Managementul calitatii in inginerie industriala

Capitolul 1. Consideratii generale

1.1.        Eficienta proceselor economice si rentabilitatea intreprinderii

1.1.1. Eficienta economica

In general, se considera ca o activitate este eficienta daca productia se obtine la costuri reduse, sau atunci cand incasarile obtinute din vanzarea rezultatelor pe piata depasesc cheltuielile care s-au efectuat pentru obtinerea acestora.

Eficienta economica este relatia dintre efectele obtinute (rezultate) si eforturile (cheltuielile) depuse intr-o activitate economica intr-o anumita perioada de timp.

Eficienta economica se poate exprima

sub forma randamentului combinarii si utilizarii factorilor de productie care oglindesc efectele economice obtinute la o unitate de efort depus;

sub forma consumului specific de factori de productie pentru obtinerea efectelor scontate in care arata consumul de factori ce revine pe unitate de efect economic util.

Eficienta in domeniul serviciilor imbraca aspecte deosebite si are doua tipuri de efecte:

Efecte economice: se concretizeaza in rezultate economice, care sunt usor de cuantificat (profitul, cifra de afaceri, cheltuielile etc.)

Efecte sociale: privesc in primul rand beneficiarul si sunt mai greu de cuantificat (de exemplu efectul procesului de instruire dintr-o unitate de invatamant asupra viitoarei activitati a unui tanar)

Cresterea eficientei in domeniul serviciilor se realizeaza prin doua modalitati practice si urmareste:

1)     Maximizarea veniturilor prin:

- cresterea cifrei de afaceri;

- cresterea incasarilor;

- diversificarea serviciilor;

- specializarea serviciilor;

- marirea adaosului comercial etc.

2)     Rationalizarea cheltuielilor prin:

- cresterea productivitatii;

- calificarea personalului;

- extinderea progresului tehnic;

- organizarea mai buna a muncii;

- imbunatatirea modului de cointeresare.

1.1.2.Indicatorii eficientei economice

In general, eficienta economica se determina prin:

raportarea efectelor obtinute la eforturile depuse pentru obtinerea lor;

raportarea eforturilor la efectele inregistrate.

1.Rentabilitatea

reprezinta capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit

exprima eficienta cu care sunt utilizati si combinati factorii de productie

se masoara cu indicatori exprimati in marime absoluta si relativa

2.Eficienta utilizarii potentialului uman al intreprinderii exprima nivelul productiei pe un salariat si se calculeaza ca productivitate medie si marginala a muncii.

3.Eficienta utilizarii mijloacelor fixe este exprimata ca raportul dintre cifra de afaceri realizata de intreprindere ( ca efect) sau profitul obtinut de intreprindere( ca efect) si mijloacele fixe folosite (ca eforturi) pentru obtinerea efectelor.

4. Nivelul costurilor se exprima in indicatori absoluti si anume suma totala a cheltuielilor sau indicatori relativi prin raportarea cheltuielilor totale realizate la 100 de lei (1000) cifra de afaceri

5. Eficienta investitiilor evalueaza dezvoltarea capitalului tehnic al intreprinderii prin rata de rentabilitate minima (R) care se obtine din raportarea profitului la volumul investitiei. Calculul rentabilitatii minime reprezinta cel mai sintetic mod de ilustrare a eficientei unei investitii.

1.1.3. Indicatorii eficientei sociale

Eficienta sociala este dificil de exprimat in indicatori cantitativi. Exista posibilitatea exprimarii calitatii serviciilor, prin reducerea diferentei dintre nivelul asteptat de consumatori.

Exista cativa indicatori care analizeaza partial fenomenul eficientei sociale: numarul de unitati (comerciale, de invatamant, de sanatate etc.); timpul cheltuit pentru cumparaturi, pentru transport etc.

1.2.        Optimizarea proceselor economice

Pentru atingerea scopului oricarei firme - obtinerea profitului - managementul trebuie sa gaseasca solutiile optime in cadrul unui proces economic.

Termenul"optim" provine din latinescul "optimus"care exprima ceea ce asigura cel mai bine interesul urmarit.

Optimizarea consta in alegerea si aplicarea celei mai bune solutii dintre mai multe posibile.

Optimizarea opereaza cu maximizarea si minimizarea ca operatii aritmetice in legatura cu functiile intreprinderii. Se poate realiza maximizarea: profitului, productiei, randamentului, productivitatii sau minimizarea: cheltuielilor, costurilor, normelor.

Optimul are un sens dublu: pe de o parte se refera la valoarea extrema (maxima-minima) a unei functii scop iar pe de alta parte se refera la alegerea variantei cele mai bune in functie de unul sau mai multe criterii din starile posibile ale unui sistem

Optimizarea procesului economic se realizeaza pe doua orizonturi de timp:

pe termen scurt - presupune stabilirea volumului productiei in anumite conditii date si maximizarea profitului

pe termen lung - urmareste, pe de o parte, maximizarea profitului prin combinarea factorilor de productie, iar pe de alta parte, obtinerea unui anumit volum de productie cu cheltuieli minime.

