|
|
|
Teme principale in opere - ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" si ,,Harap-Alb" de Ion Creanga
Acest capitol aduce in discutie temele principale din cele doua opere. Ele reflecta modul in care se imbina traditia crestina si pagana din cele doua culturi, britanica si romana.
,,Baza acestui roman cavaleresc o formeaza conflictul dintre instinctul de conservare si datoria de onoare. Veridicitatea lucrarii s-a manifestat in sublinierea ideii ca onoarea cavalereasca invinge numai pe plan ideal, in timp ce toata comportarea lui Sir Gawain tradeaza pofta lui de viata, de dragul careia merge pana la inselaciune. In roman se intalnesc motivele tipice ale prozei cavaleresti: onoarea, dragostea, peripetiile extraordinare, intamplarile miraculoase, vrajitoria. Povestirea se caracterizeaza printr-o voiciune si prospetime poetica si printr-o ironie subtila''.(15)
Principalele teme care sunt evidentiate in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" sunt: natura vs. societatea umana, seductia, tema jocurilor, vanatoarea, pierderea inocentei morale, tema anotimpurilor. In ,,Harap-Alb" sunt reflectate urmatoarele teme: tema calatoriei, a incercarii puterii, a animalelor si a tovarasilor devotati, tema apei vii si al apei moarte, tema binelui si al raului.
Natura vs. societatea umana este elementul central cu care Gawain se confrunta in calatoria sa. Cand Cavalerul Verde apare la curtea lui Arthur el simbolizeaza reprezentari specifice ale dezechilibrului natural.
,,The music
had finished but a moment before,
the first
course just served, and set before the court,
when a
horrible horseman hurtled through the doors,
his body as
brawny as any can be,
so
bull-necked, big-thighed, bulky and square,
so
long-legged, large-limbed, looming so tall
I can
hardly tell if he were half troll,
or merely
as large as living man can be -"(16a)
,, Muzica se terminase cu putin timp in urma
primul fel tocmai fuses servit, si pus in fata curtii,
cand un calaret oribil, intra prin usi,
corpul lui la fel de musculos, ca oricare poate fi,
avea un gat de taur, mare, voluminos si patrat,
cu picioare foarte lungi, cu o ramura mare, parand atat de inalt,
De abia pot spune daca era jumatate trol,
sau din intamplare la fel de mare precum un om poate fi. (16b)
Natura isi face simtita prezenta ca un element care ameninta intotdeauna omul si de asemenea sa distruga ordinea sociala. Societatea umana este prezenta in poem inca din debutul operei.
,, There they were gathered with all
the world's goodness:
knights as kind as Christ himself,
ladies as lovely as ever have lived,
and the noblest king our nation has known" (17a)
,,Erau adunati cu toata bunatatea lumii,
cavaleri la fel de blanzi ca Hristos insusi,
doamne cele mai dragute din cate au trait
si cel mai nobil rege pe care natiunea noastra l-a avut (17b)
Calatoria catre Capela Verde il duce pe Gawain la adevarata sa natura, la adevaratul sau caracter si statut social.
Pe parcursul operei putem observa ca impulsurile naturale se opun celor sociale. Un bun exemplu pentru a evidentia acest lucru este momentul cand sotia lordului apeleaza la dorinta de a trai a lui Gawain. Aceasta il face sa accepte braul verde desi dupa conventiile sociale ale vremii respective nu ar fi trebuit sa il accepte. Consecinta acestui fapt fiind incalcarea virtutiilor cavaleresti si a conventiilor sociale.
O tema de interes major in ,,Harap-Alb" este tema eroului subjugat de o fiinta inferioara sau tema incercarii puterii. Aceasta tema ne aminteste de eroii legendelor grecesti. Hercule, fiul lui Zeus, a fost sclavul lui Euristeu, Perseu al regelui Polyctet si exemplele pot continua.
Harap-Alb, fiul craiului este pacalit de span in calatoria sa. Acesta il face sclavul sau si il pune sa jure ca nu va spune nimic nimanui niciodata.
,,Daca vrei sa mai vezi soarele cu ochii si sa mai calci pe iarba verde, atunci jura-mi-te pe ascutisul palosului tau ca mi-i da ascultaresi supunere intru-toate, chiar si in foc de ti-as zice sa te arunci. Si, de azi inainte, eu o sa fiu in locul tau nepotul imparatului despre care mi-ai vorbit, iara tu - sluga mea; si atata vreme sa ai a ma sluji, pana cand ii muri si iar ii invia. Si oriunde vei merge cu mine, nu care cumva sa blestesti din gura catre cineva despre ceea ce a urmat intre noi, ca te-am sters de pe fata pamantului" (18)
Desi din toate punctele de vedere el este superior Spanului eroul se lasa dominat si subjugat de acesta de frica mortii. Atunci cand vede ca detine puterea Spanul devine arogant si increzut.
