|
|
|
Analiza cifrei de afaceri
In conditiile economiei de piata, cifra de afaceri constituie etalonul utilizat pentru aprecierea locului si rolului intreprinderii in cadrul sectorului sau de activitate, a pozitiei sale pe piata, a capacitatii acesteia de a desfasura o activitate profitabila.
Abordari conceptuale
Din punct de vedere conceptual, cifra de afaceri poate fi abordata ca:
Cifra de afaceri totala, reprezinta totalitatea afacerilor firmei evaluate in preturile pietei, sau suma totala a veniturilor din operatiunile comerciale efectuate de o intreprindere intr-o perioada de timp.
Cifra de afaceri neta este formata din sumele provenite din vanzarile de bunuri si servicii care intra in categoria activitatilor curente ale intreprinderii dupa scaderea reducerilor comerciale, TVA precum si a altor impozite si taxe aferente.
Cifra de afaceri incasata reprezinta valoarea totala a incasarilor intreprinderii pentru o anumita perioada de timp, ca urmare a vanzarilor de produse si marfuri si se poate stabili pe baza rulajului creditor al contului 411 "Clienti", corectat cu T.V.A. aferenta.
cifra de afaceri medie pe unitatea de produs sau de
prestatie (
) reprezinta pretul mediu de vanzare pe
unitatea de produs, sau tariful mediu pe unitatea de prestatie, astfel:
in care:
reprezinta cifra
de afaceri medie pe unitatea de produs sau prestatie (echivaleaza cu
pretul mediu de vanzare pe unitatea de produs, sau tariful mediu pe
unitatea de prestatie);
CAi - cifra de afaceri pe tipuri de produse sau activitati;
qvi - volumul fizic al productiei vandute pe tipuri de produse sau activitati.
Cifra de afaceri marginala (CAm
sau 
Exprima variatia incasarilor firmei generata de cresterea / descresterea cu o unitate a cantitatii vandute sau venitul aferent unei unitati aditionale de produs sau prestatie vindute.
Cifra de afaceri critica (CAcr , reprezinta acel nivel al vinzarilor care permite acoperirea integrala a ch., pragul de la care activitatea devine profitabila
Cifra de afaceri de realizat in cazul unor restrictii date (CAr
Restrictii date ca fiind
cunoscute: 
In care:
Ks reprezinta capitalul social;
Rd - rata medie a dobanzii;
Caf - cota medie de autofinantare (75%);
Ci - cota medie de impozit pe profit (25%);
Rc - rata medie a rentabilitatii costurilor (resurselor consumate).
Analiza evolutiei in timp a cifrei de afaceri
Analiza se realizeaza cu ajutorul: marimilor absolute, indicilor in dinamica (cu baza fixa si in lant) si a marimilor medii.
Intr-o economie inflationista, pentru ca indicatorii sa aiba o semnificatie reala ei trebuie corectati cu rata inflatiei sau indicele mediu al preturilor (acesta constituie un factor exogen care nu reflecta efortul propriu al intreprinderii).
Cifra de afaceri reala 
se determina prin
corectarea 
cu indicele mediu al
preturilor 
astfel: 
Rata medie de crestere reala a cifrei de afaceri se calculeaza astfel:
- rata medie de
crestere a CA
- rata medie de
crestere a preturilor
Tabelul nr. 2.4.
Situatia in dinamica a cifrei de afaceri
- mil. lei -
Nr. Crt.
Indicatori
Perioada analizata
t
t+1
t+2
t+3
t+4
1,
Cifra de afaceri observata
5000
5610
6732
8415
10266,3
2,
Cresterea anuala a CA (%)
+12,2
+20
+25
+22
+19,7
3,
Cresterea anuala a preturilor (%)
19
+22
+21
+20
4,
Cifra de af. corectata (reala)
5000
4714,3
5518
6954,5
8555,3
5,
Cresterea anuala reala (%)
-5,71
-1,64
+3,30
+1,67
-2,38
Concluzii:
la finele perioadei analizate (t+4), se constata o evolutie ascendenta a cifrei de afaceri, comparativ cu baza de comparatie (t) cu 5266,3 mil. Lei; respectiv cu 105,33%, ceea ce corespunde unei rate medii anuale de crestere de 19,7%;
daca facem abstractie de rata inflatiei, putem aprecia in mod favorabil activitatea firmei, ca avand un caracter dinamic, pozitia pe piata fiind buna;
cifra de afaceri (in marime absoluta, dar si ca expresie relativa) este rezultatul actiunii conjugate a unui numar mare de factori interni si externi. De aceea este necesar sa determinam starea reala a firmei, pentru a fundamenta srategiile viitoare privind evolutia acesteia:
exprimarea cifrei de afaceri in unitati monetare curente face ca in perioadele in care se inregistreaza cresteri puternice ale preturilor aceasta sa evolueze in consecinta (crestere). De aceea este necesara corectarea sa cu indicele inflatiei, pentru ca informatiile sa nu-si piarda din fiabilitate, iar concluziile analizei sa nu fie deformate;
inflatia are efecte la toate nivelurile (flux de exploatare, flux de finantare, situatia patrimoniala etc.) inregistrandu-se valori nominale carora nu le corespund variatii reale ale activitatii.