Optimizarea proceselor economice are ca scop gasirea acelor solutii care sa asigure realizarea functiei scop (maximizarea profitului, minimizarea cheltuielilor, maximizarea productivitatii etc.)

1.3.        Tehnici de optimizare

1.3.1.Marimea optima a intreprinderii

Marimea optima a intreprinderii reprezinta un important factor de optimizare.

Peste o anumita dimensiune a intreprinderii (a volumului de productiei) careia ii corespund costuri minime, anumite costuri pot creste, intreprinderea incetand de a mai fi eficienta.

1. Minimizarea costului privind marimea intreprinderii

Costul pentru un produs este format din cheltuieli directe (salarii directe, materii prime etc.) si cheltuieli indirecte (cota parte din cheltuielile comune, cheltuieli generale, amortizarea utilajelor, salariile personalului de conducere etc.)

De regula, cheltuielile totale indirecte raman relativ constante fata de volumul productiei si de marimea intreprinderii. Dintre acestea, cheltuielile de desfacere, cu reclama sau cu transportul pot totusi sa creasca si de aceea costurile pe unitatea de produs cresc.

Deci prin sporirea volumului productiei, prin cresterea dimensiunii intreprinderii pana la limita optima, costul total pe produs se reduce datorita scaderii cheltuielilor conventional constante.

2. Maximizarea profitului privind marimea intreprinderii

Minimizarea costurilor si maximizarea profitului sunt obiective majore ale oricarei intreprinderi. Marimea intreprinderii este conditionata de asigurarea desfacerii productiei fabricate in conditiile utilizarii unor preturi mici si realizarea unui profit maxim.

Economia de piata se caracterizeaza prin libera concurenta in care volumul desfacerii (D) este influentat de urmatorii factori: volumul productiei fabricate, preturile de vanzare, volumul desfacerii altor produse, preturile de vanzare ale altor produse, reclama pentru alte produse.

In maximizarea profitului se iau in calcul toti acesti factori, iar pe de alta parte se analizeaza actiunea contradictorie a lor pentru fiecare intreprindere, tinandu-se cont de dimensiunea ei.

1.3.2. Eficienta investitiilor sau coeficientul mediu al capitalului

Investitia poate fi definita ca totalitatea cheltuielilor prin care se creeaza, se achizitioneaza noi fonduri fixe productive, se perfectioneaza sau se reconstruiesc fonduri fixe existente. Procesul transformarii resurselor materiale, financiare, de munca in factori suplimentari de productie, adica in fonduri fixe, este conditionat de durata si eficienta acestora.

Eficienta economica a investitiilor poate fi sporita prin adoptarea unor solutii tehnologice, constructive, de dimensionare a capacitatilor, de amplasament in cadrul fiecarui an. Reducerea duratei de executie a lucrarilor, realizarea intr-o perioada scurta a parametrilor tehnico-economici contribuie la eficientizarea investitiilor.

Investitiile pot avea efecte materiale, valorice, sociale, stiintifice, pot fi analizate sub

aspect calitativ, cantitativ; au o anumita durata de realizare (numita lag sau perioada de "coacere" a investitiilor), care cuprinde perioada de la inceperea executiei pana la punerea in functiune a capacitatii totale. Fondurile fixe, create de investitiile respective, au o anumita longevitate in functionare, determinata de uzul fizic sau moral.

Intre venit, consum si investitii exista relatii de influenta reciproca: o variatie a investitiilor initiale determina o variatie a venitului, care este un multiplu de investitii.

Realizarea unui proiect de investitii, in sfera productiei de bunuri si servicii, are ca efect sporirea si diversificarea ofertei si, implicit, daca aceasta este validata de piata, cresterea veniturilor

agentilor economici.

Nevoia de capital si de investitii care se ridica la un nivel inalt peste posibilitatile economice

actuale impune ca o conditie obiectiva apelarea la capitalul strain sub forma atragerii de investitii

directe de capital.

O solutie poate fi finantarea proiectelor si programelor investitionale de catre UE.

Capitolul 2. Cai de imbunatatire a activitatii turistice din Complexul Clabucet-Predeal

2.1. Prezentarea activitatii turistice din Complexul Clabucet-Predeal

Motivul pentru care am dorit sa analizam potentialul turistic al statiunii Predeal este legat de faptul ca, in ultima vreme am observat o implicare tot mai puternica a autoritatilor centrale si locale pentru transformarea acesteia intr-o statiune de nivel european.

Principalele posibilitati ale abordarii activitatii turistice in statiunea Predeal se intemeiaza pe oferta de care dispune orasul din punct de vedere al: bazei tehnico-materiale dezvoltate, al petrecerii timpului liber pe tot parcursul anului, al conditiilor specifice de clima, factorilor terapeutici si nu in ultimul rand din punct de vedere al cadrului natural.

Acest complex beneficiaza de cel mai mare renume, fiind foarte cunoscut datorita asezarii chiar la baza partiei de schi, distanta pana la teleschi fiind de doar 500 m.

In ultimii ani, Romania a reusit sa atraga sume uriase din surse proprii sau proiecte europene, in vederea dezvoltarii infrastructurii ce duce spre diferite statiuni sau le leaga si, mai ales, pentru amenajarea unor partii de schi care sa atinga standardele celor mai cautate trasee din Europa.