Cand ajunge la curtea Imparatului Verde Spanul spune ca el este fiul craiului, iar Harap-Alb sluga pe care i-a dat-o tatal sau sa il insoteasca la drum. Imparatul, fericit ca i-a venit nepotul, il face cunoscut curtii si fetelor sale.
Vazand ca minciunile sale au prins, Spanul il trimite pe Harap-Alb sa doarma la grajduri si ii da o palma sa nu uite de juramantul sau. Fetele de imparat ii atrag atentia ,,varului lor" ca nu ar trebui sa se comporte astfel cu slugile chiar daca ei le sunt acestora superiori. Fetele spun ca Spanul nu pare a avea nimic in comun cu ele ci mai degraba Harap-Alb.
Spanul da dovada de lasitate cand il trimite pe Harap-Alb sa ii aduca salatile din gradina Ursului, sa ii aduca pielea cerbului cu nestemate si pe fata Imparatului Rosu. Harap-Alb reuseste sa duca la bun sfarsit toate probele cu ajutorul Sfintei Duminici si a prietenilor sai.
Spanul doreste sa scape de Harap-Alb deoarece se simte complexat de vitejia si inteligenta eroului principal. Singurul mod prin care il santajeaza pe fiul craiului este prin amenintarea cu moartea daca spune cuiva cine este cu adevarat, prin aceasta demonstrand indirect superioritatea lui Harap-Alb.
Tema seductiei si a testarii sunt dezbatute in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" in momentul in care Gawain este gazduit la castelul lordului Bertilak. Cavalerul este pus la incercare de sotia lordului in dorinta ei de a-l seduce.
'You're a sound sleeper! I
slipped in unnoticed
and you are
quite my captive! Unless we come to terms
I shall
bind you in your bed -- of that be quite certain.'
Delighted
the lady laughed as she teased him.
'Good
morning, gay lady!' answered Gawain blithely.
'Just decide
on my sentence; it will suit me nicely.
I'm your
prisoner completely, and plead for your mercy.
It's my
best bet, so I had better take it!'
(So he
teased her in turn, returning her laughter.)
'But
at least, lovely lady, allow me one wish:
pardon your
prisoner, please let him rise;
let me be
out of bed, in better apparel,
and we'll
finish chatting in far greater comfort.'
'Certainly
not, good sir,' that sweet lady said.
'You'll
not budge from your bed: I have better plans". (19a)
,,Dormi temeinic! Am alunecat fara sa vreau
si esti prizonierul meu! Daca nu ne intelegem
te voi lega de pat - de asta sa fi sigur
Incantata doamna radea, in timp ce il tachina
Buna dimineata, doamna vesela! a raspuns Gawain voios.
Tocmai imi decideam sentinta; mi se va potrivi de minune
Sunt prizonierul tau si iti cer mila,
Este cel mai bun pariu, asa ca trebuie sa il iau
(Si a testat-o intorcandu-i rasul)
Dar cel putin incantatoare doamna, permite-mi o dorinta
da-mi drumul din pat, intr-o imbracaminte mai comfortabila
si vom termina de vorbit mult mai comfortabil
In nici un caz, a raspuns draguta doamna
Nu te vei misca din pat am planuri mai bune" (19b)
Aici credinta lui Gawain in Fecioara Maria intimpina o provocare dificila. El se confrunta mult mai greu cu aceasta provocare decat cu fiarele, monstri sau natura dezlantuita. Lady Bertilak incearca sa il seduca oferindu-i trupul ei. Obligatiile fata de gazda sa ii cer lui Gawain sa ii respecte sotia. Acest lucru inseamna ca nu trebuie sa comita adulter cu ea, dar de asemenea ca el trebuie sa participe la jocul seductiei fara sa o jigneasca. Stapana casei apeleaza la instinctul uman cel mai puternic al lui Gawain care este in contradictie cu normele sociale acceptate. El raspunde printr-un ritual lingvistic pe care idealurile sale sociale il cer si acest lucru trebuie sa ii retina dorintele umane.
,, - For shame, Sir Knight! I come hither alone and sit at your side to learn of ye some skill; teach me of your wit, while my lord is from home.
