietar pentru fiecare parte sociala subscrisa.

9.2. Societatea va tine evidenta tuturor partilor sociale intr-un registru numerotat si sigilat care se va pastra la sediul societatii.

Art.10 DREPTURI SI OBLIGATII DECURGAND DIN PARTILE SOCIALE

10.1. Fiecare parte sociala subscrisa si varsata de asociati confera acestora dreptul la un vot in Adunarea Generala, dreptul de a alege si a fi ales in organele de conducere, dreptul la distribuirea profitului si a altor beneficii, conform prevederilor prezentului Act Constitutiv si dispozitiilor legale, precum si altor drepturi prevazute de Actul Constitutiv.

10.2. Detinerea de parti sociale implica adeziunea de drept la Actul Constitutiv.

10.3. Drepturile si obligatiile aferente partilor sociale le urmeaza pe acestea in cazul trecerii acestora in proprietatea altor persoane.

10.4. Obligatiile societatii sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar asociatii raspund numai in limita partilor sociale pe care le detin in societate..

Art 11 CESIONAREA PARTILOR SOCIALE

11.1. Partile sociale pot fi transmise catre terte persoane doar prin acordul tuturor asociatilor, exprimat prin Hotararea Adunarii Generale a Asociatilor.

11.2. Orice instrainare de parti sociale facuta cu incalcarea alineatului precedent este nula.

11.3. Cesiunea partilor sociale va fi inregistata la Registrul Comertului si inscrisa in registrul asociatilor. Cesiunea are efect fata de terti din momentul inscrierii ei la Registrul Comertului.

11.4. In caz de deces a unuia dintre asociati, societatea va continua cu mostenitorii acestuia.

CAPITOLUL IV. CONDUCEREA SOCIETATII

Art.12 ADUNAREA GENERALA

12.1. Adunarea Generala a Asociatilor este organul de conducere al societatii care decide asupra activitatii acesteia si a politicii ei economice si comerciale.

12.2. Adunarile Generale sunt ordinare si extraordinare si se tin la sediul societatii.

12.3. Adunarea Generala a asociatilor are urmatoarele atributii principale:

a) hotaraste cu privire la modificarea Actului Constitutiv

b) hotaraste cu privire la marirea sau reducerea capitalului social

c) hotaraste cu privire la investitii in alte societati, sau la distribuirea beneficiilor sau a pierderilor decurgand din asemenea investitii

d) hotaraste cu privire la dividende

e) hotaraste cu privire la comasarea, divizarea sau dizolvarea societatii

f) hotaraste cu privire la contractarea de imprumuturi bancare si la acordarea de garantii altor societati depasind suma de 50% din capitalul societatii

g) numeste si revoca administratorii societatii

h) examineaza, aproba si modifica bilantul si contul de profit si pierderi dupa analizarea raportului administratorilor

i) aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi

j) aproba si modifica programul de activitate si bugetul societatii

k) numeste cenzorii societatii, le stabileste remunerarea, ii descarca de activitate si ii revoca

l) hotaraste cu privire la infiintarea si desfiintarea filialelor, reprezentantelor si a agentiilor

m) decide asupra infiintarii de societati mixte cu terte persoane fizice sau juridice

n) hotaraste asupra investitiilor majore ale societatii care depasesc 50% din capitalul social al societatii si asupra duratei de amortizare a fondurilor fixe

o) hotaraste cu privire la actionarea in justitie a administratorilor, directorilor si a cenzorilor pentru pagube pricinuite societatii

p) decide in orice alta problema importanta privind activitatea societatii

Art.13 CONVOCAREA ADUNARII GENERALE

13.1. Adunarea generala a asociatilor este convocata de oricare dintre administratori

13.2. Adunarea Generala se convoaca cel putin odata pe an, nu mai tarziu de 3 luni dupa incheierea exercitiului financiar, pentru a examina bilantul si contul de profit

si pierderile anului precedent si pentru a se stabili programul de activitate pe anul urmator.

13.3. Cand capitalul social s-a micsorat sub limita legala, administratorii sunt obligati sa convoace Adunarea Generala in termen de 15 zile de la data constatarii acestei micsorari.

13.4. Instiintarile cu privire la adunarile generale se trimit prin scrisori recomandate sau prin telex, la adresele date de asociati in prezentul Act Constitutiv ( sau la cele comunicate ulterior), cu cel putin 10 zile inainte de data convenita pentru Adunare.

Art.14 ORGANIZAREA ADUNARII GENERALE

14.1. Adunarea generala este prezidata de unul dintre administratori

14.2. Adunarea generala desemneaza dintre membrii sai pe un secretar care sa verifice lista de prezenta si care sa intocmeasca procesul verbal al adunarii

14.3. Procesul verbal se va scrie intr-un registru separat sigilat si parafat ce se pastreaza la sediul societatii.

14.4. Procesul verbal va fi semnat de persoana care a prezidat sedinta si de secretarul care l-a intocmit. Daca aceeasi persoana indeplineste si atributia de secretar si de presedinte al Adunarii Generale, procesul verbal va fi semnat doar de acea persoana.

Art.15 EXERCITAREA DREPTULUI LA VOT IN ADUNAREA GENERALA

15.1. Adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale.

15.2. Deciziile Adunarii generale care implica modificarea oricaruia dintre elementele Actului Constitutiv se iau cu unanimitate de voturi

15.3. Dreptul la vot poate fi exercitat personal sau prin imputernicit pe baza de procura care va fi prezentata inaintea Adunarii generale.

15.4. Votul poate fi exercitat prin scisoare recomandata cu confirmare de primire sau prin fax.

CAPITOLUL V. ADMINSTRAREA SOCIETATII

Art.16 ADMINISTRATORI

16.1. Societatea este administrata de Doamna STOICA ANDREEA, cetatean roman, nascuta la data de 11.04.1985, domiciliata in Orasul Brasov, Str. Alexandru Sahia,nr.6, bl. 6, sc. A, et. 3, ap. 11, Judet Brasov, identificat cu C.I seria BV nr 039847, CNP 2850411205568, eliberat la data de 16.04.1999 de Politia Brasov, avand puteri depline pe o perioada nelimitata. Adunarea generala a asociatilor poate dispune prelungirea acestei perioade precum si reducerea ei si eliberarea din aceasta functie inainte de termen, hotarand, in acest caz, asupra descarcarii de gestiune.

Art.17 PUTERILE ADMINISTRATORILOR

17.1. Administratorii au dreptul de a reprezenta societatea in relatiile cu tertii

17.2. Administratorii pot lua orice decizie cu privire la activitatea societatii, exceptia actelor juridice prin care societatea instraineaza, schimba sau constituie in garantie bunuri aflate in patrimoniul societatii, a caror valoare depaseste jumatate din valoarea contabila a activelor societatii, la data incheierii actului juridic, situatie in care hotararea se va lua de catre Adunarea Generala

17.3. Puterile acordate administratorilor vor fi exercitate de acestia separat.

Art.18 RESTRICTII IN EXERCITAREA MANDATULUI DE ADMINISTRATOR, DUPA INCETAREA MANDATULUI, PRECUM SI ALTE RESTRICTII

18.1. Administratorii societatii nu pot primi fara autorizatia Adunarii Generale, mandatul de administrator in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de

activitate, nici sa faca acelasi gen de comert sau un altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane, sub sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daune.

18.2. De asemenea in cazul iesirii din societate a unui asociat prin cesiune sau prin oricare alt mod, acesta se obliga si in conformitate cu dispozitiile legii 11/1992 sa respecte secretul profesional, sa se abtina de la orice actiune de concurenta neloiala, de a nu folosi in interes personal, ori in interesul altei persoane fizice sau juridice informatiile si datele la care a avut acces in activitatea societatii, in caz contrar urmand a suporta consecintele legale in vigoare.

CAPITOLUL VI. EXERCITIUL FINANCIAR - BILANTUL - REPARTITIA BENEFICIILOR SI PIERDERILOR

Art.19 EXERCITIUL FINANCIAR

19.1. Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie ale fiecarui an, cu exceptia primului an de activitate, cand exercitiul financiar incepe la data inregistrarii la Registrul Comertului.

19.2. Societatea va deschide conturi in lei si in valuta la bancile autorizate din Romania.

19.3. Evidentele contabile ale societatii se vor exprima in lei, iar evidentele operatiunilor de incasari si plati in valuta se vor face prin exprimarea valutelor in lei la cursul in vigoare la data efectuarii operatiunilor.