Statiunea Predeal dispune de:

trei piste de coborare si slalom urias la Clabucet si Cioplea;

partie de fond si biatlon la Polistoaca;

partie de sanie si patinoar la Fulg de Nea ;

un sistem de transport pe cablu totalizand 7 instalatii, din care 2 telescaune, 4 teleschiuri si 1 babyschi cu o lungime totala de 5402 m, si o capacitate de 3400 de persoane/h. ;

instalatie de nocturna pe partia Clabucet Sosire ;

3 tunuri pentru zapada artificiala.

Romania asteapta diverse fonduri sau ajutoare banesti de la guvern pentru reabilitarea domeniilor schiabile iar pasii marunti facuti de investitorii particulari, neavand o sustinere puternica si pe alte planuri, raman la un nivel foarte modest in comparatie cu cadrul natural deosebit de bogat al tarii noastre.

2.2. Cai de imbunatatire a portofoliului de oferte turistice al statiunii Predeal

Dezvoltarea orasului Predeal ca statiune montana a fost posibila, pe de o parte, datorita conditiilor oferite de relief, iar pe de alta parte, datorita infrastructurii si a bazei tehnico - materiale aflate intr-o continua transformare si modernizare.

Iarna, de la inceputul lui decembrie pana la sfarsitul lunii martie, uneori chiar mai tarziu, in Predeal se desfasoara cea mai febrila activitate sportiva. Ca o consecinta a conditiilor favorabile (relief si clima) a fost posibila crearea unui domeniu schiabil format din partii cu grade de dificultate specifice pentru incepatori, concursuri speciale, copii, tineri si adulti. Prima partie de amploare amenajata in Predeal a fost Clabucet, desfasurata intre cabana Clabucet-Plecare si varsarea paraului Teascului in Polistoaca - inaugurata in anul 1942. Aceasta partie are un traseu curbat cu lungimea de 2300 m.

Avand in vedere tot acest potential turistic de care beneficiaza statiunea Predeal precum si renumele pe care aceasta statiune incepe sa-l cunoasca pe plan international, consiliul local impreuna cu Primaria incearca atragerea de fonduri si de investitori dornici sa realizeze o statiune montana de nivel european.

In ceea ce priveste atragerea cat mai multor turisti in statiune, mai ales straini, hotelurile mai importante vor reusi acest lucru daca vor demara un proiect de fidelizare al clientilor.

Pentru Complexul Clabucet - Sosire, un posibil program de fidelizare al clientilor ar putea arata dupa cum urmeaza.

2.2.1. Propunere de introducere a unui program de fidelizare pentru clientii complexului Clabucet - Sosire din Predeal

Acest program l-am denumit Premier Honors iar desfasurarea lui presupune parcurgerea mai multor nivele: VIP, SILVER VIP, GOLD VIP si cel mai important DIAMOND VIP.

Primul contact al clientului cu acest program are loc la receptie, acolo unde acesta afla de posibilitatea inrolarii sale pe baza completarii unui formular cu datele sale personale. De asemenea se va specifica faptul ca poate beneficia de acest program doar in calitate de persoana fizica, fiind necesar sa-si plateasca singur sejurul. Inrolarea sa in acest program se face gratuit iar datele sale personale vor ramane in memoria calculatorului pentru usurinta operarii sale la urmatoarea sosire.

In urma completarii acestui chestionar, clientul va primi un card si va fi declarat membru al programului avand gradul de VIP. Avantajele de care beneficiaza la acest nivel sunt:

durata scurta de timp la efectuarea rezervarii, datele sale fiind deja cunoscute;

insotitorul sau insotitoarea beneficiaza de cazare gratuita cu conditia servirii contra cost a celor 3 mese in incinta restaurantului hotelului;

formalitati sumare la plecare incluzand acordul persoanei de a i se retine de pe card contravaloarea tuturor serviciilor prestate;

pe perioada sejurului va primi zilnic si gratuit ziarul local;

pentru fiecare suta de lei cheltuita in incinta complexului va primi pe cardul de membru cate 50 de puncte de fidelitate.

Daca in decurs de un an calendaristic respectivul client se cazeaza de 4 ori sau in cadrul unui sejur sta 10 nopti consecutive, atunci devine membru SILVER VIP. In aceasta calitate a sa, pe langa beneficiile oferite de nivelul VIP va primi un bonus de 15 % in plus din punctele de fidelitate acumulate din consumatia in incinta complexului. Astfel la fiecare suta de lei cheltuita, in loc de 50 de puncte va primi 58, iar acestea se vor cumula cu cele primite in nivelul inferior.

Conditiile propuse pentru a deveni membru GOLD VIP sunt:

• cazarea de 16 ori intr-un an calendaristic;
• un singur sejur de 36 nopti consecutive;
• 5. 000 de puncte de fidelitate

Avantajele oferite in plus fata de celelalte doua nivele constau in faptul ca i se va oferi clientului respectiv, in limita posibilitatilor, camera sau apartamentul imediat superior dorintelor sale, la acelasi tarif. In plus, bonusul pentru punctele de fidelitate este de 25 %.