- In good faith, quoth Gawain, great is my joy and my profit that so fair a lady as ye are should deign to come hither, and trouble ye with so poor a man, and make sport with your knight with kindly countenance, it pleaseth me much. But that I, in my turn, should take it upon me to tell of love and such like matters to ye who know more by half, or a hundred fold, of such craft than I do, or ever shall in all my lifetime, by my troth 'twere folly indeed! I will work your will to the best of my might as I am bounden, and evermore will I be your servant, so help me Christ!' (20a)
, ,- De rusine Cavalerule! Eu vin incoace singura si stau langa tine sa invat de la tine anumite aptitudini; invata-ma prin inteligenta ta, in timp ce lordul meu nu este acasa.
- Pe buna credinta, graieste Gawain, mare este bucuria si profitul meu ca asa o asa frumoasa doamna cum esti tu ar binevoi sa vina incoace si sa chinuiasca un biet om si sa te distrezi cu cavalerul tau cu o amabila curtezanta, ma incanta foarte mult. Dar de aceea eu, la randul meu ar trebui sa ma iau pe mine sa spun despre dragoste si asemenea probleme tie care stii mai mult de jumatate, sau o suta de asemenea meserie decat stiu eu, sau voi sti vreodata in viata mea, pe cuvantul meu! Voi face precum doresti deoarece sunt indatorat si de-a pururi sunt servitorul tau, asa sa ma ajute Hristos!" (20b)
Numai cand apeleaza la teama lui de moarte reuseste sa il faca sa uite de codul cavalerismului si de promisiunea facuta sotului ei. Promisiunea consta in faptul ca lordul ii va da tot ce a vanat, iar Gawain tot ceea ce va primi din castel. Gawain isi incalca promisiunea facuta prin faptul ca ascunde cu viclenie lordului faptul ca sotia lui i-a dat braul verde. Cand Gawain isi da seama ca lordul Bertilak este Cavalerul Verde el este coplesit de rusine si este constient de propriul sau esec. Cu toate astea Cavalerul Verde vede in gestul lui Gawain un gest natural. Desi este o incalcare a codului cavaleresc in ochii lordului nu exista vreun motiv de repros.
But thou didst lack a little, Sir Knight, and wast wanting in loyalty, yet that was for no evil work, nor for wooing neither, but because thou lovedst thy life--therefore I blame thee the less.' (21a)
,, Dar totusi ai avut putina nevoie, Cavalerule, si erai doritor de loialitate, totusi aceea nu era pentru o munca malefica, nici pentru a face curte, dar pentru ca esti iubitor de a ta viata, nu te invinovatesc."(21b)
Tema testarii este prezenta si in ,,Harap-Alb" de Ion Creanga. Eroul este testat prima data de tatal sau. Mare initiat ,dar si initiator el isi supune fiii la o proba fundamentala: proba curajului, proba esentiala in procesul de initiere. Podul, locul unde se desfasoara aceasta proba leaga sfarsitul imparatiei Craiului de inceputul unui spatiu enigmatic, nesfarsit , amenintator, plin de paduri si drumuri intortocheate ce sugereaza in cod mitologic obstacolele si labirintul.
,,Craiul insa vrand sa il ispiteasca, tace molcum si, pe inserate, se imbraca pe ascuns intr-o piele de urs, apoi incaleca pe cal, iese inaintea fecioru-sau pe alta cale si se baga sub un pod." (22)
Fiul cel mare este primul care pleaca spre imparatia unchiului sau. Cand vede ursul nu mai poate struni calul si nici nu mai are curaj sa mearga mai departe. El se intoarce rusinat acasa zicandu-i tatalui sau ca a scapat cu greu din ghearele animalului si ca s-a intors deoarece nu vrea sa cada prada fiarelor salbatice. Urmatorul care isi incearca norocul este fiul cel mijlociu al craiului. Cand ajunge la pod si lui ii iese in cale ursul. ,,Vazand ca nu-i lucru de saga" el procedeaza la fel ca fratele sau, se intoarce rusinat acasa la tatal sau. Craiul se intristeaza fiindca are trei feciori si nici unul nu pare a fi capabil sa conduca imparatia. Fiul cel mic pleaca si el la drum sperand sa nu isi dezamageasca tatal. Spre deosebire de cei doi frati ai sai, el nu isi pierde cumpatul. La aparitia ursului calul se napusteste asupra lui iar Harap-Alb incearca sa il loveasca cu buzduganul. Atunci tatal sau isi da masca jos. Imparatul ii spune fiului sau ca el este vrednic sa conduca imparatia. Il sfatuieste ca in calatoria sa sa se fereasca de omul span.