Art.20 BILANTUL CONTABIL

20.1. Bilantul contabil si contul de profit si pierderi al societatii vor fi intocmite prin administratori. Ele se supun aprobarii Adunarii Generale.

20.2. Dupa aprobarea lor de catre Adunarea Generala, bilantul contabil si contul de profit si pierderi vor fi depuse de administratori in termeni de 15 zile, la Administratia financiara.

20.3. Un exemplar al bilantului contabil si al contului de profit si pierderi, vizat de administratia financiara, va fi depus la Registrul Comertului.

Art.21 PARTICIPAREA ASOCIATILOR LA BENEFICII SI PIERDERI

21.1. Fiecare asociat are dreptul la dividende si obligatia de a suporta pierderile rezultate din activitatea societatii.

21.2. Dividendele se platesc in proportie cu cota de participare la capitalul social si numai atunci cand exista beneficii reale, constatate prin bilantul societatii aprobat de Adunarea Generala a asociatilor.

21.3. Pierderile societatii se vor suporta de catre asociati proportional cu cota de participare la capitalul social.

Capitolul VII. MODIFICAREA FORMEI JURIDICE, DIZOLVAREA SI LICHIDAREA SOCIETATII

Art.22 SCHIMBAREA FORMEI JURIDICE A SOCIETATII

22.1. Societatea va putea fi transformata in alta forma de societate prin hotararea Adunarii Generale a asociatilor.

22.2. Schimbarea formei societatii sau alte modificari ale Actului constitutiv nu atrag crearea unei persoane juridice noi.

Art.23 DIZOLVAREA SOCIETATII

23.1. Societatea se va dizolva in urmatoarele situatii:

a) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau realizarea acestuia

b) declararea nulitatii societatii

c) hotararea Adunarii Generale

d) deschiderea procedurii judiciare

e) alte cauze prevazute de lege

23.2. Dizolvarea societatii va fi inscrisa in Registrul Comertului si publicata in Monitorul Oficial.

Art.24 LICHIDAREA SOCIETATII

24.1. Lichidarea societatii se va face de lichidatorii desemnati de asociati

24.2. Toate actele emanand de la societate vor arata ca aceasta este in lichidare.

24.3. Lichidatorii au obligatia, indata dupa intrarea in functie, ca impreuna cu administratorul societatii sa faca un inventar si sa incheie bilantul, care sa constate situatia exacta a pasivului si activului societatii si sa le semneze.

24.4. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze in patrimoniul societatii registrele ce li s-au incredintat de adunare si actele societatii. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operatiile lichidarii in ordinea datei lor.

24.5. In afara de puterile conferite de asociati, lichidatorii vor putea:

a) sa stea in judecata si sa fie actionati in interesul lichidarii.

b) sa execute si sa termine operatiile de comert referitoare la lichidare

c) sa vanda bunurile societatii prin licitatie publica

d) sa faca tranzactii

e) sa lichideze si sa incaseze creantele societatii, chiar in cazul deschiderii procedurii reorganizarii judiciare a falimentului

f) sa contacteze obligatii cambiale, sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca orice alte acte necesare

24.6. Lichidatorii ce intreprind operatii noi comerciale, ce nu sunt necesare scopului lichidarii sunt raspunzatori personal si de executarea.

24.7. Lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare, inaintea achitarii creditorilor societatii.

24.8. Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii vor putea cere radierea societatii din Registrul Comertului.

Art.25 LITIGII

25.1. Litigiile societatii cu persoane fizice sau juridice romane sunt de competenta instantelor judecatoresti din Romania.

25.2. Litigiile de munca cu personalul roman angajat de societate se rezolva in conformitate cu legislatia muncii din Romania, iar litigiile cu personalul strain in conformitate cu prevederile contractului de munca.

CAPITOLUL VIII. DISPOZITII FINALE

Art.26 INTRAREA IN VIGOARE

26.1. Prezentul Act Constitutiv intra in vigoare la data semnarii lui de catre asociati.

26.2. Prevederile Actului Constitutiv se completeaza cu dispozitiile comerciale romane in vigoare.

Art.27 ASUMAREA ANGAJAMENTELOR PREVAZUTE ANTERIOR SEMNARII PREZENTULUI ACT CONSTITUTIV SI INMATRICULARII SOCIETATII.IMPUTERNICIRI.

Doamna VALEANU IONELA RAMONA este imputernicit a efectua toate actele necesare si a-si asuma angajamentele prevazute mai jos.

23.1. Inmatricularea societatii va avea ca efect respectarea, de plin drept, a angajamentelor asumate prin prezentul act constitutiv.

23.2. Societatea nou creata va suporta toate cheltuielile privind crearea si inmatricularea sa.

23.3. Domnii asociati au puteri depline in vederea efectuarii formalitatilor pentru constituirea societatii si, in special:

- semnarea si publicarea dovezii de constituire in Monitorul Oficial

- efectuarea tuturor actelor privind inmatricularea societatii in Registrul Comertului

- indeplinirea tuturor actelor pentru inregistrarea societatii in fata autoritatilor romane (obtinerea codului fiscal, a avizelor cerute de lege, etc.)

Toate cheltuielile, drepturile si onorariile prezente si viitoare cu privire la constituirea si inregistrarea societatii, pana la inmatricularea efectiva in Registrul Comertului, vor fi suportate de catre societate.

CAPITOLUL II

STUDIU DE PREFEZABILITATE

SC PANIS SRL

"Panis plaseaza in centrul preocuparilor sale satisfactia deplina a clientului, un client care se reintoarce de fiecare data la un produs de calitate, conceput si oferit cu profesionalism, astfel incat sa raspunda la toate exigentele si aspiratiile acestuia."

1.PREZENTAREA IDEII DE AFACERE

Painea este alimentul de baza produs prin coacerea aluatului obtinut din (cereale macinate) faina amestecata cu apa si drojdie,adaugandu-se de la caz la caz diferiti ingredienti in functie de categoria painii obtinute.

Aceste categorii de paine difera dupa regiune,astfel in Germania este consumata mai mult painea neagra,painea obtinuta din orz,pe cand in Franta bagheta,painea alba,franzela este mai apreciata.

Painea este un produs copt in cuptor,alcatuit din aluat drojdie sau alte ingrediente care dau painii un gust si aroma mai placuta,sau care impiedica in timpul procesului de coacere sa se formeze o crusta prea tare la suprafata painii.

Cerealele macinate folosite mai frecvent la producerea fainii pentru paine sunt graul si orzul.

In perioada de saracie,foamete, s-a amestecat faina de cereale cu faina de mazare,fasole sau de cartofi,(mucezea painea mai repede) ghinda (din cauza tanimului imprumuta un gust amar painii).

In aceste timpuri grele se recurgea pe piata la falsificarea fainii de cereale prin amestecare cu gips sau rumegus de lemn.

SCURT ISTORIC

Stim atat de putine despre unele alimente pe care le consumam zilnic.Painea este unul dintre ele.Ea are o istorie veche de mii de ani.

Pentru prima data painea a fost atestata la egipteni pe peretii cavoului unui faraon care a domnit acum 3000 de ani i.H.Era utilizata ca ofranda pentru zei.Mai tarziu painea s-a transformat in moneda de schimb.Astfel un agricultor era platit cu trei paini pentru o zi de munca.Inca de pe vremea grecilor si romanilor antici se discuta daca painea neagra este mai sanatoasa decat cea alba.

Painea este o buna sursa de proteine.Ea contine vitamine,fier si calciu.Painea de grau este buna pentru ca are un continut ridicat de fibre care sunt foarte importante pentru digestie.Totusi,sunt multe elemente nutritive care lipsesc din acest aliment,ceea ce inseamna ca un om nu poate trai doar cu atat.Painea de fapt,nu ingrasa asa de mult pe cat se crede.O felie de paine alba are 80 de calorii.Painea de secara are 65 de calorii per felie.O felie de paine are 150 de calorii.98% din persoane sunt consumatori de paine.

Astazi in fiecare tara gasesti diferite feluri de paine.Francezii se mandresc cu bagheta, turcii cu lipia, iar italienii cu croissantul.La noi din aluatul dospit s-au creat alte sortimente care fac deliciul meselor: japoneze, paine neagra cu prune uscate,graham,paine hipoglucidica,paine impletita.

