|
|
|
Realismul este curentul literar prin care conceptia artistica,
literara, are ca preocupare reprezentarea obiectiva, veridica a
realitatii.
Romanul Ion a aparut in 1920 in forma sa definitiva si
fundamenteaza romanul realist modern.
Subiectul are o intriga simpla: Ion Pop al Glanetasului dorelte
pamantul cu o patima mistuitoare caci tatal sau
"sarac iasca si lenevitor de n-avea pereche" a mancat repede
zestrea Zenobiei.
Iubea pamantul de mic copil. A crescut ravnind si pizmuind pe cie
bogati, dorind cu orice pret sa aiba pamant "cat mai
mult". "De pe atunci pamantul i-a fost mai drag ca o mama."
In acest scop o seduce pe Ana, fiica lui Vasile Baciu, "bocotanul" satului,
desi era urata si n-o iubea.
Batuta, alergand mereu intre un barbat care abia o mai
cunostea si un tata care o trata ca pe o dusmanca,
Ana, care ramasese insarcinata, vedea in nunta ei
capatul necazurilor. Urmarindu-si scopul cu tenacitate, Ion
intra in posesia pamanturilor pe care jindui-se cu lacomie.
Odata nunta facuta, Ion se indeparteaza de Ana
"De-abia acum intelesese Ion ca odata cu pamanturile
trebuie sa primeasca si pe Ana si ca fara ea
n-ar fi dobandit niciodata averea. I se parea o straina
si nu-i venea a crede ca in pantecele ei se plamadeste
o fiinta din sangele lui."
Iubirea ascunsa pentru Florica, cae frumoasa si
saraca, maritata mai tarziu cu George Bulbuc, nu-i da
pace.
Tratata inuman si de catre Ion si de catre tatal
ei, Ana isi curma viata. Copilul ramas se
imbolnaveste si moare spre disperarea lui Ion care vedea in el
granita pastrarii pamanturilor lui Vasile Baciu.
Ion este ucis de catre George Bulbuc, barbatul Floricai, fiind
astfel pedepsit pentru faptele sale nelegiuite.
Exemplifica trasaturile romanului modern, prin referire la o opera literara
studiata.
Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu si aparut in anul
1920.
Liviu Rebreanu este creatorul romanului romanesc modern, deoarece scrie primul
roman obiectiv din literatura romana . Ion este modern si sub aspectul
sondajului psihologic. Destinul fiecarui personaj devine astfel o problema de
psihologie umana, determinata nu numai de factori sociali, ci si de impulsuri
ale fiintei ce rabufnesc in imprejurari, uneori patimase.
Obiectiv, in desfasurarea lui epica, de fresca sociala, romanul lui Rebreanu
este si analitic prin motivarea psihologica a faptului uman
Romanul "Ion" este o monografie a realitatilor satului ardelean de la
inceputul secolului al XX-lea, ilustrand conflictul generat de lupta
apriga pentru pamant, intr-o lume in care statutul social al omului
este stabilit in functie de averea pe care-o poseda, fapt ce
justifica actiunile personajelor. Solutia lui Rebreanu este
aceea ca Ion se va casatori cu o fata bogata, Ana,
desi nu o iubeste, Florica se va casatori cu George pentru
ca are pamant, iar Laura, fiica invatatorului Herdelea
il va lua pe Pintea nu din dragoste, ci pentru ca nu cere zestre.
Personajul central al cartii, Ion al Glanetasului, este personaj
reprezentativ pentru colectivitatea umana din care face parte prin
mentalitatea clasei taranesti careia ii apartine.
Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. Rebreanu construieste doua
planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion, iar pe
de alta parte, viata satului ardelenesc. Tehnica romanului este circulara, deoarece
incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat
la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii
biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas.
Romanul este structurat in doua parti cu titluri sugestive: Glasul pamantului
si Glasul iubirii, capitolele au titluri sinteza ( "Inceputul", "Hora",
"Nunta", Nasterea").