Cele trei incercari la care eroul este supus de catre Span reprezinta trei trepte de initiere diferite, fiecare fiind superioara celei anterioare. si avand ca tinta forme ale absolutului vegetal , mineral si uman. Inaintea fiecarei probe se remarca parcurgerea unui scenariu identic .Fiul de crai este mahnit , sufera , are sentimentul ca este ultima proba si intelege ca Spanul vrea sa-l piarda. Mereu marturiseste mahnirea sa calului, care il incurjeaza. Calul este un spirit invincibil,simbol al fortei si al vitalitatii.
Harap-Alb reuseste sa treaca de primele doua probe datorita ajutorului Sfintei Duminici, care cunoaste anumite taine si il sfatuieste pe fiul de crai. Aceasta locuieste pe o insula izolata de lume , un spatiu sacru in care eroul e dus de catre cal. Acest spatiu simbolizeaza in sens cosmogonic manifestarea, creatia, apa reprezentand haosul primordial dinaintea Creatiei. In cadrul mirific al insulei Harap-Alb descopera o valoare morala si crestina importanta, aceea ca puterea milostiveniei si bunatatea ajuta omul sa reuseasca in viata.
Pentru ca Harap-Alb sa poata culege salatile din Gradina Ursului, Sfanta Duminica prepara o licoare magica care ii aduce ursului un somn lung. Adormirea ursului in basm este de fapt simbolul imbunarii lui,obtinerii hatarului sau , transformarii sale intr-un duh pazitor, benefic. Aruncarea blanii de urs este o taina necesara trecerii acestei probe stiuta doar de Batrana.
Omorarea cerbului , animal solar , vestitorul luminii se face dupa un anumit ritual in care fata se ascunde. Prin anihilarea Ursului si apoi a Cerbului , Harap-Alb preia de la invinsi atributele razboinicului. Dupa fiecare proba se remarca tema recunostintei: Harap-Alb se intoarce la Sfanta Duminica, multumindu-i pentru ajutor.
A treia proba este ultima treapta a initierii eroului, un adevarat basm in basm, cea mai grea incercare la care acesta este supus, deorece Imparatul Ros este semnul raului de care tatal ii spusese sa se fereasca, simbolul sangelui, al cruzimii si al razbunarii.
Pentru prima data Harap-Alb nu mai apeleaza la auxiliile cunoscute. Traseul lui este acum lipsit de ostilitate , de provocari si ispite. Megatema acestei calatorii este bunatatea , care apare ca modus vivendi, in stare pura.
Urmatoarea tema este vanatoarea. Gazda lui Gawain se duce timp de trei zile la vanatoare. Scenele de vanatoare sunt descrise de catre autor in cele mai intime detalii. Lordul ii zice lui Gawain sa mai ramana trei zile. Ii propune un joc. Gawain ii va da tot ceea ce va primi din casa lordului si lordul ii va da tot ceea ce va vana.
In prima zi cand lordul se duce la vanatoare se face o paralela intre interior si exterior, intre jocul pe care sotia lordului il face cu Gawain, vanatoarea si macelarirea animalelor de catre lord. In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" viata este evidentiata in contrast cu jocurile care au loc in poem. Mult timp majoritatea criticilor au mentionat legatura mitica intre ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" si rituri vechi europene. Fiecare animal pe care lordul il vaneaza este strans legat de reactiile pe care le are Gawain la avansurile lui lady Bertilak.
Lordul in prima zi de
vaneaza o caprioara. Vanatoarea are loc dupa anumite
reguli si descrierea vanatorii caprioarei nu este violenta
si are un aer de relaxare. Astfel are loc si prima scena din dormitorul
lui Gawain in care lady Bertilak incearca sa il seduca. ,, The
first hint of the hunt horrified the forest.
Deer darted through clearings, driven by panic,
seeking safe haven -- but suddenly they turned,
bolting from the hunters who blocked their escape.
The harts they let hurry by with their high heads
tossing,
and the big bucks also, with their broad antlers --
for the lord enforced a limited season
when no man might hunt for the male deer.
But the hinds were held back with a 'Hey
there! Whoa!'
and the din
drove the does to the deep valleys.
Then slipping from the string there came down-slanting arrows.
As they burst round each bend more bolts found
their mark,
and the broad heads bit through their brown hides.
How they brayed -- how they bled -- and on the
banks died (23a)
,, Prima aluzie a vanatorii a ingrozit padurea.
Caprioara a fugit prin poiana, manata de panica,
cautand raiul de siguranta - dar deodata ei s-au intors,
fugind de vanatori care le blocasera scaparea.