Un muzeu al painii a devenit o atractie turistica importanta in Portugalia, tara unde exista peste o suta de feluri de paine,iar personajul care simbolizeaza independenta nationala este o brutareasa, a carei legenda -"Legenda brutaresei din Aljubarrota",spune ca i-ar fi pus pe fuga in 1385 pe invadatorii spanioli cu o paleta de lemn pentru paine.

Brutaritul, respectiv activitatea legata de obtinerea produselor de panificatie(paine, produse de franzelarie, covrigi) reprezinta una dintre cele mai vechi indeletniciri din tara noastra si totodata una dintre componentele majore ale productiei alimentare.

Aplicand retete si tehnologii adecvate, prin folosirea fainii ca materie prima de baza, brutarii obtin o gama variata de produse, in scopul satisfacerii cerintelor crescande si tot mai diversificate ale populatiei.Astfel in brutarii se realizeaza diferite sorturi de paine, produse de franzelarie simple si cu adaosuri (specialitati) produse dietetice, covrigi si alte produse, care se diferentiaza prin aspect, gust si mod de utilizare.Insusirile produselor sunt imprimate atat de sortimentul de faina utilizat, cat si de compozitia aluatului din care se obtin, la prepararea caruia, pe langa faina, apa, drojdie si sare, se mai folosesc grasimi, zahar, lapte, oua, arome.

De asemenea, tehnologia de fabricatie contribuie la definirea specificului fiecarui produs.Inzestrarea brutariilor cu utilaje a usurat munca, permitand brutarilor sa aplice unele metode, procedee si tehnici care au dus la cresterea substantiala a productiei, a productivitatii muncii, precum si, in anumite limite, la diversificarea sortimentelor si imbunatatirea calitatii produselor.

ARGUMENTAREA TEMEI ALESE

Industria panificatiei ocupa un loc insemnat in cadrul productiei bunurilor de consum, in primul rand datorita faptului ca painea constituie un aliment de baza, care se consuma zilnic.

Produsele de panificatie furnizeaza organismului uman o parte insemnata din substantele care-i sunt necesare pentru activitatea vitala, mentinerea starii de sanatate si conservarea capacitatii de munca. Datorita insusirilor nutritionale pe care le incorporeaza, produsele de panificatie reprezinta forme utile de valorificare in consum a fainii, ca derivat obtinut din prelucrarea industriala a graului.Valoarea nutritiva a produselor de panificatie cu deosebire a painii, reprezinta un element important pentru ratia zilnica si constituie obiectul unor serii de largi cercetari in domeniul nutritiei rationale.Aceasta valoare este conferita nu numai de aportul energetic (caloric), bazat pe continutul sporit la glucide si lipide (grasimi), ci si de aportul tuturor componentilor incorporati in produsele respective, acestia reprezentand forme care se asimileaza usor de catre organismul uman.Este cunoscut faptul ca puterea calorica a painii reprezinta 2200-2400 cal/kg.

Painea alba si produsele de franzelarie reprezinta aproximativ 43%, painea semialba 20%, painea neagra 18%, iar produsele fainoase 19%.

Industria noastra de panificatie si produse fainoase se va orienta din ce in ce mai mult pe baza studiilor si indicatiilor referitoare la cerintele de consum (cantitativ, sortimental si in ce priveste calitatea), tinandu-se totodata seama de fenomenele care stau la baza proceselor tehnologice.Tehnologiile de fabricatie se vor perfectiona, indreptandu-se atentia spre unele probleme ca: aplicarea procedeului de preparare continua a aluatului pentru paine; introducerea framantarii rapide si a muncii; cresterea productivitatii si ridicarea gradului de securitate a lucratorilor.

Concept national - experienta locala

Odata cu adoptarea principiilor sale ca general valabile la nivel national, acestea incluzand:
- calitatea produselor si a serviciilor;
- responsabilitatea -suntem responsabili pentru actiunile noastre si pentru atingerea obiectivelor echipei;
- reciprocitatea in relatiile de afaceri - profit si siguranta pentru toti partenerii nostri;
- instruirea continua a propriilor angajati - factor determinant pentru dezvoltarea companiei;
Panis recunoaste importanta specificului local ca o valoare suplimentara in actiunea sa de a oferi consumatorului produsele dorite. Rezultatul acestei atitudini este ca fiecare dintre sucursalele companiei este lider local de piata si exceleaza in unul sau mai multe produse, beneficiind de conceptul dezvoltat la nivel national.

Importanta- investitii in panificatie

De ce sunt painea, cerealele, orezul si pastele importante?
Aceste alimente asigura organismului carbohidrati complecsi care sunt o importanta sursa de energie, in special pentru dietele reduse in grasimi. In plus ele asigura vitamine, minerale si fibre. Piramida Ghid Alimentar recomanda un consum de 6 pana la 11 portii in fiecare zi.

AVANTAJE:

• Cresterea nivelului calitativ al produselor;
• Aparitia unor solutii tehnice si tehnologice moderne pentru fabricarea painii ducand la sporirea productivitatii;
• Reducerea timpului de lucru pentru fabricarea painii datorita acestor tehnologii moderne aparute;
• Reducerea personalului datorita utilajelor si echipamentelor automate.
• Marirea capacitatii de productie;
• Diversificarea sortimentala a produselor.
• Datorita loialitatii clientilor si a disponibilitatii lor de a accepta preturi mai mari, firma poate obtine profituri mai mari;
• Aceeasi loialitate a clientilor asigura firmei o pozitie forte in fata competitorilor, o mai mare flexibilitate in relatiile cu furnizorii.

DEZAVANTAJE:

• Consumuri energetice mari;
• Intensificarea concurentei( numar foarte mare de concurenti pe piata).

FURNIZORII DE MATERII PRIME.

Este foarte importanta o buna aprovizionare a unitatii cu materiale.Sunt necesare multe resurse materiale pentru buna desfasurare a activitatii.

Selectarea furnizorilor firmei se face pe urmatoarele criterii:

Calitatea produselor

Pretul oferit

Facilitatile de plata

Distanta.

Piata furnizorilor de materii prime si materiale este atat piata romaneasca cat si piata externa.

Printre principalii furnizori de materii prime si materiale enumeram:

• Producatori agricoli individuali ce asigura societatii stabilitatatea aprovizionarilor si certitudinea calitatii materiei prime.
• furnizori de materiale auxiliare
• Lesaffre SRL
• Agemod Crist Impex
• Intermeridian S.R.L
• Drim Daniel
• Avicola Impex S.R.L.
• Scavil S.A.
• Slanic Prahova
• MegaRoll SA
• S.C. Puratos Prod SRL
• S.C. Solaris SA
• S.C. Vinalcool Arges

Piramida Ghid Alimentar

Piramida Ghid Alimentar ilustreaza liniile directoare, rezultat a ani de cercetare, dezvoltate de Ministerul Agriculturii al SUA. Piramida va poate ajuta sa alegeti ce si cat de mult sa mancati din fiecare grupa alimentara pentru a asimila nutrientii de care aveti nevoie si a mentine caloriile, grasimile, colesterolul si zaharul la un nivel optim.

2.DESCRIEREA TEHNOLOGIEI:

Etapele fabricarii painii :

Procesul tehnologic de fabricarea al painii este aproape complet automatizat; supravegherea si dirijarea procesului facandu-se de cate personalul specializat si calificat in domeniul panificatiei.

In continuare va prezentam principalele etape in fabricarea painii:

CERNEREA: Faina este aerisita si separate de eventulele impuritati provenite din macinatul graului.

MALAXAREA: Faina impreuna cu celelalte ingrediente sunt malaxate pana cand se obtine un aluat optim pentru procesul de prelucrare.

PORTIONAREA: Aluatul este introdus in masina de portionat unde acesta va fi impartit in cantitati egale, gramajul fiind reglat in functie de cerinte.

MODELAREA: Se face manual, aluatul fiind modelat si asezat pe rafturi unde va ramane la predospit.

FORMA FINALA: Dupa ce aluatul a predospit aceasta este modelat dupa forma originala conform standardului fabricei si crustata cu o lama speciala (in cazul franzelelor) luand forma finala, dupa care aceasta se lasa sa dospeasca un timp mai mare.

COACEREA: Painea in forma sa finala si dospita va fi introdusa in cuptor pe vatra, lasata la copt la temperatura necesara, care se regleaza in functie de cantitatea de aluat.