Calitatea de membru DIAMOND VIP, ultima si cea mai importanta poate fi insusita doar in conditiile unui sejur de 64 de nopti consecutive sau a limitei de 28 de cazari intr-un an. De asemenea punctele de fidelitate necesare acestui nivel sunt in numar de 10.000. Odata cu atingerea aceastei performante, clientul respectiv devine cea mai importanta persoana din complex fiind tratat cu o atentie deosebita.

Printre avantajele oferite in plus fata de restul membrilor Premier Honors se numara:

oferirea, indiferent de preferinte, a celui mai luxos apartament din hotel, la pretul unei camere standard;

posibilitatea pastrarii rezervarii facute inca 48 de ore dupa data expirarii pentru cazul in care clientul se razgandeste;

in conditiile in care hotelul este plin iar un client Diamond Vip isi manifesta dorinta de a se caza in complex, cel mai luxos apartament va fi eliberat imediat si oferit acestuia, urmand ca persoanele evacuate din acesta sa fie cazate intr-un alt hotel pe cheltuiala hotelului;

bonus de 50 % la punctele de fidelitate.

2.2.2. Solutii de imbunatatire a serviciilor turistice

2.2.2.1. Valorificarea eficienta a resurselor turistice si fabricarea de noi produse turistice atractive si de calitate

Strategia de dezvoltare turistica urmareste valorificarea complexa si eficienta a resurselor turistice (naturale si antropice), fabricarea de noi produse turistice atractive si de calitate care sa satisfaca in egala masura preferintele schiorului, alpinistului, vanatorului pasionat, dar si ale turistului sosit la odihna, tratament, precum si realizarea unei palete largi de forme de turism - de sejur, de week-end, itinerant, profesional, de aventura, etc. Astfel, se va urmari:

intocmirea unui program unitar de promovare a Predealului, atat pentru sezonul de iarna cat si pentru sezonul de vara prin organizarea unor spectacole, targuri, spoturi publicitare in mass-media;

demararea unui proiect de ecoturism ca motivatie in atragerea turistilor din tara si din strainatate;

o mai buna publicitate facuta serviciilor din zona, prin pagini web, bannere, presa si televiziune;

refacerea traseelor turistice, modernizarea cailor de acces spre obiectivele turistice;

dotarea tuturor partiilor existente cu instalatii de produs zapada artificiala;

atragerea a doua programe UE, unul pentru modernizarea iluminatului partiei de schi Clabucet si altul pentru modernizarea bazei de biatlon din Valea Rasnoavei;

dezvoltarea si modernizarea domeniului schiabil prin realizarea de noi partii de schi alpin si fond;

dotarea statiunii cu diferite forme de agrement cum ar fi: terenuri de sport moderne, alpinism, baruri, piscine acoperite, trasee turistice si de asemenea servicii de agrement pe partie, altele decat cele existente.

2.2.2.2. Cresterea rolului agrementului in caracterizarea statiunii si reabilitarea infrastructurii

Intrucat statiunea Predeal dispune de o baza de cazare si alimentatie publica adecvata, cu dotari corespunzatoare, principalele preocupari de imbunatatire se indreapta spre cresterea rolului agrementului in caracterizarea statiunii si transformarea sa in motivatie turistica propriu-zisa conducand la aparitia unor noi tipuri de vacanta: vacanta de schi, alpinism, vanatoare, drumetii, etc.

Actiunile imediate si de perspectiva cu privire la dezvoltarea agrementului in zona au drept scop modernizarea statiunii Predeal si aducerea ei la standardele internationale pentru desfasurarea in conditii optime a capacitatii sportive interne si internationale.

In acest sens se are in vedere:

construirea unui Complex multifunctional de agrement care sa ofere o gama variata de servicii suplimentare avand ca obiectiv stimularea odihnei active, a distractiei, a petrecerii placute a timpului liber prin sali de biliard, bowling, jocuri electronice, sali de conferinte si reuniuni internationale, sali de proiectie, discoteci, terenuri de tenis, baschet, volei, patinoar, piscina, sauna, sali de cosmetica, tratament, etc;

modernizarea actualului stadion Predeal si aducerea lui la standardele internationale pentru desfasurarea aici in conditii optime a capacitatii sportive interne si internationale;

dezvoltarea in special a zonei de agrement Polistoaca, prin crearea unui drum de legatura cu Valea Azugai, reusindu-se in acest fel marirea bazei de agrement, a numarului de turisti care vor beneficia de toate aceste facilitati;

amenajarea unei piste de ciclism montan.

Principalele planurile de viitor ce privesc reabilitarea retelelor de infrastructura in statiunea Predeal sunt legate de:

dezvoltarea instalatiilor de telecomunicatii, modernizarea retelelor de alimentare cu apa, dezvoltarea retelelor de alimentare cu energie termica;

crearea autostrazii Bucuresti - Brasov, care va facilita marirea fluxului turistic;

masuri de protejare a functiunilor de locuit si turism prin initierea si intretinerea unor puternice perdele de vegetatie inalte in lungul arterelor poluante;

devierea traficului auto greu din aceasta zona in vederea pastrarii climatului propice turismului si agrementului;

In concluzie strategia de dezvoltare a statiunii Predeal vizeaza inventarierea tuturor resurselor naturale ce pot fi utilizate ca potential turistic, identificarea valorilor si posibilitatilor care pot sta la baza turismului durabil, analiza pietei si a nevoilor turistice.