Inima le spune sa se grabeasca aruncandu-se cu capetele lor
si caprele mari de asemenea ,si cu coarnele lor mari,
pentru lordcare inpunea un sezon limitat
cand nici un barbat nu ar fi vanat caprioare,
dar tintele erau tinute inapoi cu un ,,Hei acolo! Whoa!
si zgomotul conducea caprioarele in vai adanci.
Apoi alunecand din sfoara acolo veneau jos in panta sageti.
Asa cum ele izbugneau in jurul fiecarei benzi a mai multor zavoare gaseau tinta,
Si marile capete muscau prin ascunzatorile lor maro.
Cum mugeau - cum sangerau - si pe malurile raurilor mureau." (23b)
A doua zi lordul vaneaza un taur si scena capata mai multa violenta. Bertilak se lupta cu taurul si in lupta il omoara.In scena de seductie sotia lordului la fel ca taurul devine mai insistenta dar Gawain reuseste sa faca fata avansurilor ei.
But the lord of the castle rode ever over the land chasing the wild boar, that fled through the thickets , slaying the best of his hounds and breaking their backs in sunder; till at last he was so weary he might run no longer, but made for a hole in a mound by a rock. He got the mound at his back and faced the hounds, whetting his white tusks and foaming at the mouth. The huntsmen stood aloof, fearing to draw nigh him; so many of them had been already wounded that they were loth to be torn with his tusks, so fierce he was and mad with rage. At length the lord himself came up, and saw the beast at bay, and the men standing aloof. Then quickly he sprang to the ground and drew out a bright blade, and waded through the stream to the boar.
When the beast was aware of the knight with weapon in hand, he set up his bristles and snorted loudly, and many feared for their lord lest he should be slain. Then the boar leapt upon the knight so that beast and man were one atop of the other in the water; but the boar had the worst of it, for the man had marked, even as he sprang, and set the point of his brand to the beast's chest, and drove it up to the hilt, so that the heart was split in twain."(24a)
Dar lordul castelului a calarit peste pamant alergand taurul salbatic, care a fugit prin tufisuri distrugand cel mai bun dintre cainii lui de vanatoare si rupandu-le spatele in impartire; pana cand in sfarsit a fost asa de obosit pentru ca nu a mai putut sa fuga, dar a facut o gaura in movila printr-o piatra. El a luat movila in spate si a infruntat cainii de vanatoare ascutindu-si coarnele albe si facand spume la gura. Vanatorii au stat separat, temandu-se sa traga in apropiere de el. Multi dintre ei fusesera deja raniti si nu aveau chef sa fie sfasiati cu fildesul sau asa de rau era si plin de furie.La lungime lordul insusi a venit si a vazut bestia la golf si pe oamenii care stateau mandri. Apoi el sare repede pe pimant si trage o lama stralucitoare si face sul taurul catre apa.
Cand bestia a fost constienta de cavalerul cu arma in mana si-a pus perii si a mugit tare, si multi s-au temut ca lordul lor va fi ucis. Si apoi taurul a sarit la cavaler asa ca de aceea bestia si barbatul erau unul peste altul in apa; dar taurul avea ce era mai rau pentru omul care a marcat, chiarasa el sare si pune punctul pumnalului pe pieptul bestiei, si il trage in sus de maner insa asa fel incat inima a fost impartita in doua" (24b)
A treia zi cand lordul vaneaza vulpea este momentul cand Gawain cedeaza atunci cand se apeleaza la dorinta lui de a trai. El incalca virtutile cavaleresti si nu respecta promisiunea facuta lordului. La fel ca vulpea Gawain se teme pentru viata sa si vrea sa fuga de intalnirea cu Cavalerul Verde. Si la fel ca o vulpe este viclean cand nu ii spune lordului despre brau. Scena de seductie este imprevizibila si mult mai provocatoare. Gawain crede la sfarsitul poemului ca a esuat in onestitate, in fidelitate si credinta.
The fox ran before them, and when they saw him they pursued him with noise and much shouting, and he wound and turned through many a thick grove, often cowering and hearkening in a hedge. At last by a little ditch he leapt out of a spinney, stole away slily by a copse path, and so out of the wood and away from the hounds. But he went, ere he wist, to a chosen tryst, and three started forth on him at once, so he must needs double back, and betake him to the wood again. "(25a)
Vulpea fugea inaintea lor si cand ei l-au vazut ei l-au urmarit cu zgomot si multe tipetesi el ranit s-a intors prin foarte multe cranguri dese . intr-un gard viu in final printr-un mic canal el a sarit pe o cale spinoasa, a furat prosteste printr-o cale sireata si astfel el afara din padure, si departe de cainii de vanatoare. Dar el a mers, printr-o incercare aleasa si trei au inceput sa sara la el deodata asa ca el trebuie sa aiba nevoie de o intorsatura dubla, si il iau din nou in padure." (25b)
In basm se poate vorbi de tema prieteniei. Primul personaj este calul fabulos. Calul are trasaturi supranaturale, intelege graiul omenesc, are puterea de a zbura ca gandul. Celelalte vietati personaificate (Regina Frunicilor si Craiasa Albinelor) il invata pe erou ca nu poate triumfa de unul singur si ca ajutorul poate veni chiar si de la vietati aparent mici si neinsemnate.