cresterea cifrei de afaceri este doar aparenta, deoarece corectand-o cu rata inflatiei rezulta ca aceasta a scazut in medie cu 2,38%.
Cifra de afaceri a unei firme poate fi analizata structural in functie de diverse criterii de grupare a vanzarilor, cum sunt: pe produse, clienti, piete de desfacere, faze ale ciclului de viata a produselor etc..
Pentru a caracteriza evolutia structurii vanzarilor firmei se pot utiliza urmatoarele procedee de analiza:
a) Ponderile componentelor cifrei de afaceri (gi):
in care:
reprezinta cifra
de afaceri totala;
CAi - vanzarile aferente elementului component "i".
Informatiile furnizate de acest procedeu de analiza se refera la: care sunt principalele elemente componente ale cifrei de afaceri; care este evolutia in timp a acestora; cat de stabile sunt acestea etc.
b) Coeficientul de structura (Gini-Struck):
in care:
n reprezinta numarul de termeni ai seriei;
gi - structura vanzarilor pe categorii de activitati, grupe de marfuri, unitati opoerative.
Coeficientul de structura Gini-Struck poate lua valori care apartin intervalului [0;1), semnificatia acestora fiind:
daca G → 1, atunci in structura activitatii firmei un numar redus de elemente componente detin o pondere importanta in cifra de afaceri, gradul de concetrare a activitatii este ridicat;
daca G → 0, vanzarile sunt repartizate relativ uniform intre categoriile de structurare a activitatii.
c) Coeficientul de concentrare Herfindhal (H):
Indicele Herfindhal poate lua valori cuprinse in intervalul [1/n;1], astfel:
daca H → 1/n, vanzarile sunt repartizate in proportii aproape egale intre activitatile, produsele sau unitatile participante la structurarea cifrei de afaceri;
daca H → 1, in structura activitatilor firmei, un numar redus de elemente componente participa cu o pondere insemnata la realizarea cifrei de afaceri, gradul de concentrare a activitatii este foarte mare.
d) Metoda ABC
Metoda ABC se recomanda a fi aplicata indeosebi in cazul structurarii cifrei de afaceri pe clienti si pe produse.
Aplicarea metodei ABC la gestiunea unei clientele eterogene a condus la urmatoarea distributie optimala1) :
zona A: 10% din clienti contribuie cu 60% din CA;
zona B: 40% din clienti contribuie cu 30% din CA;
zona C: 50% din clienti contribuie cu 10% din CA.
Studierea acestei distributii teoretice permite stabilirea unor concluzii utile in fundamentarea deciziilor privind volumul activitatii pentru securitatea si rentabilitatea firmei. Astfel:
- zona A contribuie in cea mai mare masura la rentabilitatea firmei, dar are si cel mai ridicat grad de risc (incapacitatea de plata a unui client important se reflecta intr-o masura insemnata asupra situatiei financiare a firmei analizate);
- zona B asigura cel mai mare grad de stabilitate din punct de vedere al vanzarilor si rentabilitatii si constituie un risc moderat pentru intreprindere;
- zona C se caracterizeaza printr-o rentabilitate scazuta (indicele cheltuielilor de exploatare devanseaza indicele cifrei de afaceri) si printr-un risc redus.