Este necesara adoptarea unor strategii de preturi si tarife care sa satisfaca in mod corespunzator raportul pret/calitate. Politica practicata trebuie sa asigure o corelatie favorabila intre prestatiile turistice si preturile acestora;

Tot in randul acestor propuneri se inscriu si dezvoltarea bazei de agrement prin construirea unei piscine, perfectionarea strategiilor de distributie prin contractarea mai multor agentii de turism nationale si internationale, intensificarea si diversificarea actiunilor de promovare pe plan national si international, impulsionarea turismului pentru tineret, dezvoltarea unor forme de turism mai putin practicate: hipism, catarare, alpinism.

2.3. Adaptarea ofertei turistice la cerintele consumatorilor

Ca urmare a adoptarii unei strategii concurentiale de marketing prin care se urmareste crearea unei pozitii de lider pe piata serviciilor turistice montane din Romania, pe termen scurt si la nivelul Europei de sud-est, pe termen lung, s-a aplicat un sondaj de opinie prin intermediul caruia s-au cules date importante privind cerintele consumatorilor. Aceste date s-au interpretat si s-a elaborat o diagrama de tip arbore in care aceste cerinte au fost transpuse in caracteristici ce vor sta la baza modificarilor propuse la nivelul complexului turistic Clabucet-Predeal. Pe baza acesteia si aplicand metoda QFD s-au transpus cerintelor clientilor in proiectarea proceselor care sa contribuie la imbunatatirea serviciilor si s-au determinat cele mai importante investitii. Ca o consecinta a analizei efectuate s-a realizat o diagrama PERT care a evidentiat dependentele dintre activitatile din cadrul proiectului de imbunatatire si cu ajutorul careia s-au esalonat aceste investitii pe o perioada de trei ani.

Plecand de la faptul ca Romania beneficiaza in perioada 2007-2013 de 3,7 miliarde de euro prin Regio - Programul Operational Regional (POR) s-a realizat un proiect si s-a depus o cerere de finantare in valoare de 2 milioane de euro pe axa prioritara 5- Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, linia 5.3.- Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica.

Obiectivul general al PO Regional consta in sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, echilibrate teritorial si durabile a regiunilor Romaniei, corespunzator nevoilor lor si resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, prin imbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile Romaniei, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a munci.

Prin proiectul de finantare s-a propus cresterea calitativa si cantitativa a serviciilor oferite turistilor, intensificarea preocuparilor pentru diversificarea acestora si, in paralel, preocuparea pentru pregǎtirea unor cadre de specialitate necesare diferitelor sectoare de activitate turisticǎ. Astfel, investitia s-a esalonat pe o perioada de trei ani (2011-20013) si s-au facut calcule estimative privind profitul obtinut de pe urma investitiilor respective.

Tabel 1. Esalonarea investitiei si a incasarilor preconizate

Dupa inventarierea tuturor posibilitatilor care pot sta la baza modernizarii turismului, consideram ca ansamblul de mǎsuri propuse pentru valorificarea cu eficientǎ a potentialului turistic va contribui decisiv la afirmarea statiunii Predeal din punct de vedere turistic atat pe plan national cat si international.

Capitolul 3. Aplicarea metodelor de optimizare pentru investitia in Complexul Clabucet-Predeal

3.1. Programarea liniara

3.1.1. Scurt istoric

Progamarea liniara, ca disciplina matematica, a aparut la mijlocul secolului nostru, primele lucrari fiind publicate de L. Kantorovici (1939) si F. Hitchcock (1941).

Primele probleme rezolvate se refereau la organizarea optima a transporturilor maritime, necesitatile de aprovizionare a frontului, planificarea misiunilor aviatiei de bombardament.

In 1947 G. Dantzig si J. Von Newmann creeaza metoda simplex care sta la baza rezolvarii problemelor de programare liniara. Ulterior programarea liniara a cunoscut un mare avant prin lucrarile unor matematicieni si economisti ca T. Koopmans, L. Ford, D. Fulkerson, W. Cooper, H. Kuhn, gasindu-si un camp foarte larg de aplicatii in economie.

Necesitatile reale ale vietii economice au condus la aparitia si dezvoltarea altor tipuri de programari, cum ar fi:

programarea patratica;

programarea convexa;

programarea in numere intregi;

programarea stohastica;

programarea dinamica;

toate acestea fiind inglobate in termenul generic de programare matematica.

In prezent, in economie, metoda programarii liniare este utilizata laolalta cu alte metode moderne de planificare si organizare a productiei, cum ar fi: metoda PERT (Program Evaluation and Review Technique - Tehnica Evaluarii Repetate a Programului), metoda CPM (Critical Path Method-Metoda Drumului Critic ), metoda "Just in Time" (J.I.T.).

Metoda programarii liniare este utlizata in optimizarea alocarii resurselor si tine cont de doua tipuri de elemente: obiective si restrictii.

