|
Ilustreaza comicul (de caracter, de situatie sau de limbaj), prin referire la o comedie studiata.
Aplicatie la: I.L. Caragiale - O scrisoare pierduta
Genul dramatic este o modalitate de creatie, in care operele sunt destinate pentru a fi reprezentate pe scena.
Comedia este o specie a genului dramatic care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu un final fericit.
Comicul este o categorie estetica care prezinta situatii, evenimente, caractere ce starnesc rasul. Comicul consta, de regula, in crearea unei situatii duale, prin aparitia sau existenta unui contrast: frumos-urat, esenta-aparenta, valoare-nonvaloare, intentie-realizare.
Mijloacele de realizare a comicului intr-o comedie sunt comicul de nume, de moravuri, de limbaj, de situatie sau de caracter. In comedia "O scrisoare pierduta" de I.L. Caragiale toate aceste tipuri de comic se regasesc.
Astfel comicul de caracter iese in evidenta prin conturarea unor personaje ridicole din viata de zi cu zi. Personajele lui Caragiale reliefeaza defectele general-umane, ele sunt exponente umane tipice in orice societate, in orice timp, fiind actuale si astazi. Caracterul lor este dominat de trasaturi morale negative. Astfel Zaharia Trahanache este tipul incornoratului, Nae Catavencu reprezinta tipul demagogului si al parvenitului, Ghita Pristanda intruchipeaza tipul servilului si al incultului. Zoe reprezinta cocheta adulterina, ia Agamemnon Dandanache, despre care insusi autorul afirma ca "este mai prost decat Farfuridi si mai canalie decat Catavencu", insumeaza toate trasaturile negative al celorlaltor personaje.
Unele personaje apartin aceluiasi categorii din anumite puncte de vedere. Astfel, Trahanache si Tipatescu, exponenti ai politicienilor demagogi, se deosebesc prin modul de a reactiona la imprejurari: in timp ce Trahanache isi pastreaza calmul imperturbabil in fata amenintarii lui Catavencu si cauta o arma de contrasantaj, Tipatescu reactioneaza impulsiv si violent, ordona arestarea fara mandat a lui Catavencu, iar in confruntarea directa il ameninta cu ucidere.
Comicul de situatie reiese din intamplarile si imprejurarile surprinzatoare la care sunt puse personajele. Aceste situatii capata caracterul comic prin coincidente, confuzii si incurcaturi.
In aceasta categorie de comic s-ar putea cita intreaga piesa, caci textul se bazeaza pe astfel de situatii, fiecare act si scena ilustreaza acest tip de comic. Totusi principala situatie comica este pierderea si gasirea succesiva a scrisorii de amor adresata lui Zoe. Scrisoarea este gasita de cetateanul Turmentat de la care este smulsa neonest de Catavencu. In mainile acestuia scrisoarea devine un mijloc de santaj, scrisoarea afectand de fapt alegerile electorale la nivel national. Catavencu insa la randul lui pierde si el scrisoarea, care este gasita, printr-o coincidenta de acelasi Cetatean Turmentat.
O alta situatie comica o reprezinta numararea steagurilor de catre politaiul orasului, care in loc sa apere proprietatea statului, fura incurajat chiar de prefect.
Un alt mijloc de realizare a comicului este onomastica, deoarece numele personajelor sugereaza trasatura lor dominanta. Astfel numele lui Trahanache este derivat de la cuvantul trahana, o coca moale ce poate fi usor de modelat de "enteres". Numele lui Tipatescu sugereaza ca este un tip chipes, dar devine ridicol prin diminutivul Fanica. Pristanda poarta numele unui dans popular bazat pe o regula stricta (doi pasi la stanga, doi pasi la dreapta), totul fiind executat sub comanda unui conducator de dans. Cat priveste Cetateanul Turmentat, acesta nu este individualizat prin nume, numele sau capata totusi caracter comic, deoarece prin apozitia "turmentat" se face aluzie la categoria alegatorilor ametiti de conducatorii politici.
Comicul de limbaj este mai bine realizat. Limbajul folosit de personaje ne da informatii pretioase despre identitatea personajelor, despre origine, profesiune, nivel de cultura, inteligenta. Cu putine exceptii, personajele se exprima gresit, folosind pleonasme, truisme, contradictii si nonsensuri. Toate aceste greseli de limba sunt o inepuizabila sursa de ras, dar pun in lumina nivelul intelectual si sufletesc al acestor personaje.
O sursa inepuizabila de ras sunt ticurile verbale ale personajelor: " Ai putintica rabdare" , pronuntarea gresita a unor cuvinte si a neologismelor (famelie, renumeratie, bampir, plebicist, momental, fevruarie, enteres etc.). Unele cuvinte sunt intelese gresit, dandu-le alt sens: capitalist cu sens de locuitor al capitalei. Exista nonsensuri: ". e sublima, dar lipseste cu desavarsire", " sa se revizuiasca primesc, dar atunci sa nu se schimbe nimic". Contradictii intre termeni: " Dupa lupte seculare care au durat aproape 30 de ani", "12 trecute fix". Truismele: " Un popor care nu merge inainte, sta pe loc" , " O societate fara printipuri, care va sa zica ca nu le are", " Unde nu e moral, acolo e coruptie ". Pleonasme: " nu dau voie sa-si permita", " nu spune decat numai si numai". Cacofonii: " sa zica ca nu le are "
Toate aceste aspecte reliefate la comicul de limbaj sunt si elemente ale oralitatii, deoarece sunt caracteristice limbii vorbite.