Reprezentarea grafica a curbelor ABC, se prezinta astfel (fig. 2.1.):
Fig. 2.1. Reprezentarea grafica a curbelor ABC
OX = ponderea in functie de numarul de clienti
OY = ponderea in cifra de afaceri
Pentru reprezentarea curbei reale ABC s-au luat in calcul urmatoarele valori:
- 10% din clienti reprezinta 45% din CA;
- 40% din clienti reprezinta 30% din CA;
- 50% din clienti reprezinta 25% din CA.
Studiind posibilitatile de reprezentare grafica ale celor doua curbe se constata urmatoarele:
- cand curba reala este sub curba teoretica, scade ponderea vanzarilor din zona A si creste ponderea vanzarilor din zonele B si/sau C;
- cand curba reala este deasupra curbei teoretice, creste ponderea vanzarilor in zona A (posibil si in zona B) si scade ponderea vanzarilor in zona C.
In cazul analizei CA pe produse distributia teoretica este:
- zona A = 10 - 15% din tipurile de produse contribuie cu 60 - 70% din CA;
- zona B = 25 - 30% din tipurile de produse contribuie cu 25 - 30% din CA;
zona C = 65 - 70% din tipurile de produse contribuie cu 10 - 15% din CA.
Aprecierea situatiei unei intreprinderi se face in functie de fazele ciclului de viata in care se afla produsele corespunzatoare celor trei zone (lansare, crestere, maturitate sau declin).
Analiza factoriala a cifrei de afaceri
Scopul analizei: detemrminarea corelatiei dintre diferiti factori de influneta (interni sau externi, directi sau nedirecti etc.) si indicatorul analizat precum si gasirea solutiilor privind redresarea activitatii sau imbunatatirea performantelor viitoare.
Utilizatori: agentii economici, institutiile financiare creditoare, actionari, etc.
Analiza factoriala a CA se realizeaza in mod diferit in functie de domeniul de activitate pt. ca factorii de influenta si relatiile de cauzalitate sunt specifice fiecarui domeniu.
Modele de analiza factoriala a cifrei de afaceri pentru firmele cu activitate industriala:
depinde de rata de
elasticitate a produsului in raport cu pretul (cresterea
vanzarilor poate fi satisfacuta prin practicarea unui pret
de vanzare mai mic);
(cresterea 
este limitata de
capacitatea de absortie a pietei pentru acel nivel de pret) .
etc.
etc.
sau 
in care:
qvi reprezinta volumul fizic al productiei vandute pe produse;
pi - preturile medii de vanzare unitare, exclusiv T.V.A.;
- numarul mediu
de personal;
Qf - productia marfa fabricata;
Mf - valoarea medie anuala a mijloacelor fixe;
Mf' - valoarea medie anuala a mijloacelor fixe active (direct productive).
T - fondul total de timp de munca (total om ore);
- numar mediu de ore
lucrate intr-un an;
- cifra de afaceri
medie orara;
- cifra de afaceri
medie orara recalculata;
- cifra de afaceri pe
unitatea de timp pe produse;
- structura productiei vandute pe produse.
ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI
→ Modelul "a"
Tabelul nr. 2.5.
- mil lei -
Nr.
crt.
Simbol
Programat
Realizat
1.
Cifra de afaceri (CA)
aqvIpi
31.210
37.146
119
2.
Volumul fizic efectiv al productiei
vandute, exprimat in preturi prevazute
aqvi1pi0
36.725
3.
Numarul mediu scriptic de personal
500
492
98,4
4.
Productia marfa fabricata
Qf
30.600
37.904
123,9
5.
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe
3.200
3.520
110
6.
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe
active (direct productive)
2.240
2.552
113,9
7.
Timpul total de munca (ore)
T
975.000
929.880
95,4
8.
Productivitatea medie anuala a muncii
determinata pe baza productiei marfa (mii lei)
Qf
Ns
61.200
77.040,7
125,9
9.
Productivitatea medie anuala a muncii determinata pe baza cifrei de afaceri (mii lei)
62.420
75.500
120,9
10.
Numarul mediu de ore lucrate pe salariat (ore)
1.950
1.890
96,9
11.
Productivitatea medie orara a muncii determinata pe baza cifrei de afaceri (mii lei)
32,01
39,95
124,8
12.
Gradul de inzestrare tehnica a muncii
6.400
7.154,5
111,8
13.
Ponderea mijloacelor fixe direct productive in totalul mijloacelor fixe,sau compozitia tehnologica a mijloacelor fixe (%)
70
72,5
103,6
14.