Programarea liniara poate fi aplicata in gestiunea productiei, pentru rezolvarea unor probleme privitoare la:

repartizarea productiei pe diferite tipuri de masini in conditiile maximizarii profitului;

transportul produselor intre locurile de munca si intre acestea si punctele de distributie;

determinarea cantitatilor din diverse bunuri ce trebuie produse.

Forma standard a unei probleme de programare liniara de maxim (sau program liniar de maximizare) se prezinta astfel:

3.1.2. Solverul

Excel are o componenta numita Solver care permite rezolvarea problemelor de programare liniara. Aceasta componenta se lanseaza din sub-meniul Tools. Daca nu apare in Tools, atunci pentru instalare din Add-Ins se selecteaza Solver Add-in si apoi se apasa butonul OK.

Cu Solver-ul se pot rezolva tot felul de probleme de programare liniara si neliniara:

- probleme de maximizare a castigurilor;

- probleme de transport;

- probleme de amestec;

- probleme de minimizare a costurilor.

Un model de programare liniara transpus intr-o foaie de calcul va contine urmatoarele

elemente:

1. Celulele care contin datele problemei.

2. Celulele pentru variabilele de decizie.

3. O celula care contine formula pentru calcularea functiei obiectiv.

4. Celulele care contin formulele pentru calcularea partii stangi a restrictiilor.

5. Celulele care contin valorile partii drepte a restrictiilor.

3.1.3. Problema de rezolvat

La Complexul Clabucet-Predeal s-a facut un studiu de benchmarking prin intermediul caruia s-a comparat activitatea desfasurata si rezultatele inregistrate cu cele ale celor mai bune firme din domeniul turismului montan din Europa. Astfel, s-au identificat practicile care permit firmei sa devina cea mai buna in domeniul respectiv. S-a luat decizia dezvoltarii unui proiect de investitii, derulat pe o perioada de trei ani, cu finantare europeana nerambursabila in valoare de doua milioane de euro, prin Programul Operational Regional- Regio- Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica.

Scopul final pentru care se face o investitie nu este de a se realiza mijloace fixe (utilaje, echipamente, infrastructura), ci de a se obtine efecte utile de natura economica, sociala, ecologica etc. In acest context retinem opinia unui reputat specialist in domeniu care definea investitia ca o renuntare la o satisfactie imediata si sigura, in schimbul unei sperante al carei suport sunt tocmai resursele investite. Pe scurt, investitia trebuie privita ca o cheltuiala certa pentru un viitor incert.

De indata ce diferentele performantei au fost complet definite din practicile de benchmarking s-au proiectat nivelurile viitoare de performanta. Analiza a identificat practicile superioare si a determinat cum ar putea fi ele aplicate, modificate sau adoptate pentru implementare. Proiectarea a definit acele scopuri si teluri ce trebuie indeplinite pentru a micsora diferenta si a atinge performanta dorita. In urma studiului de benchmarking efectuat s-a realizat Graficul Z, bazat pe folosirea procentului din beneficiu in prezentarea diferentei benchmarking-ului, grafic care arata pe o perioada de 10 ani cum va creste beneficiul in urma investitiilor realizate.

Un interes deosebit prezinta evolutia ratei profitului in urma alocarii investitiei in diferite variante de repartitie intre cele trei obiective principale, tinand seama de cele cinci categorii de tipuri de investitie proiectate.

Sunt preconizate astfel sa aiba loc cresteri anuale ale profitului asa cum sunt prezentate in tabelul urmator

Tabelul 2. Cresteri procentuale ale profitului datorate investitiilor

In tabelul 2 este trecuta influenta investitiilor facute in publicitate, in programul de fidelizare, cel de ecoturism, in introducerea de servicii noi si imbunatatire a conditiilor materiale existente asupra celor trei componente principale producatoare de venit: complexul hotelier, complexul sportiv si de agrement, partie si infrastructura, influenta exprimata in crestere procentuala a profitului adus de locatia respectiva (5% din publicitate asupra complexului hotelier, 7%, 3% etc).

Managementul ar dori sa determine care ar fi cea mai eficienta atribuire a sumei disponibile astfel incat sa se obtina un profit maxim. Cu alte cuvinte, daca investitiile ar fi directionate conform structurii proiectului initial de investitii, prin compararea beneficiilor posibile rezultate din diferite variante de repartizare se determina valoarea maxima care ar putea fi obtinuta.

Pentru a determina repartitia optima a investitiilor putem folosi programarea liniara. Vom utiliza variabile de decizie cu doi indici, primul indice indica tipul de investitie programat, al doilea locatia care va suporta investitia respectiva. Astfel xij indica investitia de tip i realizata asupra locatiei de tip j.