TIMP DE COACERE SI RACIRE: Painea este scoasa din cuptor dupa ce afost bine coapta, asezata pe rafturi si dusa in camera de racire unde este lasata pana se raceste. Timpul de recire fiind standard.

LIVRAREA COMENZILOR: Dupa ce painea s-a racit aceasta este asezata in lazi si pregatita pentru livrare.Pe fiecare schimb lucreaza cate 3 masini, asigurand distribuirea painii clientilor nostri.

PREGATIREA MATERIILOR PRIME PENTRU FABRICATIE

Inainte de a intra in procesul de fabricatie, materiile prime utilizate la fabricarea painii si a altor produse de panificatie sunt supuse unor operatii de pregatire-conditionare.

2.1. Pregatirea fainii si a apei

Pregatirea fainii poate necesita operatii de amestecare a mai multor loturi (sortimente) de faina, cernere sau chiar incalzire.

Amestecarea fainurilor se efectueaza prin diverse procedee, in functie de echipamentul tehnic si de gradul de mecanizare, pentru a realiza loturi de faina de calitate medie din care sa se obtina produse finite de calitate corespunzatoare cat mai constanta.

Astfel, se amesteca faina cu un continut mic de gluten si indici calitativi inferiori cu faina cu mai mult gluten si de calitate buna, faina care se inchide la culoare in timpul fabricarii cu faina care nu se inchide la culoare sau faina cu capacitate redusa de a forma gaze cu faina cu capacitate mare de a forma si retine gaze, etc.

Stabilirea amestecului si a proportiilor componentelor acestuia se face in laboratorul unitatii, pe baza analizelor efectuate asupra fiecarui lot de faina.

Realizarea amestecurilor se poate face prin:

a. amestecarea fainurilor prin alimentarea cernatorului cilindric centrifugal, in proportia stabilita, atunci cand faina este ambalata in saci, procedeu utilizat in cazul unitatilor de capacitate mica;

b. amestecarea prin extragerea din celulele silozului a fainurilor de calitati diferite, in proportiile stabilite pentru amestec, fainurile fiind preluate de un transportor care, inainte de a le descarca la cernator, efectueaza si amestecarea lor;

c. amestecarea cu utilaje specifice numite timocuri amestecatoare, asa cum se prezinta in fig.2.1.

In acest caz, fainurile aduse de un transportor elicoidal de alimentare sunt introduse succesiv in buncarul utilajului la un debit reglat corespunzator proportiilor amestecului. Procesul de amestecare are loc prin circularea si recircularea fainurilor in interiorul utilajului cu ajutorul unui alt transportor elicoidal montat vertical in buncar (ascendent prin carcasa spirei elicoidale si descendent intre carcasa spirei si peretii interiori ai buncarului - fig.2.1). Dupa expirarea timpului de omogenizare («30 min pentru capacitati ale buncarului de 1500-2500 kg) se actioneaza transportorul extractor de la partea de jos a buncarului si faina este trimisa mai departe pe fluxul tehnologic sau depozitata intr-un buncar tampon.

Capacitatea de lucru a timocului amestecator poate fi determinata cu relatia:

Fig.2.1. Schema constructiva a timocului amestecator

l.buncare de amestecare; 2.extractoare; 3.spire de omogenizare; 4.roata actionare;

5.transporter de alimentare; 6.orificiu de umplere; 7..conuri de imprastiere.

(2.1)

in care: V este volumul util al buncarului (m³); p - masa volumica a fainii (kg/m³); k_u=0,7-0,8 - coeficient de umplere a buncarului utilajului; ti, ta, td - timpii de incarcare, amestecare, respectiv descarcare, a buncarului (s).

d. amestecarea cu utilaje cu functionare continua prin transportul fainii cu transportoare elicoidale sau elevatoare cu cupe, cu debite reglate corespunzator in functie de proportiile amestecului, la un alt transporter elicoidal care preia toate tipurile de faina si le omogenizeaza pe parcursul deplasarii lor la buncarul de depozitare.

In aceasta situatie, capacitatea de lucru a sistemului va fi egala cu:

[kg/s]                             (2.2)

unde: Qi reprezinta debitele (capacitatile de lucru) transportoarelor fiecarui lot de faina (kg/s), iar n - numarul transportoarelor de faina, egal cu numarul loturilor din care este realizat amestecul.

Cernerea fainii este operatia care urmeaza imediat dupa formarea amestecului, prin care se realizeaza: indepartarea corpurilor straine din faina (sfori, hartii, scame, particule metalice), afanarea si imbogatirea fainii cu oxigen (necesar activitatii drojdiilor la fermentarea aluatului), precum si preincalzirea fainii cu ajutorul aerului din mediul inconjurator.

Masinile utilizate la cernerea fainii se pot clasifica astfel:

a. masini de cernut cu site plane (fixe, cu miscare alternativa, cu miscare vibratoare, cu miscare de rotatie plana);

b. masini de cernut cu site cilindrice, cu ax orizontal sau vertical (fixe si rotative).

In unitatile de panificatie, suprafetele de separare ale sitelor sunt realizate din impletitura din sarma de otel, cel mai adesea cu latura orificiului de 1 mm.

Din categoria cernatoarelor de faina cu sita plana face parte si cernatorul cu miscare alternativa cu excentric, cu amplitudine relativ mare si frecventa joasa, prezentat schematic in fig.2.2.

(/I Faina

impuntati

T ^^' Faina cernuta

Fig.2.2.Schema constructiva a cernatorului cu miscare alternativa l.palnie de alimentare; 2.suprafata de separare; 3.suporti elastici; 4.mecanism de actionare.

Cernatoarele de faina cu site cilindrice fixe si ax vertical sunt, in general, utilizate in unitatile de panificatie de capacitati mici si sunt construite in diverse variante, in functie de uzina constructoare.

Astfel, cernatorul de faina tip Pioneer prezentat in fig.2.3, este alcatuit dintr-un buncar de alimentare prevazut cu gratar pentru retinerea sacilor in timpul descarcarii, un transportor elicoidal vertical, doua site cilindrice fixe si un rotor cu palete radiale inclinate, amplasate la partea superioara a transportorului.

Din buncarul de alimentare, faina este impinsa printr-un orificiu de un dispozitiv cu palete elicoidale la transportorul elicoidal care o ridica pana la sitele de cernere. Sub actiunea fortelor centrifuge, faina trece mai intai printr-o sita cilindrica cu ochiuri de (|)6 mm care retine impuritatile mari, iar apoi impinsa de paletele rotorului cu turatie mare este fortata sa treaca prin cea de-a doua sita cu ochiuri de 1 mm. Impuritatile mari sunt ridicate de transportorul elicoidal si evacuate intr-o cutie colectoare, iar impuritatile mici sunt preluate de paletele inclinate ale rotorului (si de periile dispuse elicoidal si alternativ cu paletele, pe rotor) ajungand in aceeasi cutie colectoare de unde sunt evacuate periodic.

Fig.2.3. Cernator de faina tip Pioneer

l.buncar de alimentare; 2.palete de aruncare; 3.transporter elicoidal; 4.sita pentru impuritati

mari; 5.rotor cu palete; 6.palete radiale inclinate; 7.sita pentru impuritati mici;

8.separator magnetic; 9.motor electric; lO.transmisie cu curea trapezoidala.

Faina trecuta prin sita a doua, cu ochiuri mici, este evacuata printr-un canal colector prevazut cu un separator magnetic care retine eventualele impuritati metalice. Capacitatea de lucru a unui cernator Pioneer este de 0,6-1,2 t/h la o suprafata de cernere de 0,44 m².

La cernatorul TCP, prezentat in fig.2.4, faina ridicata de transportorul elicoidal este impinsa, datorita fortei centrifuge, pe peretii laterali ai sitei cilindrice, in interiorul careia se invarteste rapid un rotor cu palete si perii, care o obliga sa treaca prin ochiurile sitei care au diametrul de 1 mm.

Dezavantajul acestor cernatoare este ca faramiteaza impuritatile usor friabile si eventualele aglomerari de faina alterata care trece in faina cernuta.

Incalzirea fainii se poate realiza prin depozitarea sacilor cu faina in camere incalzite, prin folosirea unor celule (sau buncare) de depozitare amplasate intr-o incapere incalzita sau prin cernerea fainii intr-o atmosfera de aer incalzit.