Randamentul (eficienta) mijloacelor fixe active (lei)
13,66
14,85
108,7
15.
Cifra de afaceri medie la 1 leu mijloace fixe active (lei)
13,93
14,56
104,5
16.
Gradul de valorificare a productiei obtinuta destinata livrarii
1,02
0,98
96,1
Sistemul factorial este urmatorul:
in care:
- reprezinta
productivitatea medie anuala, determinata pe baza cifrei de afaceri (
);
- - productivitatea
medie orara, determinata pe baza cifrei de afaceri (
).
- 
, iar 
- 
-structura vanzarilor pe produse;
- 
-productivitatea orara pe produse;
- ti - timpul de munca pe unitatea de produs.
Metodologia de analiza factoriala si cuantificarea influentei factorilor, pe baza primului model, se prezinta astfel:
DCA = 37.146 - 31.210 = +5.936 mil. lei
din care, datorita:
1. influentei modificarii volumului valoric al productiei:
36.725 - 31.210 = +5.515 mil. lei
din care, datorita:
1.1. influentei modificarii numarului mediu scriptic de personal:
(492 - 500) 62,42 = -
499,4 mil. lei
1.2. influentei modificarii productivitatii medii anuale a muncii:
492 (75,5 - 62,42) = +
6.435,4 mil. lei
din aceasta, datorita:
1.2.1. influentei modificarii numarului mediu de ore lucrate pe salariat:
492 (1.890 - 1.950)
0,03201 = - 944,9 mil. lei
1. influentei modificarii productivitatii medii orare a muncii:
492 1.890 (0,03995 -
0,03201) = + 7.383,2 mil. lei
2. influentei modificarii preturilor medii de vanzare unitare:
37.146 - 36.725 = + 421 mil. Lei
Urmare analizei efectuate, se constata ca la finele perioadei cifra de afaceri a inregistrat o crestere faia de prevederi cu 5.936 mil. lei, respective cu 19%.
Situatia se apreciaza ca fiind favorabila, deoarece denota, pe de o parte cresterea veniturilor ca efect al comercializarii produselor obtinute, iar pe de alta parte recunoasterea ca valori sociale a bunurilor materiale aferente. Efectele cresterii veniturilor se reflecta in mod pozitiv asupra rezultatului aferent activitatii de exploatare (cu conditia ca indicele cifrei de afaceri sa devanseze indicele cheltuielilor aferente acesteia), rezultatului brut si respectiv net al exercitiului, viteza de rotatie a activelor circulante (luand in considerare ecuatia de baza, potrivit careia indicele cifrei de afaceri trebuie sa fie mai mare decat indicele soldului mediu al activelor circulante) etc.
Evolutia ascendenta a cifrei de afaceri este consecinta influentei favorabile exercitate de cresterea volumului valoric al productiei vandute, cat si a preturilor medii de vanzare unitare, chiar daca contributia acestora a fost diferita ca ordin de marime (92,9% si respectiv de 7,1%).
Influenta volumului valoric al vanzarilor a fost deci decisiva, in ceea ce priveste evolutia fenomenului analizat si s-a bazat in exclusivitate pe utilizarea intensiva a potentialului uman, respective pe cresterea productivitatii muncii (in formele ei, anuala si orara).
Rezulta ca, orice masura luata in directia reducerii timpului de munca consumat pe unitatea de produs are drept consecinta sporirea productiei obtinute, ceea ce constituie premisa cresterii vanzarilor.
Referitor la utilizarea extensiva a fortei de munca se constata doua aspecte:
- reducerea numarului mediu de salariati, se apreciaza ca fiind justificata din punct de vedere economic, deoarece este efectul sporirii productivitatii muncii;
- inregistrarea unui timp efectiv lucrat mai mic decat cel maxim disponibil pe un salariat cu 60 ore, a avut ca efect scaderea vanzarilor cu 944,9 mil. lei.
Preturile medii de vanzare unitare au crescut fata de prevederi, influentand pozitiv asupra cifrei de afaceri in sensul cresterii acesteia cu 421 mil. lei. Aceasta situatie poate fi efectul imbunatatirii calitatii produselor vandute, caz in care este rezultatul efortului propriu al intreprinderii analizate, si/sau al actiunii factorilor conjuncturali ai pietei (raportul cerere/oferta in favoarea firmei) sau de la nivelul economiei nationale (inflatie, evolutia cursului de schimb al monedei nationale etc.).
