|
|
|
MIHAI EMINESCU (1850-1889)
Poet, prozator, dramaturg,traducator si publicist. S-a nascut la 15 ianuarie 1850, la Botosani. Isi petrece primii ani de viata la Ipotesti, unde tatal sau, caminarul Gheorghe Eminovici, avea o mosie. Urmeaza gimnaziul cu intreruperi, adolescentul fugind cu trupa de teatru "Vladicescu-Tardini".
Moartea profesorului sau, Aron Pumnul, in 1866, reprezinta momentul debutului: publica poezia "La mormantul lui Aron Pumnul" intr-o brosura omagiala editata de elevi dascalului lor. La scut timp, se preoduce adevaratul debut al poetului in revista "Familia de la Pesta" condusa de Iosif Vulcan, cu poezia "De-as avea". De altfel, Iosif Vulcan va fi cel care ii va schimba numele din Eminovici in Eminescu. Intre anii 1869 si 1872, studiaza la Viena, la Facultatea de Filosofie.
In 15 aprilie 1870, debuteaza in revista "Convorbiri literrare" cu poemul "Venere si Madona" urmat, in scurt timp, de "Epigonii si Mortua est". La Viena o cunoaste pe Veronica Micle, marea sa iubire.
La indemnul lui Titu Maiorescu se inscrie la Facultatea de Filosofie din Berlin, dar nu-si va finaliza studiile universitare. Reintors la Iasi, lucreaza ca director al Bibliotecii Centrale, profesor la Institutul Academic si revizor scolar, apoi redactor la Curierul de Iasi. Din 1877 pana in 1883, este redactor la ziarul "Timpul" din Bucuresti, alaturi de Ioan Slavici si de Ion Luca Caragiale.
Intre 1883 si 1889, traieste o lunga agonie din cauza unor grave probleme de sanatate. In decembrie 1883, vede lumina tiparului singurul volum aparut in timpul vietii, "Poesii", ingrijit de Titu Maiorescu.
Moare la 15 iunie 1889, in Bucuresti