Romanul "Ion" este modern pentru ca are caracter obiectiv (narator impersonal,
naratiunea la persoana a III-a), utilizand sondajul psihologic in construirea
personajelor.
Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat,
apartinand lui Liviu Rebreanu
Ion
Conceptia autorului despre roman, inteles ca un "corp sferoid", se reflecta
artistic in structura circulara a romanului. Simetria incipitului cu finalul se
realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas, loc al
actiunii romanului. Personificat cu ajutorul verbelor (se desprinde, alearga,
urca, inainteaza), drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si
este investit cu functie metatextuala. El separa viata reala a cititorului de
viata fictionala a personajelor din roman.
Descrierea initiala a drumului introduce cititorul in viata satuluiardelean de
la inceputul secolului al XX-lea, cu aspecte topografice, etnografice (hora),
sociale. Descrierea caselor ilustreaza, prin aspect si asezare, conditia
sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea,
Glanetasu) in desfasurarea narativa. Crucea stramba de la marginea satului
, cu un Hristos de tinichea ruginita, anticipeaza tragismul destinelor.
Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia
simbolica a drumului prin metafora soselei - viata.
.Date despre opera:
-apare in 1920, fiind considerat o capodopera ce prezinta mediul rural in
maniera realista, fara a-l idealiza;
-tema=problematica pamantului
in satul ardelean de la inceputul secolului al XX-lea;
-titlul este
simbolic-ION=NOI;
-procesul de elaborare a romanului a fost indelungat, autorul gandindu-se mai
mult la faptul ca a creat romanul ca o fresca a satului transilvanean din care
insusi autorul s-a ridicat "ca poet al omului teluric"(dupa cum il apreciaza G.
Calinescu)
-conflictul =central e ilustrat de lupta pentru
pamant in satul traditional, unde respectul e conditionat de posesia pamantului
=exterior(social)
intre Ion si Vasile Baciu
=interior, intre
glasul pamantului si cel al iubirii(constiinta lui Ion)
=conflicte secundare
intre Ion si Simion Butunoiu pentru o brazda de pamant; intre Ion si George
pentru Ana , apoi pentru Florica ;
=national,in planul
intelectualitatii(satul romanesc era sub stapanire austro-ungara)
=tragic dintre om si
pamantul stihie;
-din punctul de vedere al
compozitiei, Rebreanu urmareste doua planuri paralele:
- primul plan
surprinde viata tanarului taran Ion Pop al Glanetasului. Din viata lui se
desprind insa aspecte antagonice: dragostea lui pentru Florica, fata saraca,
(fiica vaduvei lui Maxim Oprea), si dorinta arzatoare de a obtine ca zestre
pamant mult, pe cai mai putin cinstite. Ion cunoaste un acelasi exemplu, chiar
in experienta lui Vasile Baciu, tatal Anei. El ascunde iubirea pentru Florica
si isi disimuleaza setea de pamant sub comportamentul unui indragostit fata de
Ana Baciu.
-al doilea plan,
paralel si interferat primului prezinta viata familiei invatatorului Zaharia
Herdelea. Herdelea, invatator de stat, depindea de autoritatile austro-ungare.
El se considera intelept si prudent, dar toate actiunile sale sfarsesc prin
infrangeri, pana ce va fi obligat sa ceara in scris pensionarea spre a nu fi
dat afara.Acest procedeu e denumit tehnica planurilor paralele, trecerea de la un plan narativ la altul
realizandu-se prin alternanta,succesiunea secventelor narative valorificand
inlantuirea.
-in planuri secundare
apare lupta indarjita a lui Vasile Baciu pentru a-si apara pamantul; lupta lui
Avram pentru salvarea averii implicate intr-o afacere, lupta preotului Ion
Belciug pentru a zidi biserica de piatra in satul Pripas; lupta fetelor si a
familiilor lor pentru o partida, un mariaj cat mai bun; concurenta dintre
avocatii si functionarii marunti, ca si luptele pentru o brazda din ogorul
vecinului.