→ Modelul "c"
Tabelul nr 2.6
- mil lei -
Nr
crt
Indicatori
Programat
Realizat
Δ
1.
Cifra de afaceri
11.850.000
12.733.380
+ 833.380
107,5
2.
Numar mediu de salariati
120
118
- 2
98,3
3.
Numar mediu de ore lucrate intr-un an (ore)
1975
1980
+ 5
108,2
4.
Fond total de timp de munca( om-ore )
237.000
233.640
- 3.360
98,6
5.
Cifra de afaceri medie orara
50.000
54.500
+ 4.500
109
6.
Cifra de afaceri medie orara recalculata
48.000
1. 
1.1. 
1.2. 
2. 
2.1. 
Concluzii:
Pe ansamblu, situatia poate fi apreciata ca favorabila in contextul cresterii veniturilor aferente productiei comercializata cu 883,4 mil.lei, respectiv cu 7,5%. Ea denota recunoasterea ca valori sociale utile ale bunurilor comercializate de catre utlizatori.
Rezultatul obtinut, este consecinta influentei urmatorilor factori:
Fondul
total de timp de munca (
) nu s-a realizat cu 3360 om
ore ceea ce in contextul factorial dat 
a condus la o
scadere a cifrei de afaceri cu 168 mil. lei. Influenta
exercitata este nefavorabila, fiind expresia utilizarii
incomplete a timpului de munca astfel:
scaderea numarului
mediu de salariati 
cu 2 pers., in
contextul dat, s-a reprezentat in sensul diminuarii CA cu 197,5 mil. lei.
Interpretarea acestei influente, trebuie sa ia in considerare cauzele
care au determinat-o: nerecrutarea fortei de munca din punct de
vedere (dpv.) cantitativ si calitativ (ca nivel de pregatire profesionala)
in concordanta cu sarcinile concrete stabilite prin programul de
activitate se apreciaza in mod nefavorabil in timp ce
cresterea productivitatii muncii si gradului de inzestrare
tehnica a muncii conduc la realizarea unei economii relative de personal
cu consecinte in sensul reducerii ch. cu salariile, a ch. in general
si a cresterii masei profitului;
numarul mediu de ore
lucrate de un muncitor intr-un an 
a crescut cu 5 ore,
conducand in contextul dat la o crestere a CA cu 29,5 mil. lei.
Influenta se apreciaza in mod favorabil, dar este insuficienta
pentru a contracara efectul nerealizarii .
Cifra
de afaceri medie orara 
, in calitatea sa de factor calitativ, a avut o
contributie excensiva asupra cresterii CA cu 1051,4 mil. lei.
Influenta sa se apreciaza in mod favorabil, deoarece este o
forma de exprimare a productivitatii muncii, pe de o parte, iar
pe de alta parte, pentru ca s-a bazat pe cresterea cifrei de
afaceri pe unitatea de timp pe produse 
. Structura productiei vandute pe produse a
influentat in sensul scaderii CA cu 467,3 mil. lei. Ea se
explica prin cresterea ponderii acelor produse vandute a caror
cifra de afaceri pe unitatea de timp pe produse era mai mica
decat cifra de afaceri medie orara programata la nivel de
intreprindere , deci 
. Daca situatia in cauza este consecinta
raportului dintre cererea si oferta existenta pe piata
pentru acele produse a caror desfacere este asigurata, atunci ea nu
poate fi interpretata ca fiind nefavorabila.
→ Modelul "d"
Este o alta forma a modelului "c", fiind un model multiplicativ de analiza care cauta sa surprinda modul de utilizare a timpului de munca si a eficientei folosirii acestuia.
1. 
2. 
3. 
3.1. 
3.2. 
→ Modelul "e"
, iar 
Metodologia de analiza factoriala si masurarea influentelor factorilor, se prezinta astfel:
= + 5.936mil. lei
din care, datorita influentei modificarii:
1. 
- 499,4 mil. lei
2. 
+ 7.949,6 mil. lei
din aceasta, datorita:
2.1. 
+ 3620,5 mil. lei
+ 1.226,1 mil. lei
2.3. 
+ 3.097,6 mil. lei
3. 