Tabelul 3. Alocarea investitiei pe tipuri si locatii

Restrictia problemei este data de limita de buget a investitiei de 8.535.040 lei, adica 2 milioane de euro. Asadar suma variabilelor de decizie xij va fi:

Cunoastem din studiul de benchmarking care sunt valorile cresterilor procentuale pij de profit ilustrate in tabelul 1: p₁₁=5, p₁₂=7, p₁₃=3, p₂₁=2, p₂₂=4, p₂₃=7, p₃₁=3, p₃₂=8, p₃₃=5, p₄₁=2, p₄₂=2, p₄₃=4, p₅₁=8, p₅₂=5, p₅₃=6. Valoarea profitului pij depinde direct de suma investita xij. Valoarea profitului total trebuie maximizata, asa incat obtinem functia obiectiv: max

Combinand functia obiectiv cu restrictiile obtinem modelul numeric al problemei:

max

x₁₁+x₁₂+x₁₃+ x₂₁+x₂₂+x₂₃+ x₃₁+x₃₂+x₃₃+ x₄₁+x₄₂+x₄₃+ x₅₁+x₅₂+x₅₃=8.535.040

x_ij ≥ 0, 1 ≤ i ≤ 5, 1 ≤ j ≤ 3

Realizam foaia electronica de calcul a problemei in Excel si rezolvam problema folosind Solver-ul.

3.1.4. Rezolvarea problemei in Excel

Pentru aceasta cream foaia de calcul cu datele de intrare ca in Figura 2 , efectuand pasii descrisi in continuare. Elementele cheie care trebuie introduse in Excel sunt variabilele de decizie, functia obiectiv precum si restrictiile.

Pasul 1: Introducerea datelor problemei

Figura 2. Foaia de calcul utilizata pentru rezolvarea problemei

Datele problemei sunt introduse in domeniul A1:D11.

Pasul 2. Calcularea functiei de optimizat

Celula A4 contine functia obiectiv si pentru aceasta in fx se tasteaza ==B7*D13+C7*D14+D7*D15+B8*D16+C8*D17+D8*D18+B9*D19+C9*D20+D9*D21+B10*D22+C10*D23+D10*D24+B11*D25+C11*D26+D11*D27 (cresterile procentuale ale profitului* variabilele de decizie

Celulele cu variabilele de decizie sunt C14 C15.C28.

Pasul 3. Specificarea restrictiilor

Se selecteaza celula care contine functia obiectiv, A4, se selecteaza Solver din sub-meniul Tools si Excel initiaza un dialog cu utilizatorul, prin fereastra Solver Parameters.

In celula By Changing Cells se selecteaza celulele care reprezinta variabilele problemei : D13.D27

Se precizeaza daca se cauta sa se maximizeze sau minimizeze functia obiectiv (min), apoi se introduc restrictiile apasand butonul Add prin fereastra Add Constraint.

Dupa crearea tuturor restrictiilor, acestea apar in ordine alfabetica in fereastra Solver Parameters. Pentru rezolvare se apasa butonul Solve.

Fig.6. Alegerea tipului de raport

Apare fereastra Solver Results in care trebuie precizat daca se doresc toate cele trei rapoarte pe care le furnizeaza Solverul la rezolvare.

Se poate observa ca Solverul a schimbat unele valori in foaia de calcul:

Figura 7. Foaia de calcul cu variabilele modificate

Se obtine astfel o alocare optima a investitiei care difera de cea proiectata intial asa cum se poate observa din tabele urmatoare:

Tabelul 4. Alocarea proiectata a investitiei pe tipuri si locatii

Tabelul 5. Alocarea optima a investitiei pe tipuri si locatii

3.1.5. Semnificatia informatiei din cele trei rapoarte

1. Answer Report prezinta:

. valoarea initiala si valoarea finala, pentru valorile actuale ale variabilelor, pentru functia obiectiv obtinuta;

. valorile initiale si finale pentru variabile (necunoscutele problemei);

. valorile restrictiilor pentru valorile finale ale variabilelor.

Figura 8. Answer Report

2. Sensitivity Report prezinta valorile finale ale necunoscutelor si ale multiplicatorilor lui Lagrange.

Figura 9. Sensitivity Report

3. Limits Report prezinta valoarea functiei obiectiv si intervalul in care o necunoscuta poate varia, celelate ramanand nemodificate, fara ca valoarea functiei obiectiv sa se modifice.

Figura 10. Limits Report

3.1.6. Generarea si interpretarea rapoartelor predefinite

Din rapoarte reiese faptul ca investitia in publicitatea pe partie si infrastructura nu este rentabila iar banii alocati pentru ea sunt optim investiti in publicitatea complexului hotelier. Astfel investitia din publicitate in complexul hotelier ajunge la 25.600 lei.

3.2. Rezolvarea problemei utilizand retelele neuronale

Programul NNMODEL reprezinta un instrument de modelare care se utilizeaza pentru determinarea relatiilor dintre parametrii unui proces folosind baze de date experimentale. Modelele care exprima aceste relatii si care sunt obtinute cu NNMODEL sunt modele cu retele neuronale.

Pentru a aplica utilizarea acestui instrument, vom crea in meniul Excel o baza de date care contine, de exemplu, pe coloanele 1 si 2 parametrii de intrare iar pe coloana 3 - parametrul de iesire.

Vom utiliza pentru aceasta datele din tabelul urmator care reprezinta esalonarea anuala a investitiei pe tipuri de publicitate destinata complexului hotelier si complexului sportiv si de agrement.