Intalnirea cu furnicile are loc la un pod.
,,Si cand sa treaca un pod peste o apa mare, iaca o nunta de furnicitrecea si ea atunci podul. Ce sa faca Harap-Alb? Sta el oleaca si se sfatuieste cu gandul: ,,Sa trec peste dansele, am sa omor o multime ..".(26)
El nu trece podul fiindu-i mila de aceste vietuitoare. Furnicile ii multumesc ca nu le-a strivit si in semn de recunostinta ii dau o aripa ca atunci cand are nevoie de ajutor sa arda aripa si ele vor veni sa il ajute. Urmatoarele vietuitoare pe care le ajuta sunt albinele. El le face cuib si la fel ca furnicile, acestea il rasplatesc cu o aripa.
,Un roi de albine se invartea in zbor pe deasupra capului sau si umblau bezmetice de colo pana colo, neavand loc unde sa se aseze. Harap-Alb, vazandu-le asa, i se face mila de dansele si luandu-si palaria din cap, o pune pe iarba, la pamant, cu gura-n jos, si apoi el se da la o parte. Atunci, bucuria albinelor; se lasa jos cu toatele si se aduna ciotca in palarie" .(27)
In acest context se intalneste de asemenea tema tovarasilor devotati. Un exemplu elocvent sunt cei cinci prieteni ai lui Harap-Alb: Ochila ,,care vede pe toate si pe toti, altfel de cat vede lumea cealalta, numai pe sine nu se vede cat e de frumosel", Setila era ,,fiul Secetei, nascut in zodia ratelor si impodobit cu darul suptului", Gerila ,,o dihanie de om care se perpelea pe langa foc", Flamanzila ,,foametea sac fara fund sau cine mai stie ce pricopseala a fi,de nu-l mai poate satura pamantul" si Pasari-Lati-Lungila ,,fiul sagetatorului si nepotul arcasului" care ii sunt loiali si il ajuta sa treaca cu bine de toate incercarile. Cei cinci il ajuta sa o aduca pe fata Imparatului Rosu. Sosirea la imparatie e marcata de uimirea imparatului, al carui comportament sta sub semnul disimularii, pentru ca existenta in imparatia decurge conform unui ritual, el stiind intotdeauna ce se va intampla.
Harap-Alb este supus la cinci probe in aparenta de netrecut, probe absurde, monstruoase: proba focului, a ospatului, alegerea macului, pazirea fetei, alegerea fetei. In aparenta sunt de netrecut, dar Harap-Alb le depaseste cu ajutorul celor cinci. Nici una dintre incercari nu este peste puterile nazdravanilor, ci exact cat pot ei duce. Totul este pe roluri, fiecaruia ii vine randul sa intre in scena. Probele trecute cu ajutorul albinelor si al furnicilor evidentiaza faptul ca bunatatea rodeste, ca binele e rasplatit in mod firesc si normal.
In final, Imparatul Ros cedeaza, el isi daruieste fiica celui care trecuse prin toate tainele initierii. Fata propune o proba a auxiliilor, ce consta in aducerea unor elemente magice ale caror valoare e cunoscuta doar de ea: marul-simbolul iubirii, apa vie si apa moarta-ce semnifica renasterea. In aparenta, calul-simbolul puterii si al fidelitatii si turturica-simbolul singuratatii in iubire se intrec, in realitate ei sunt complici.
O alta tema pusa in lumina este tema jocuri. Jocurile testau abilitatile si virtutile cavaleresti. Primul joc pe care il intalnim in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" este jocul de Craciun. Cavalerul Verde dupa ce isi face aparitia furtunoasa propune curtii lui Arthur un joc de Craciun.
,No, I have
come to this court for a bit of Christmas fun
fitting for Yuletide and New Years with such a fine
crowd.
Who here in this house thinks he has what it takes,
has bold blood and a brash head,
and dares to stand his ground, giving stroke for
stroke?