- 1.516,2 mil. Lei
Analiza cifrei de afaceri pe baza sistemului factorial mai sus prezentat, comparativ cu cel aferent primului model de analiza, pune in evidenta actiunea unor factori, cum sunt: gradul de inzestrare tehnica a muncii, compozitia tehnologica a mijloacelor fixe, randamentul mijloacelor fixe direct productive si gradul de valorificare a productiei obtinute si destinate livrarii.
Astfel, in cazul analizat rezulta urmatoarele aspecte:
sporirea gradului de inzestrare tehnica a muncii cu 11,8%, respectiv cu 754,5 mii lei/persoana, a avut ca efect cresterea productiei obtinute si marirea vanzarilor cu 3.620,5 mil. lei. Aceasta situatie a fost determinata de noile investitii in mijloace fixe, in suma de 320 mil. lei si de reorganizarea activitatii;
ponderea mijloacelor fixe active (direct productive) a crescut cu 3,6% si a reprezentat o premisa pentru obtinerea unei productii suplimentare si o sporire a vanzarilor cu 1.226,1 mil. lei. Aceasta situatie este determinata de axarea investitiilor catre cele direct productive (masini, utilaje, instalatii de lucru etc.);
randamentul mijloacelor fixe direct productive a avut o evolutie ascendenta avand ca efect cresterea vanzarilor cu 3.097,6 mil. lei. Acest rezultat este efectul atingerii parametrilor proiectati de noile capacitati de productie puse in functiune, precum si al sporirii nivelului calitativ al produselor vandute;
gradul de valorificare a productiei obtinute s-a redus si a determinat scaderea vanzarilor cu 1.516,2 mil. lei. Situatia este determinata de cresterea stocului de produse finite la finele perioadei , fata de inceputul perioadei (desi s-a prevazut o reducere a stocului de produse finite cu 610 mil. lei, s-a inregistrat o depasire a acestuia cu 758 mil. lei).
Cel de-al treilea model de analiza a cifrei de afaceri, evidentiaza, in plus fata de modelele precedente, influenta cifrei de afaceri medie la 1 leu mijloace fixe direct productive
Consecintele modificarii cifrei de afaceri asupra performantelor economico-financiare ale firmei
Asupra performantelor economico-financiare ale firmei, cifra de afaceri influenteaza prin modificarea sa ca volum valoric si ca structura valorica.
Modificarea CA ca volum valoric
asupra sume cheituielilor aferente cifrei de afaceri (C)
rata medie de
eficienta a cheltuielilor sau cheltuieli la 1000 lei cifra
de afaceri 
din care: 
cresterea sumei cheluieli reprezinta un aspect normal al oricarei activitati, in sensul ca orice efort trebuie sa genereze un anumit efect (CA sau venit);
de asemenea, cresterea
cifrei de afaceri in calitate de efect al activitatii
desfasurate, presupune efectuarea prealabila a unei cheltuieli
(aprovizionarea cu mat. prime si materiale, renumerarea fortei de
munca etc.), deci dinamica cifrei de afaceri trebuie sa devanseze dinamica
cheltuielilor aferente (
asupra sumei cheltuielilor fixe, cheltuielior cu amortizarea,
cheltuielilor cu dobanzile la 1000 lei cifra de afaceri 
in care:
CA factor
cantitativ (influenteaza invers proportional) Cf factor
calitativ, este de aceeasi esenta cu fenomenul analizat 
Cf, Ca si Cd reprezinta suma ch. fixe, ch. cu
amortizarea si respectiv ch. cu
dobanzile.
din care: 
reducerea 
cu "X" lei,
reprezinta un aspect favorabil al activitatii
desfasurate, respectiv o crestere a eficientei acestora;
cifra de afaceri
influenteaza invers proportional asupra in cazul de
fata, se constata ca cifra de afaceri a crescut,
cresterea sa influentand in mod favorabil, deci conducand, in
contextul dat 
, la o scadere a ;
trebuie avut in vedere ca
la acest rezultat (scaderea ) se ajunge atunci cand 
sa nu se confunde suma
absoluta a cheltuielilor fixe (Cf), cu nivelul mediu relativ al acestor
cheltuieli ().