Fig.2.4. Cernator de faina model TCP

l.suport; 2.palnie alimentare; 3.spiraelicoidala; 4.alimentator; 5.carcasa; 6.sita; 7.rotor cupalete; 8.evacuare faina; 9.motor electric; lO.colectare impuritati; 11 .rasturnator de saci.

Pregatirea apei consta in incalzirea acesteia pana la o temperatura corespunzatoare prelucrarii, prevazuta in reteta de fabricatie.

Temperatura apei 0_a, necesara obtinerii unei maiale sau a unui aluat cu temperatura 0_m, respectiv 0_ai, se calculeaza cu relatia:

             (2.3)

in care: F, A sunt cantitatile de faina, respectiv apa, folosite la obtinerea maielei sau aluatului (kg); Cf, c_a- caldura specifica a fainii, respectiv apei (Cf=0,4 kcal/kg°C); 0f - temperatura fainii (°C); n - coeficient de corectie (n=l - vara; n=2 - primavara si toamna; n=3 - iarna).

In general, maiaua trebuie sa aiba temperatura de 26-27°C, in timp ce aluatul trebuie sa aiba o temperatura de 28-29 (32)°C.

In exploatare, incalzirea apei poate fi facuta utilizand caldura realizata prin arderea separata a unui combustibil sau prin recuperarea unei parti din caldura gazelor arse pentru incalzirea cuptoarelor de paine.

Daca temperatura apei depaseste temperatura prescrisa, atunci ea se amesteca cu apa rece, acest lucru realizandu-se prin utilizarea unor rezervoare de pregatire a apei prevazute cu termo-regulatoare automate, servo-valve si electro-ventile.

PROCESUL DE PANIFICATIE. ELEMENTE GENERALE.

Painea constituie un aliment de baza care se consuma zilnic si de aceea industria de panificatie ocupa un loc important in cadrul productiei bunurilor de consum. Prelucrarea fainii are loc in cadrul unor unitati de panificatie cu capacitati din cele mai diverse care realizeaza o gama larga de produse. Prin substantele lor componente, aceste produse contribuie la inmultirea celulelor organismului uman, la refacerea tesuturilor uzate, la mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca. Pentru satisfacerea cerintelor tot mai crescande si diversificate necesare unei alimentatii moderne, industria de panificatie din tara noastra realizeaza o mare varietate de sortimente, care pot fi grupate astfel: paine neagra, paine semialba, paine alba, produse de franzelarie simple, produse de franzelarie cu adaosuri, produse speciale de franzelarie, produse dietetice si produse de covrigarie. In structura productiei, painea neagra reprezinta aproximativ 28%, painea semialba 30%, painea alba 31%, iar produsele de franzelarie si celelalte sortimente 11%. Productia industriala a painii in tara noastra a inceput la sfarsitul sec. al XlX-lea si inceputul sec. al XX-lea, in cadrul armatei, care a constituit primele unitati de productie de mare capacitate (manutantele), dotate cu utilaje la nivelul tehnic al epocii respective, in vederea mecanizarii procesului de fabricatie. Dupa primul razboi mondial s-au fondat unitati mai mari pentru productia painii, dotate cu cuptoare incalzite cu tevi cu abur (Dampf) si malaxoare. Astfel, in 1935 in Romania functionau 36 brutarii mecanizate cu 700 salariati. In anul 1938, in Bucure§ti, 35% din productia zilnica de paine era realizata in brutarii mecanizate. Dupa eel de-al doilea razboi mondial, productia de paine in tara noastra s-a organizat pe baze noi.

Principalele obiective ale acestei actiuni au fost: largirea capacitatii de productie spre a se acoperi pe cale industriala intregul necesar de consum, mecanizarea tuturor operatiilor

grele, diversificarea gamei de sortimente. Principalele progrese in panificatie sunt legate, astazi, de introducerea pe scara tot mai larga a automatizarii si computerizarii sistemelor si structurilor productive.

Procesul tehnologic de fabricare a painii (si a produselor de panificatie), constituie un ansamblu de operatii, prin care materiile prime si auxiliare utilizate in procesul de lucru se transforma in produs finit.

Aceste operatii presupun:

a. depozitarea materiilor prime, astfel incat sa nu apara modificari negative ale proprietatilor tehnologice ale materiilor prime si auxiliare;

b. pregatirea materialelor cu aducerea acestora la parametrii necesari utilizarii(conditionarea): fainurile maturate se amesteca, se cern si, eventual, se incalzesc la circa 20°C; apa se incalzeste pentru ca aluatul obtinut sa aiba o temperature de 27-30 grade C; drojdiile se amesteca in apa si se reactiveaza; sarea se dizolva si se filtreaza; grasimile se topesc; etc,;

Procesul tehnologic de obtinere a painii cuprinde:

1.     formarea loturilor omogene de faina;

2.     cernerea fainii;

3.     dozarea fainii;

4.     dozarea apei si a drojdiei pentru prepararea maielei;

5.     prepararea maielei;

6.     framantarea maielei;

7.     fermentarea maielei;

8.     prepararea aluatului;

9.     framantarea aluatului;

10.  fermentarea aluatului;

11.  dozarea aluatului;

12.  predospirea bucatilor de aluat;

13.  dospirea finala a aluatului;

14.  pregatirea cuptorului;

15.  pregatirea bucatilor de aluat;

16.  coacerea aluatului;

17.  racirea painii;

18.  depozitarea painii;

19.  ambalarea painii;

20.  livrarea catre clienti.

c. prepararea aluatului in doua sau trei faze, conform procesului tehnologic stabilit;

d. prelucrarea aluatului fermentat, prin divizarea in bucati a acestuia, premodelarea si modelarea bucatilor dealuat,fermentarea finala (dospirea),eventual conditionarea (crestarea, marcarea, spoirea) bucatilor;

e. coacerea si finalizarea coacerii, cu eventuala pulverizare cu apa a produselor finite pentru a impiedica incretirea cojii.

In practica, pe baza operatiilor tehnologice expuse si a posibilitatilor fiecarei unitati productive, acestea isi concep schema tehnica proprie in care se reprezinta modul de desfasurare a fluxului tehnologic corespunzator produselor ce se doresc a fi realizate.

In figura de mai jos se prezinta o varianta de schema tehnologica mixta, cu flux continuu, complet mecanizata.

Linie de panificatie cu flux continuu,complet mecanizata

1.celula de siloz; 2.cernator; 3.cantar automat; 4.ciclon; 5. dozator de faina; 6. dizolvator de sare; 7. dozator de saramura; 8.dozator pentru drojdii; 9. dozator apa; 10. framantatoare; 11. camera de fermentare; 12. rasturnator; 13. masina de divizat; 14. masina de premodelat; 15. dospitor; 16. masina de laminat si rulat; 17. cuptor tunnel; 18. carucior stivuitor produse finite.

CAPITOLUL III

STUDIU DE FEZABILITATE

1.ANALIZA ECONOMICA

CHESTIONAR

Obiectivul principal al acestui chestionar il reprezinta identificarea preferintelor consumatorilor si a tendintelor de consum in vederea proiectarii cererii pietei de panificatie.

Principalele obiective imediate ale chestionarului efectuat sunt urmatoarele:

Identificarea modelelor de consum de paine si produselor de

panificatie din punctul de vedere al tipului de paine consumata

(paine alba, neagra, semialba), cantitatii consumate zilnic si a

numarului de persoane din componenta familiei care consuma paine;

Importanta modalitatii de prezentare a painii pentru

consumatori;

Importanta provenientei painii (din import sau autohtona) si

verificarea teoriei "ce este strain este si bun";

Evaluarea calitatii painii romanesti si straine de catre

consumatori;

Importanta tipului de magazin de desfacere a painii si

verificarea importantei lanturilor de magazine specializate de

desfacere a painii si produselor de panificatie;

Importanta pretului painii in decizia de cumparare a

consumatorului si asocierea acestei decizii cu nivelul de venit;

Esantionul este de 50 persoane.

Intrebarea 1 - Cine consuma paine in familia D-voastra?

a. toata familia;

b. un singur adult;

c. doi adulti ;

d. copii ;

Intrebarea 2 - Ce tip de paine predomina in alimentatia familiei D-voastra?

a. alba;

b. neagra;

c. dietetica;

d. graham;

e. cu adaos de seminte;

f. alt tip.

Intrebarea 3 - Care este sortimentul de paine preferat?

a. paine simpla neambalata;

b. paine simpla ambalata;

c. paine feliata si ambalata.