Here! I shall give him this gilded blade as my gift;
this heavy ax shall be his, to handle as he likes.
and I shall
stand here bare of armor, and brave the first blow.
If anyone's tough enough to try out my game,
let him come here quickly and claim his weapon!" (28a) Nu am venit la aceasta curte pentru putin
amuzament de Craciun
potrivindu-ma de Anul Nou cu o asemenea multime aleasa
Care aici in aceasta casa crede ca are tot ceea ce ii trebuie
care are sange si putere
si indrazneste sa ramana pe pamant, dand lovitura dupa lovitura?
Aici! Ii voi da lui ca dar de la mine acest lama poleita;
acest topor, va fi al lui sa il manuiasca dupa cum vrea,
si aici voi sta fara armura, si voi infrunta curajos prima lui lovitura.
Daca cineva este suficient de puternic sa incerce jocul meu
sa vina aici repede si sa isi ia arma."(28b)
Al doilea joc este schimbul de daruri pe care Gawain il face cu lordul Bertilak.
'Sir knight,' quoth the host, 'we shall make a covenant. Whatsoever I win in the wood shall be yours, and whatever may fall to your share, that shall ye exchange for it. Let us swear, friend, to make this exchange, however our hap may be, for worse or for better.'
'I grant ye your will,' quoth Gawain the good; 'if ye list so to do, it liketh me well." (29a)
,, Cavalerule, spune gazda vomface o conventie. Orice casting in padure va fi al tau, si orice ar putea cadea in mana ta aceea va in schimb pentru mine. Sa juram, prietene, sa facem acest schimb orice castig am avea la rau sau la bine.
Sunt de accord cu vonta ta spune Gawain cel bun;daca vrei sa facem asa imi va placea foarte mult" (29b)
In prima zi lordul ii ofera lui Gawain caprioara care a vanat-o, iar Gawain ii ofera un sarut. A doua zi Gawain primeste taurul vanat de lord, iar stapanul castelului doua saruturi. A treia zi Gawain nu isi mai respecta promisiunea. Lady Bertilak ii ofera un brau verde care ii spune il va proteja de orice rau fizic si de asemenea il roga ca sotul ei sa nu afle despre acest lucru. Desi normele sociale nu ii permit sa faca acest lucru, el isi incalca promisiunea si nu ii spune lui Bertilak despre briul verde. El ii da trei saruturi si lordul ii da vulpea pe care a vanat-o.
O alta tema prezenta in ,,Harap-Alb" de Ion Creanga este tema apei vi si a apei moarte. Apa vie si apa moarta semnifica renasterea intr-un alt mod de existenta, revenirea la adevarata sa esenta de erou nemuritor, drumul avand acum semnificatia revelarii adevarului.Apa vie nu este opusul apei moarte ci o completare de functii. Apa vie reda viata, reconstituie functiile vitale. Apa moarta are propietati de medicina magica. Harap-Alb este reconstruit madular cu madular cu ajutorul acestei ape.
,,iara fata imparatului Ros in valmasagul acesta, repede pune capul lui Harap-Alb la loc, il inconjura de trei ori cu cele trei smicelede mar dulce, toata apa moarta, sa stea sangele si sa prinda pielea, apoi il stropeste cu apa vie si atunci Harap-Alb indata invie" (30)
Pierderea inocentei sau caderea omului este o alta tema. Gawain incearca sa fie cavalerul perfect, sa fie virtuos, respectuos si foarte credincios. El gaseste sprijin in Dumnezeu prin imaginea Fecioarei Maria de pe scutul sau si prin rugaciunile pe care le face pe parcursul calatoriei sale in cautarea Capelei Verzi. El decade ca om in momentul in care cedeaza in fata ispitei si isi da seama ca lordul Bertilak era de fapt Cavalerul Verde. El se simte rusinat de faptul ca i-a ascuns ca a primit braul verde si simte ca a esuat ca om. Cand se intoarce in Camelot Arthur cere tuturor cavalerilor sai sa poarte un brau verde pentru a-si aminti virtutile cavaleresti.
Then the king comforted the knight, and the court laughed loudly at the tale, and all made accord that the lords and the ladies who belonged to the Round Table, each hero among them, should wear bound about him a baldric of bright green for the sake of Sir Gawain." (31a)
,, Apoi regele l-a consolat pe cavaler, si curtea a ras strasnic la poveste, si toti s-au pus de acord ca lorzii si doamnele care apartineu mesei rotunde, fiecare erou dintre ei, ar trebui sa poarte legat de el un brau verde pentru linistea lui Gawain." (31b)
Tema binelui si a raului este o tema traditionala in basmul romanesc. Raul este reprezentat de catre Span, iar Binele este reprezentat de Harap-Alb. Harap-Alb este viteaz, rabdator, angajat cu toata convingerea in lupta impotriva raului. Spanul este simbolul raului, viclean, infricosator, agresiv si violent avand ca principiu de viata ideea ca cea mai mare parte a oamenilor sunt dobitoace care trebuie tinute in frau. De aceea in basme binele invinge mereu.