Nota: in cele trei situatii, mecanismul este similar.
asupra valorii adaugate aferenta cifrei de afaceri (VA)
CA factor
cantitativ
factor calitativ
(valoarea adaugata medie la 1 leu cifra de afaceri)
din care: 
valoarea adaugata, in acceptiunea de plus de valoare realizata ca efect al utilizarii potentialului de care dispune firma, tinde sa creasca ca efect al cresterii gradului de valorificare a resurselor materiale.
in mod normal, evolutia in sensul cresterii veniturilor (CA) potenteaza in acelasi sens si valoarea adaugata.
asupra vitezei de rotatie a activelor circulante (exprimata ca durata medie an zile a unei rotatii) si a efectului economic direct al modificarii acesteia
CA factor
cantitativ (influenteaza invers proportional)
factor calitativ
(soldul mediu al activelor circulante)
infl. fav. cu 2 zile, deci numarul
mediu de zile nece- sare
efectuarii unei rotatii complete a acti- velor circulante
s-a redus cu 2 zile)
(viteza medie de
rotatie s-a ACCELERAT
infl. nefav. 5 zile, deoarece nr. mediu de zile
necesare efectuarii unei
rotatii complete a activelor circulante a crescut
cu 5 zile)
(viteza medie de
rotatie s-a INCETINIT cu
din care: 
cresterea cifrei de afaceri
in conditiile 
a influentat in
mod favorabil asupra vitezei medii de rotatii a activelor circulante, in sensul
accelerarii acesteia cu "X" zile
Efectul economic direct al modificarii vitezei de circulatie
Elib. = = Imob =
Nota:
luam in considerare cele doua situatii mai sus prezentate, iar
mii lei
mii lei
mii. lei si T=360
zile.
Eliberare
Imobilizare
Eliberare
= sau 
Imobilizare
din care:
deci, cresterea cifrei de afaceri influenteaza in sensul accelerarii vitezei medii de rotatie a activelor circulante, conducand ca efect direct la o eliberare de capitaluri (influneta favorabila)
asupra profitului aferent cifrei de afaceri (P)
CA f. cantitativ
f. calitativ
(profit mediu la 1 leu CA)
din care: 
rentabilitatea unei firme se masoara in marime absoluta prin profit. Existenta sa da consistenta si credibilitate in solicitarea si acordarea de credite, investirii de capitaluri de catre potentiali actionari, crearii surselor proprii necesare dezvoltarii;
cresterea cifrei de
afaceri, in conditiile 
influenteaza
in mod favorabil, in sensul cresterii masei profitului (atunci cand 
aferente cifrei de
afaceri).
asupra indicatorilor de eficienta economica
Eficienta utilizarii mijloacelor fixe
- prin valoarea
adaugata la 1000 lei mijl. fixe (
)
din
care: 
- prin
profit la 1000 lei mijloace fixe (
)
din care: 
Eficienta utilizarii activelor de exploatare (Ae) si a capitalurilor (K), pe baza indicatorului "Profit la 1000 lei Ae sau K"
din care: 
Eficienta
muncii pe baza indicatorului "Profit mediu pe salariat" 
din care: 
Modificarea cifrei de afaceri ca structura valorica
asupra valorii adaugate aferenta cifrei de afaceri (VA)
(influenta favorabila)
din care: 
Daca 
, atunci structura productiei vandute pe produse prin
modificarea sa a influentat in sensul scaderii VA. Influnta se
explica prin faptul ca a crescut ponderea acelor produse vandute a
caror "
" era mai mica decat 
la nivel de societate.
asupra profitului aferent cifrei de afaceri (P)
CA
structura
productiei vandute pe produse
pretul mediu de vanzare unitar
costul unitar
din care: 
in care: 
Influnta modificarii structurii productiei vandute pe produse este favorabila, deoarece conduce la cresterea masei profitului. Ea se explica prin cresterea ponderii acelor produse vandute a caror rata a rentabilitatii comerciale pe produse era mai mare decat rata medie a rentabilitatii comerciale programata la nivel de societate.
asupra indicatorilor de eficienta economica
Eficienta utilizarii mijloacelor fixe
- prin "Valoarea adaugata la 1000 lei
mijloace fixe" ()
din care: 
prin "Profit la 1000 lei mijloace fixe" ()
CA
din care: 
Eficienta
utilizarii activelor de exploatare (
) sau a capitalurilor (
) pe baza indicatorilor "Profit la 1000 lei sau la 100 lei "
din care: 
Eficienta muncii, pe baza indicatorului "Profit mediu pe salariat"
din care: 
1) D. Margulescu, M. Niculescu, V. Robu "Diagnostic economico-financiar", Editura Romcart 1994, pg. 58.
