|
Exemplifica trasaturile romanului modem, prin referire la o opera literara studiata.
Aplicatie la: Camil Petrescu - Patul lui Procust
Datorita noilor teorii aparute in domeniul psihanalizei, cat si in domeniul filozofiei, viziunea asupra fiintei umane se modifica considerabil, ceea ce va avea o mare influenta asupra artelor. Literatura se-ndreapta spre romanul de analiza psihologica, intr-o perspectiva narativa noua.
Teoreticianul romanului modern in literatura romana a fost Camil Petrescu care in lucrarea "Teze si antiteze" a publicat studiul "Noua structura si romanele lui Marcel Proust" in care este prezentata pe larg teoria despre noul roman.
Romanul de analiza psihologica incepe la noi odata cu "Padurea spanzuratilor" a lui Rebreanu, insa adevaratul roman modern apare odata cu romanele lui Camil Petrescu: "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" si "Patul lui Procust".
Astfel, romanul "Patul lui Procust", aparut in 1933, este un roman de tip subiectiv in care se porneste de la ideea autenticitatii si sinceritatii, care trebuie sa constituie calitatile esentiale ale noului roman.
"Eu nu pot sa scriu onest decat la persoana I " (C. Petrescu)
De aici rezulta schimbarea totala de perspectiva narativa. Nu mai este acceptat naratorul omniscient, deoarece era considerat o conventie artificiala care nu dadea sentimentul autenticitatii. Naratorul nu mai are dreptul sa exprime trairi, sentimente, judecati care nu-i apartin, deoarece nici un om nu poate sti ce se petrece in sufletul altuia. De aceea, pentru a pastra senzatia autenticitatii, se prefera naratorul-personaj care relateaza totul la persoana I.
Totodata, este de remarcat relativizarea perspectivei narative, ce este in acelasi timp si subiectiv. Astfel acelasi evenimente si personaje sunt percepute in mod diferit si chiar antitetic de catre naratorii care relateaza intamplarile. Se modifica relatia dintre instantele comunicarii , rolul cititorului nu mai este unul pasiv, ci interactiv, el fiind nevoit sa-si formeze singur opinia pe baza perspectivelor multiple.
Fiind un roman de analiza psihologica, se acorda o mai mica importanta derularii evenimentelor. De aceea momentele subiectului se disting cu mare greutate, unele dintre ele putand chiar sa lipseasca. Actiunea romanului "Patul lui Procust" se desfasoara intre anii 1926-1928 si este localizata in Bucuresti si Techirghiol . Alcatuit din cele 3 scrisori ale doamnei T, jurnalul lui Fred Vasilescu intitulat "Intr-o dupa amiaza de august", Epilogul I si Epilogul II apartinand lui Fred Vasilescu, respectiv autorului devenit personaj, romanul trateaza tema dragostei neimplinite dintre G. Ladima si Emilia Rachitaru, dar si cea dintre doamna T si Fred Vasilescu.
Cele trei scrisori ale doamnei T, numerotate cu cifre romane, constituie raspunsul la rugamintea autorului de a-si povesti viata. Aflam in felul acesta ca, in urma cu 15 ani, Maria T. Manescu, numita ulterior doamna T., cea mai frumoasa femeie dintr-un oarecare oras de provincie, era iubita fara speranta de un anume D. Femeia se casatoreste insa cu un inginer si paraseste tara, unde revine abia dupa divort, stabilindu-se in Bucuresti. Aici il reintalneste pe D. caruia i se daruieste, intr-un moment de disperare, ea insasi suferind din cauza unei mari pasiuni pentru un anume X, sfarsita intr-un mod enigmatic.
Comentariile autorului din subsolul paginii dezvaluie identitatea enigmaticului X, fiind vorba de Fred Vasilescu, fiul unui industrias renumit. Autorul se imprieteneste cu tanarul monden si ii cere sa-i impartaseasca experienta iubirii neimplinite pentru doamna T. Astfel prin jurnalul lui Fred Vasilescu, pe langa povestea iubirii sale, facem cunostinta si cu povestea de dragoste a gazetarului George Ladima si a actritei vulgare Emilia Rachitaru.
Epilogul I analizeaza imprejurarile mortii lui Ladima care isi pune capat zilelor dandu-si seama ca Emilia nu o va iubi niciodata. De misterul existential al lui Fred Vasilescu se ocupa autorul insusi in Epilogul II., din care aflam ca Fred a murit intr-un accident de avion. In final jurnalul lui Fred ajunge in mainile doamnei T., care afla cu surprindere ca a fost iubita la fel de mult cum iubise si ea. Conform teoriei despre romanul modern, deznodamantul este unul deschis, dandu-i cititorului numeroase posibilitati de interpretare.
Timpul desfasurarii evenimentelor este de asemenea subiectiv. El curge dupa un ceasornic interior care se poate deplasa din prezent in trecut si invers. De aceea exista o alternanta de planuri temporale. (tehnica fluxului de constiinta, adica evenimentele sunt relatate in masura in care personajul isi aminteste de ele, sarind adeseori dintr-un timp in altul in functie de fluxul memoriei. De aceea romanul modern interbelic pare uneori foarte confuz).
Fiind un roman de analiza psihologica, se pune accent pe cunoasterea interioritatii, a sinelui. De aceea personajul preferat este tipul intelectualului macinat de incertitudini si dornic de cunoastere si autocunoastere. Un astfel de personaj este Fred Vasilescu, care descoperind povestea iubirii lui Ladima, se autoanalizeaza permanent, pana ce regaseste in tragedia acestuia propria tragedie.
Alaturi de analiza introspectiva, ca o alta tehnica modernista in prezentareapersonajelor, se poate aminti tehnica oglinzilor paralele. Personajele se contureaza din mai multe perspective: doamna T. este in acelasi timp femeia exceptionala (pentru D.), imaginea feminitatii absolute (pentru Fred) si o femeie urata (pentru un prieten al lui Fred). Se modifica partial conceptia despre personaj, care nu mai este un tip literar definit din exterior, ci unul care este "reflectat" in constiinta celorlalte personaje. (personaje reflectori)
In final se poate spune ca romanul "Patul lui Procust" este un roman modern de tip subiectiv, deoarece are drept caracteristici: perspectiva narativa "faramitata", relativizata ; alternanta planelor temporale in functie de fluxul constiintei ; naratiunea la pers. I.; luciditatea autoanalizei, autenticitatea si constructia personajelor prin alcatuirea unor "dosare de existenta"