O alta tema importanta este tema anotimpurilor. Schimbarea anotimpurilor corespunde cu starile emotionale ale personajului. Cand este vreme placuta Gawain este vesel iar cand este trist vremea este urata. Schimbarea anotimpurilor corespunde de asemenea cu varstele unui om si cu ciclurile naturale.
Tema calatoriei o intalnim in ambele opere. Inca de la inceputul povestirii autorul mentioneaza ca in acea vreme ,,drumurile pe ape si pe uscat erau putin cunoscute si foarte incurcate" iar lumea era bantuita de razboaie. Calatoria pe care o intreprinde eroul este un act initiatic, un proces de formare a tanarului prin care acesta trece de la starea de profan la starea de initiat. De aceea " Povestea lui Harap-Alb" este considerat un veritabil buildungs roman fabulos . Drumul lui Harap-Alb nu este un drum fizic, geografic ,ci un drum spiritual, de perfectionare si purificare , un drum de initiere, un drum catre centru, un drum de la starea de profan la cea de sacru, echivalata alegoric in basm cu cea de imparat
Mezinul craiului are o ursitoare care ii tese destinul. El o intilneste in gradina pe Sfanta Duminica si aceasta ii prevesteste un viitor stralucit.Ea este o ursitoare si pinza alba in care este invaluita atunci cand se ridica in vazduh confirma aceasta ipoteza.
Plecand spre Imparatul Verde el trece printr-o padure in care cararile i se incurca. Acest drum este un labirint avand semnificatia unui spatiu capcana in care domnea Spanul iar la capatul labirintului se gaseste o fantana ciudata care nu era altceva decat o poarta a Infernului.
Cea mai importanta semnificatie a drumului este aceea de drum al destinului, un drum al initierii. Drumul de initiere al lui Harap-Alb este un drum al purificarii si al cosmicizarii lumii, el fiind un erou civilizator. Harap-Alb in slujba Spanului aminteste de Heracles, sclavul lui Euristen, si de muncile lui, iar trimiterea eroului peste mari si tari si insotirea lui cu fapturi nazdravane seamana cu expeditia lui Iason dupa lana de aur din Colhida.
Momentul fantanii este un moment fundamental care schimba cursul destinului personajului. Fiul de crai isi incheie la fantana un mod de existenta si incepe altul, cu o alta identitate. Spanul il invita pe naivul tanar sa coboare intr-o fantana ciudata,fara cumpana si fara roata,pentru a se racori;imediat insa tranteste capacul si il sileste pe captiv sa accepte inversarea rolurilor.
In plan simbolic aceasta fantana este o veritabila cristelnita in care fiul e botezat cu forta.
,, Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aiste se potriveste Spanului si se baga in fantana farasa -i trasneasca prin minte ce i se poate intampla. Si cum sta el acolo de se racorea, Spanul face tranc! capacul pe gura fantanii apoi se suie deasupra lui" (32)
Spanul il deposedeaza de identitatea sa craiasca. Din clipa aceasta el pierde cartea , armele ca simboluri ale puterii, hainele,devine sluga si primeste un nou nume, o noua forma de identitate. Spanul isi insuseste originea nobila si destinul de mire al lui Harap-Alb. La capatul acestui drum, el se va intoarce la Verde Imparat infaptuind la modul simbolic cercul ca emblema a ordinii.
In cea de a doua opera "Sir Gawain si Cavalerul Verde" pleaca in calatorie spre Capela Verde pentru a-si tine cuvantul fata de Cavalerul Verde. El pleaca intr-o zi cu semnificatie crestina ,,Ziua tuturor sfintilor".
Calatoria aceasta il scoate pe Gawain din lumea civilizata a Camelotului in salbaticie, in natura nemiloasa. La fel ca si Harap-Alb el trece printr-o padure intunecoasa. El se lupta cu monstri, bestii, lupi. Deoarece are mai multa experienta Gawain este lasat singur in aceste incercari, acolo unde Harap-Alb primeste ajutor din toate partile.
Aceste teme pun in lumina asemanarea intre cele doua opere si legatura culturii britanice cu cea romaneasca.