Intrebarea 4 - Ce provenienta are painea consumata de D-voastra cel mai des?

a. paine romaneasca;

b. paine fabricata de comerciantii straini;

c. alte precizari.

Intrebarea 5 - Cum vi se pare painea fabricata de comerciantii straini?

a. cu gust neplacut;

b. gustoasa;

c. foarte gustoasa;

d. alte precizari.

Intrebarea 6 - Cum vi se pare painea romaneasca?

a. cu gust neplacut;

b. gustoasa;

c. foarte gustoasa;

d. alte precizari.

Intrebarea 7 - De unde cumparati paine cel mai des?

a. magazin de paine specializat;

b. supermarket;

c. magazin alimentar;

d. alta parte.

Intrebarea 8 - Cate grame de paine consumati zilnic?

a. nu consum paine;

b. sub 100 grame;

c. 100-300 grame;

d. 300-500 grame;

e. peste 500 grame.

Intrebarea 9 - In ce masura va influenteaza calitatea painii in momentul in care o cumparati?

a. nu ma influenteaza;

b. putin;

c. mult;

d. foarte mult.

Intrebarea 10 - Din ce categorie de pret achizitionati

painea?

a. paine de 10.000-12.000 lei/bucata;

b. paine de 12.000-18.000 lei/bucata;

c. paine de 18.000-20.000 lei/bucata;

d. paine de peste 20.000 lei/bucata.

Intrebarea 11-Venitul D-voastra pe luna este de:

a.sub 500 RON;

b. 501-700 RON;

c. 701-1000 RON;

d. peste 1000 RON.

Intrebarea 12-Varsta D-voastra este de:

a.18-25 ani;

b. 26-35 ani;

c. 36-45 ani;

d. peste 45 ani.

Intrebarea 13-Sexul D-voastra este:

a.feminin;

b.masculin.

Intrebarea 14-Ocupatia D-voastra este:

a.elev/student;

b. salariat;

c. somer;

d. pensionar.

Va multumim pentru timpul acordat!

INTERPRETAREA CHESTIONARULUI

Intrebarea 1 - Cine consuma paine in familia D-voastra?

Toata familia-35 persoane-70%

Un singur adult-5 persoane-10%

Doi adulti - 3 persoane-6%

Copii - 7 persoane- 14%

Intrebarea 2 - Ce tip de paine predomina in alimentatia familiei D-voastra?

Alba-32 persoane-64%

Neagra-8 persoane-16%

Dietetica-4 persoane-8%

Graham-3 persoane-6%

Cu adaos de seminte-2 persoane-4%

Alt tip-1 persoana-2%.

Intrebarea 3 - Care este sortimentul de paine preferat?

Paine simpla neambalata-30 persoane-60%

Paine simpla ambalata-5 persoane-10%

Paine feliata si ambalata-15 persoane-30%.

Intrebarea 4 - Ce provenienta are painea consumata de D-voastra cel mai des?

Paine romaneasca-38 persoane-76%

Paine fabricate de comerciantii straini-10 persoane-20%

Alte precizari-2 persoane-4%.

Intrebarea 5 - Cum vi se pare painea fabricata de comerciantii straini?

Cu gust neplacut-2 persoane-4%

Gustoasa-28 persoane-56%

Foarte gustoasa-10 persoane-20%

Alte precizari-5 persoane-10%.

Intrebarea 6 - Cum vi se pare painea romaneasca?

Cu gust neplacut-2 persoane-4%

Gustoasa-33 persoane-66%

Foarte gustoasa-10 persoane-20%

Alte precizari-5 persoane-10%.

Intrebarea 7 - De unde cumparati paine cel mai des?

Magazin de paine specializat-18 persoane-36%

Supermarket-10 persoane-20%

Magazin alimentar-20 persoane-40%

Alta parte-2 persoane-4%.

Intrebarea 8 - Cate grame de paine consumati zilnic?

Nu consum paine-3 persoane-6%

Sub 100 grame-7 persoane-14%

100-300 grame-21 persoane-42%

300-500 grame-10 persoane-20%

Peste 500 grame-9 persoane-18%.

Intrebarea 9 - In ce masura va influenteaza calitatea painii in momentul in care o cumparati?

Nu ma influenteaza-8 persoane-16%

Putin-12 persoane-24%

Mult-14 persoane-28%

Foarte mult-16 persoane-32%.

Intrebarea 10 - Din ce categorie de pret achizitionati

painea?

Paine de 10000-12000 lei/bucata-8 persoane-16%

Paine de 12000-18000 lei/bucata-17 persoane-34%

Paine de 18000-20000 lei/bucata-18 persoane-36%

Paine de peste 20000 lei/bucata-7 persoane-14%.

Intrebarea 11-Venitul D-voastra pe luna este de:

Sub 500 RON-8 persoane-16%

501-700 RON-20 persoane-40%

701-1000 RON-12 persoane-24%

Peste 1000 RON-10 persoane-20%.

Intrebarea 12-Varsta D-voastra este de:

18-25 ani-8 persoane-16%

26-35 ani-21 persoane-42%

36-45 ani-14 persoane-28%

Peste 45 ani-7 persoane-14%.

Intrebarea 13-Sexul D-voastra este:

Feminin-27 persoane-54%

Masculin-23 persoane-46%.

Intrebarea 14-Ocupatia D-voastra este:

Elev/student-9 persoane-18%

Salariat-27 persoane-54%

Somer-10 persoane-20%

Pensionar-4 persoane-8%.

CONCLUZIILE CHESTIONARULUI:

Consumul de paine este prezent in majoritatea familiilor din Romania, painea alba fiind preponderenta in cadrul acestora.De asemenea se constata faptul ca painea neagra incepe sa fie consumata de o parte tot mai importanta a locuitorilor din tara noastra.

Consumatorii romani nu acorda o importanta deosebita modului in care painea este ambalata si prezentata, dar pun un accent deosebit pe gustul painii.

In acest sens majoritatea consumatorilor prefera painea romaneasca considerand ca are un gust placut si foarte placut.Painea straina, desi apparent este cumparata in absenta painii romanesti, este catalogata de jumatate dintre persoanele intervievate ca fiind buna la gust, iar de catre cealalta jumatate ca fiind neplacuta.

Painea este cumparata de majoritatea consumatorilor de la magazinul alimentar sau supermarket (40%, respectiv 20%) impreuna cu produsele alimentare curente.Magazinele specializate de paine sunt, de asemenea, frecventate de aproape 36% din consumatori.

Consumul de paine rezultat din chestionarul prezent este in concordanta cu gramajul raportat in Romania de catre ultimele statistici ( in medie de 330 de grame pe zi).Astfel, consumul de paine la 42% din consumatorii intervievati se inscrie in categoria 100-300 grame pe zi, 20% consuma 300-500 grame si 18% consuma peste 500 de grame pe zi.

Calitatea painii reprezinta un criteriu important pe care se bazeaza decizia de cumparare a consumatorilor.Astfel, 60% din consumatorii intervievati opteaza pentru calitate, in timp ce pentru restul calitatea nu este atat de importanta precum pretul sau alti factori de influenta.

Consumatorii achizitioneaza painea in categoria 18000-20000 lei/bucata intr-un procent de 36%, intre 12000-18000 lei/bucata un procent de 34% iar peste 20000 lei/bucata intr-un procent de 14%.

Venitul intre 501-700 RON , procentul este de 40%, la cel intre 701-1000 RON procentul este de 24% iar la cel peste 1000 RON procentul este de 20%.

Varsta cuprinsa in intervalul 26-35 ani are un procent de 42%, cea intre 36-45 ani procentul este de 28% cea peste 45 ani procentul este de 14% iar cea cuprinsa intre 18-25 ani procentul este de 16%.

Sexul majoritar este cel feminin intr-un procent de 54%, iar cel masculin este intr-un procent de 46%.

Ocupatia majoritara este cea de salariat intr-un procent de 54%, somer intr-un procent de 20% iar elev/student intr-un procent de 18%.

FIRME CONCURENTE:

Exista foarte multi concurenti pe piata panificatiei dar cei mai importanti sunt enumerati mai jos:

• ANAMOB
• Andana Pan
• Baneasa S.A.
• Boromir
• Campania 'Vreau paine curata'
• Dobrogea S.A.
• Farinsan S.A.
• IBA
• Loulis S.A.
• Lujerul
• Ministerul Agriculturii
• Puratos
• Rompak
• ROMPAN
• Vel Pitar
• Zeelandia

Avantajele noastre fata de competitori:

v        Optimizarea raportului pret/cost si imbunatatirea calitatii;

v        Cunoasterea concurentei din toate punctele de vedere (raport calitate-pret, strategii de dezvoltare, etc);

v        Promovarea produselor prin intensificarea reclamei;

v        Forta de munca calificata.