Tabelul 6. Parametrii utilizati pentru initierea si antrenarea retelei neuronale

Deschidem NNMODEL si in meniul principal alegem File/New Data Matrix. In meniul care se deschide in acest fel, vom completa informatiile privind numele fisierului - matrice de date, numarul de coloane si linii ale matricei de date.

Figura 11. Introducerea datelor in NNMODEL

Introducand datele din baza de date creata in Excel si astfel putem genera:

a.      Modelul cu retele neuronale ce exprima relatia dintre parametrii de intrare si cel de iesire. 

b.     Analiza statistica a datelor experimentale din baza de date, determinarea parametrilor de intrare principali (care au ponderea maxima asupra valorii parametrului de iesire).

a) Generarea modelului cu retele neuronale care reprezinta relatia dintre parametrii de intrare si cel de iesire se realizeaza selectand optiunea New Neural Model din meniul File, ca in figura de mai jos. Rezultatul alegerii acestei optiuni este deschiderea ferestrei de dialog din figura urmatoare in care selectam care sunt parametrii de intrare (V1 si V2, de exemplu), respectiv de iesire (V3, de exemplu), apoi cream modelul cu retele neuronale prin selectarea butonului Create.

Figura 12. Generarea modelului cu retele neuronale

Pentru aceasta, selectam pe rind cate un parametru Vi si, cu butoanele Add In sau Add Out, ii adaugam in fereastra din dreapta cu atributul « parametru de intrare » respectiv « parametru de iesire ». Rezultatul este prezentat in figura urmatoare: Figura 13. Introducerea parametrilor

Rezultatul crearii modelului cu retele neuronale este cel din figura de mai jos.

Figura 14. Crearea modelului cu retele neuronale

Odata modelul creat, selectam pe rand optiunile Model/Initialize si Model/Start Training pentru a initializa modelul creat si a-l exersa in vederea obtinerii modelului optim.

Acest model poate fi utilizat pentru a estima valoarea parametrului de iesire corespunzatoare unor valori ale parametrilor de intrare diferite de cele din baza de date initiala. Pentru aceasta se foloseste optiunea Model/Interrogate Model, asa cum se poate vedea in figura urmatoare:

Figura 15. Estimarea valorii parametrului de iesire

Pentru obtinerea raportului statistic al modelului cu retele neuronale se foloseste optiunea Model/Statistics Report care are ca rezultat urmatoarele informatii :

Figura 16. Raportul statistic al modelului de retele neuronale

b) Analiza statistica a datelor si a corelatiilor dintre ele se realizeaza dupa crearea matricei de date, folosind optiunea Data/Correlation Analysis. Va rezulta raportul prezentat in figura de mai jos.

Figura 17. Raportul statistic al datelor

Determinarea parametrilor de intrare principali, care au pondere maxima asupra valorii parametrului de iesire se realizeaza folosind optiunea Data/Best Model Search. Asa cum se vede in figura de mai jos, a rezultat ca parametrul de intrare V2 are o influenta neglijabila asupra valorii parametrului de iesire.

Figura 18. Analiza importantei parametrilor de intrare

Astfel, putem concluziona ca publicitatea on-line destinata complexului hotelier si complexului sportiv si de agrement va fi mai profitabila decat cea realizata prin mijloacele clasice mass-media, respectiv televiziune, radio si presa scrisa.

Capitolul 4. Concluzii

Statiunea Predeal formeaza o arie cu o incarcatura deosebita atat din punct de vedere al potentialului sau turistic, cat si al fluxului de turisti de aceea strategia de dezvoltare a Complexului turistic Predeal-Clabucet prezentata vizeaza inventarierea tuturor resurselor naturale ce pot fi utilizate ca potential turistic, identificarea valorilor si posibilitatilor care pot sta la baza turismului durabil, analiza pietei si a nevoilor turistice. De asemenea, este necesara adoptarea unei politici de preturi si tarife care sa satisfaca in mod corespunzator raportul pret/calitate si care sa asigure o corelatie favorabila intre prestatiile turistice si preturile acestora.

In prezent nu se mai poate vorbi de investitii fara o atenta analiza a factorilor de eficienta economica iar metodele de optimizare precum programarea liniara sau analiza retelelor neuronale sunt cele de care nu se poate lipsi un management modern, ancorat in realitate si orientat catre cerintele clientilor.

Totodata atragerea de fonduri europene nerambursabile din fondurile structurale alocate de UE pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale reprezinta o oportunitate a perioadei actuale care nu poate fi neglijata. Modalitatile propuse de imbunatatire a portofoliului de oferte turistice ale statiunii Predeal in general si ale Complexului turistic Predeal-Clabucet in special sunt menite sa transforme statiunea Predeal intr-una de nivel european.

Bibliografie

1. http://www.qfdi.org/

2. http://www.infotravelromania.ro/prahova.html

3. http://www.clabucet.ro

4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Predeal

5. http://www.clabucet.eu/

6. www.cnaa.md/files/theses/2010//tatiana_fondos_thesis

7. M. Olaru, A. Tantau, Managementul productiei si al calitatii, Editura Economica, 2002

8. Optimizarea Proceselor de prelucrare, prof. dr.ing. Maier C., Curs si seminar