TIPUL STRATEGIEI ADOPTATE:

Strategia reprezinta acele mutatii organizationale si manageriale folosite pentru atingerea obiectivelor prin promovarea misiunii firmei.

Pentru pastrarea si largirea pozitiei pe piata intreprinderea va adopta o strategie indreptata spre:

-ridicarea calitatii produsului;

-largirea sortimentului produsului;

-ridicarea nivelului de deservire post-vanzare;

-stabilirea unui pret convenabil pentru toate paturile sociale.

Avantajul strategiei folosite:

Datorita loialitatii clientilor asigura firmei o pozitie forte in fata competitorilor, o mai mare flexibilitate in relatiile cu furnizorii.

PRODUSELE OFERITE DE FIRMA:

GRUPA - PAINE (formate diferite) :

• Paine alba simpla 1 kg
• Paine semialba simpla 500 g
• Paine neagra simpla 1 kg
• Paine integrala simpla 500 g
• Paine fara sare 500 g
• Franzela alba500 g

B.GRUPA - SPECIALITATI DE PANIFICATIE

• Chifle simple 200 g
• Batoane simple 300 g

ECHIPA DE CONDUCERE A SOCIETATII:

Adunarea Generala a Actionarilor este organul de conducere care decide asupra activitatii societatii si adopta politica economica si comerciala.

Societatea este administrata de STOICA ANDREEA aleasa de Adunarea Generala a Actionarilor pe o perioada de patru ani.

Directorul general al societatii este ajutat de directorul executiv tehnic si de directorul executiv economic.

Directorul tehnic este conducatorul directiei productie.

Directorul economic (seful directiei economice) are in subordine urmatoarele compartimente:

biroul financiar-contabilitate-preturi;

oficiul de calcul;

biroul aprovizionare.

S.C. PANIS S.R.L. are 12 de angajati , cu functii si calificari corespunzatoare definite in fisa postului, iar numarul de schimburi este 2.

Compartimentul activitatii de productie este subordonat directorului general si indruma, conduce si raspunde de activitatea de productie, avand urmatoarele atributii:

asigura desfasurarea activitatii compartimentelor functionale din subordinea sa in scopul realizarii programelor de productie si a repararii dotarii;

ia masuri pentru elaborarea si respectarea indicatorilor tehnici si tehnologici cu privire la programarea, pregatirea si urmarirea productiei;

asigura respectarea normelor de tehnica a securitatii si protectia muncii, ia masuri impotriva celor care nu le respecta;

raspunde de activitatea de organizare a productiei si muncii in scopul cresterii productivitatii muncii, reducerii costurilor, cresterii rentabilitatii si beneficiului societatii.

Compartimentul comercial are atributiile:

asigura fundamentarea propunerilor pentru organigrama unitatii, schemei de personal, a atributiilor fiecarui sector de activitate, a veniturilor si cheltuielilor pentru activitatea de baza si a altor activitati, a tarifelor pentru prestatii etc.;

asigura contractele pentru prestatii, intocmeste facturi pentru activitatea de baza, asigura analizele economice pe sectii privind realizarea veniturilor si cheltuielilor si indeplinirea sarcinilor de catre conducere;

elaboreaza planul de prestatii, venituri si cheltuieli al unitatii pe structuri si activitati (de baza si alte activitati).

ORGANIGRAMA SOCIETATII:

STRUCTURA PERSONALULUI:

Metode de promovare:

Reclama produselor va fi efectuata prin intermediul retelei mass-media, foi volante, standuri luminescente si pe automobilele care livreaza produsele firmei. La locul de vanzare se va organiza un stand separat cu buna iluminare pentru a scoate in evidenta produsele respective, mobilier special si suporti de prezentare. Obligatoriu va fi prezentata emblema. Se mai amplaseaza un panou cu text explicativ asupra caracteristicilor produselor.Ambalajul modern nu are doar rol de protectie ci si de comunicare intre produs si client. Va informa cat mai complet clientul asupra produsului respectiv. Rolul reformativ va creste in comparatie cu publicitatea asupra produsului respectiv. Cu cat este mai estetic cu atat va atrage atentia si va favoriza luarea deciziei de cumparare a clientilor. Joaca rolul de vanzator mut in autoservire.Eticheta constituie un element de informare si de mare randament estetic si comercial. Se caracterizeaza prin: forma dreptunghiulara, de obicei, text scurt, concis, inteligent redactat, scris corect si usor vizibil, material folosit: carton.Expozitiile sunt manifestari ocazionale ce au drept scop informarea publicului cumparator asupra progreselor realizate in domeniul bunurilor si serviciilor. Prezinta mai multe produse dintr-o grupa de marfuri inrudite. Sunt organizate intr-un loc distinct cu mobilier adecvat grupei si cu un bogat sortiment de articole si cu material informativ interesant. Organizarea unei expozitii va tine cont de: sortimentul produselor, amplasarea de panouri informative, etichetarea fiecarui produs, etalarea se va face sugestiv, delimitarea spatiului necesar, realizarea unui cadru estetic.

CAPITOLUL IV

ANALIZA SWOT

Puncte tari :

o      Forta de munca calificata ;

o      Exista finantari din partea statului ;

o      Nu depinde de un singur furnizor ;

o      Raportul calitate-pret foarte bun.

Puncte slabe :

Concurenta mare ;

Prestigiul locului este relativ slab.

Oportunitati :

v        Cunoasterea concurentei din toate punctele de vedere (raport calitate-pret, strategii de dezvoltare, etc) ;

v        Tendintele pietei ;

v        Politica promovata de stat ;

v        Atragerea de noi clienti straini ;

v        Existenta unui numar mare de furnizori ;

v        Noua tehnologie.

Amenintari :

Expansiunea marilor firme producatoare de paine si cu mai multa experienta ;

Veniturile tot mai mici ale populatiei ;

Emigrarea tineretului in afara Romaniei (lipsa personalului tanar).

Listarea factorilor interni principali :

Listarea factorilor externi principali :

DIAGRAMA SWOT :

O

4

I II

3

W 2

S

1

III IV

0 1 2 3 4

T

Cuptoare folosite pentru fabricarea painii :

Noul Rototherm a schimbat modelul coacerii clasice. Cu clasa lui si cu eleganta lui se ridica deasupra celorlalte cuptoare clasice si asigura o metoda de coacere total diferita. Multele idei inovative, tehnica bine gandita, proiectarea formei unice si folosirea optimizata rezulta o coacere de calitate foarte buna cu un randament ridicat.
Rototherm este o investitie sigura pentru viitor.

'A coace bine - a coace si mai bine - a coace cu Matador.'

Clasicul Matador este cel mai cautat cuptor etajat ciclotermic de catre cunoscatori. De la nasterea lui, specialistii au grija ca Matador sa tina pasul cu timpul : se doteaza cu cele mai noi tehnologii.

Sistemul de comanda electrica a Ober lucreaza conform parametrilor comandati de utilizator. Cu toate acestea optimizeaza procesul tehnologic dintr-o brutarie - de la pregatirea aluatului pana la scoaterea painii din cuptor. Sistemul Obar poate sa alimenteze opt cuptoare Matador cu o viteza de 15 secunde pe etaj.

Fabricarea painii - fara praf de faina in brutarie

Linia multifunctionala de fabricare a painii Werner&Pfleiderer permite fabricarea in conditii igienice si fara praf de faina in brutarie a unei game largi de produse de la 300g pana la 2kg.

Malaxoarele Werner&Pfleiderer

Cele denumite UC sunt cu cuva detasabila cu doua brate de malaxare si cu comanda computerizata cu 99 programe de malaxare.

CAPITOLUL V

ANALIZA FINANCIARA A ACTIVITATII

I.         COSTURI DIRECTE

1.Costul materialelor

C [lei / buc.]

Cheltuieli pentru producerea a 100000 de paini / schimb

Cheltuielile ce s-au prezentat mai sus sunt rezultate in urma procesului de productie realizat la o luna de activitate.

2.Costul materialelor recuperabile

Ca volum ele reprezinta diferenta de volum dintre semifabricate si produsul finit.Se revand pentru recuperarea sumei investite ( per buc.).

La faina alba:

48000kg - 30000kg = 18000kg/luna

18000kg x 0.9leu/kg = 16200 lei/luna

La faina neagra:

11000kg - 8000kg = 3000kg/luna

3000kg x 1leu/kg = 3000lei/luna

La drojdie:

2440kg - 2000kg = 440kg/luna

440kg x 3leu/kg = 1320lei/luna

La margarina:

2440kg - 2000kg = 440kg/luna

440kg x 3leu/kg = 1320lei/luna

Total cost materiale recuperabile: 21840lei/luna

3.Costuri cu personal direct productivi

a)     Manopera

b)     Impunerile salariale

a)Manopera

S

b)Impunerile salariale

I [lei / luna]

I[lei/luna]

I[lei/luna]

I[lei/luna]

I[lei/luna]

I[lei/luna]

I[lei/luna]

Cheltuieli totale cu personalul direct productiv :

C [exprimare lunara]

4.Cheltuieli cu energia (consumuri de energie necesare realizarii prelucrarilor pentru obtinerea produselor)

C

5.Costuri totale directe

C[lei/luna]

II.COSTURI INDIRECTE

1.Cheltuieli materiale pentru intretinere-reparatii curente

C

2.Cheltuieli de administrare si logistice

C 13.6 [lei /100000 buc]

C 6.8 [lei / 100000buc]

C

3.Cheltuieli cu energia electrica necesara functionarii masinilor si echipamentelor , altele utilizate in procesul tehnologic ( inclusiv iluminare sistem de productii)

C

4.Cheltuieli pentru amortizarea mijloacelor fixe

Cheltuieli pt amortizarea mijloacelor fixe:

1.Amortizare cuptor=Valoarea de intrare*Ca/100.

Ca=100/durata normala de functionare=100/10=10

Amortizare cuptor=4080 lei*10/100=408 lei

Cuptor=1200 euro=4080 lei.

2.Amortizare malaxor= Valoarea de intrare*Ca/100.

Ca=100/durata normala de functionare=100/7=14,285

Amortizare malaxor=5100 lei*14,285/100=728,535 lei

Malaxor=1500 euro=5100 lei.

3.Amortizare modelator= Valoarea de intrare*Ca/100.

Ca=100/durata normala de functionare=100/6=16,66

Amortizare modelator=1479*16,66/100=246,401

Modelator=435 euro= 1479 lei

4.Amortizare predospitor=1700*20/100= 340 lei

Ca=100/durata normala de functionare=100/5=20

Predospitor =500 euro=1700lei

5.Amortizare divizor=1870*20/100=374 lei

Ca=100/durata normala de functionare=100/5=20.           

Divizor =550 euro=1870 lei.

6.Amortizare masina de ambalat=9520*16,66/100=1538,432 lei

Ca=100/durata normala de functionare=100/6=16,66

Masina de ambalat=2800 euro=9520 lei.

Total costuri de amortizare : 408+728,535+246,401+340+374+1538,432=3635,368 lei

C 20,4+13,6+6,8+1280+3635,368=4956,168 lei/luna.

CT = CD + CI=83392,668lei/luna

Pretul critic(pret de fabricatie)

Se obtine din adaugarea la CT fabricatie a profitului brut care este in ramura industriala 15%.

P lei / buc]

Pretul tinta de vanzare

Se realizeaza prin adaugarea de TVA (19%) la pretul de fabricatie.

P [lei / buc.]

Pretul de vanzare este pretul minim la care produsul poate fi vandut pe piata astfel incat sistemul de productie sa-si atinga obiectivele , sa realizeze profitul minim pe economie.

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI

1.Venituri si cheltuieli din exploatare

a)Venituri din exploatare

Total venituri din vanzarea marfurilor / luna = 139.000lei/luna

b)Cheltuieli din exploatare

Impozit / profit = 16% * 37867,332=6058,77312 lei/luna

Profitul = Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare=139000-101132,668=37.867,332 lei/luna

Profit net=31808,55888lei/luna=381.702,7066lei/an

CAPITOLUL VI

FINANTAREA INVESTITIEI

Investitia are doua surse de finantare:

-sursa proprie de finantare: prin aportul adus de catre asociati la capitalul

social in valoare de 8000 euro.

-sursa imprumutata: credit pentru investitii de la BRD in valoare de 5000

euro.

Avantajele dumneavoastra :

decizia de creditare in doar 15 minute

gama diversificata de credite, destinata finantariiactivitatii curente si investitiilor (inclusiv imobiliare)

documentatie simplificata

structura de garantare flexibila.

Criterii de eligibilitate:

perioada de functionare a companiei: minimum 12 luni

dinamica pozitiva a cifrei de afaceri (conform ultimului bilant contabil)

compania inregistreaza profit din exploatare (conform ultimului bilant contabil)

conduita tranzactionala satisfacatoare ( CIP, CRB, fara datorii restante la bugetul statului)

compania este stabila financiar.

Documente necesare:

• cererea de credit (formular BRD)
• dosar juridic (documentele de infiintare a companiei, certificat de inmatriculare)
• aprobarea legala/constitutiva privind contractarea creditului dosar financiar (copie dupa ultimul bilant contabil semestrial sau anual, balanta aferenta si ultima balanta incheiata).

Banca BRD :

Valoare credit :5000 euro.

Perioada de rambursat :48 luni.

Dobanda :10%.

Rata fixa lunara :126,81 euro.

COSTURI TOTALE LUNARE :

CT=83392,668lei+126,81 lei=83519,478 lei.

Catre

BRD

CERERE DE CREDIT

nr.1 din 23.01.2007

1.Denumire agent economic :S.C. PANIS S.R.L..

2.Sediul social : Localitatea Brasov, Str. Toamnei, Nr.25, Tel. 0765/445.332

Fax 0268/471115.

3.Nr de inregistrare la Registrul Comertului J08/1378/13.01.2007.

Cod fiscal :17641485.

4.Capital social : ( euro )

-subscris : 8000

-varsat : 8000.

5. Structura asociatilor/actionarilor.

6.Consiliul de Administratie.

7. Reprezentantii legali.

8.Obiectul de activitate :

1581-Fabricarea painii si a produselor proaspete de patiserie.

Va rugam sa ne aprobati un credit de 5000 euro.

9.Destinatia creditului va fi urmatoarea : investitii in echipamente.

10. Creditul urmeaza sa-l rambursam in 48 luni.

11.La prezenta cerere anexam urmatoarele documente solicitate de banca;

-documentatia de infiintare a societatii ( actul constitutiv, hotararea judecatoreasca, inregistrarea la Camera de Comert, certificatul de inregistrare fiscala, precum si ultimele modificari juridice ale firmei )

-bugetul de venituri si cheltuieli al firmei pe perioada creditarii.

-planul de afaceri.

12. Declaratie:

Declaram pe propria raspundere ca toate datele din cerere si documentele anexate sunt reale, corespund cu cele din evidentele noastre iar orice modificare o vom comunica imediat.Totodata ne angajam sa respectam toate obligatiile ce ne revin in relatiile cu BRD.

Semnaturi autorizate:

Stoica Andreea..

Valeanu Ionela Ramona

CAPITOLUL VII

INFLUENTA FACTORULUI TIMP ASUPRA PROCESULUI INVESTITIONAL

CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI DINAMICI AL EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIEI

Actualizarea la momentul luarii deciziei de investitie

Durata procesului investitional este marcata prin etape bine definite din punct de vedere economic,prezentate in figura de mai jos :

m npv timp

Unde :

m - este momentul luarii deciziei de a investi;

n - momentul inceperii lucrarilor de investitii;

p - momentul punerii in functiune a noului capital;

v - momentul terminarii perioadei de exploatare eficienta;

g - duarata de realizare a proiectului;

d - durata de realizare a investitiilor;

De - durata de exploatare eficienta a obiectivului.

ani.

B=beneficiul.( profitul)

v    Actualizarea investitiei in momentul " m" (I

I= [RON]

lei

v    Actualizarea profitului in momentul "m" (P

P=[RON]

lei/an.

v    Randamentul economic al investitiei actualizat in momentul "m" (R)

R [lei profit net/leu investit]

( lei profit net/leu investit ).

v    Termenul de recuperare al investitiei actualizat in momentul "m" (T

T=[ani]

T=1 an.