a) Contextul istoric

LOVINESCU, EUGEN

Istoria civilizatiei romane moderne

Editura Minerva, Bucuresti, 1997

"O noua aparitie a Istoriei civilizatiei romane moderne nu poate fi decat un eveniment - putine opere meritand apelativul de «carti fundamentale» in aceeasi masura ca sinteza lovinesciana.

Criticul adopta o pozitie maioresciana. Autentica istorie romaneasca are ca punct de pornire infiltrarea ideilor apusene. Imitarea formelor exterioare e mult mai mult decat o simpla atitudine comportamentala - e modalitatea de a reveni la traditia latina originara, asa cum se conturase ea inainte de secolele de influenta rasariteana. E vorba, asadar, in virtutea acestei scheme lovines­ciene, de o tentativa de a reinnoda legaturile cu latinitatea si Occidentul. «Privim deci, contactul cu Apusul ca pe o reluare a adevaratei continuitati etice si ideale; descatusandu-ne, deocamdata, de formele sociale, ne vor dezrobi mai tarziu, de invizibilele lanturi spirituale ale Tarigradului, ale Athosului, sau ale Kievului, adica de fortele ancestrale ale obscurantismului si ale inertiei, pentru a ne pune pe calea gasirii de sine si a progresului [.]. In veacul nostru si de la locul nostru, lumina vine de la Apus: Ex Occidente lux! Progresul nu poate deci insemna, pentru noi, decat fecundarea fondului national prin elementul creator al ideologiei apusene»".

(Ioan Stanomir, "Luceafarul", 1997)

NITESCU, MARIN

Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii

Editura Humanitas, Bucuresti, 1995

"Atitudinea proletcultista are, pe langa explicatia ideologica si politica, si o explicatie psihologic-emotionala care e generata si alimentata de com­plexul de inferioritate al ignorantului, al celui care vine din afara culturii, ca si de teama lui superstitionista in fata culturii atunci cand detine puterea. De aici suprimarea oricarei autonomii in domeniul culturii, instituirea unui control riguros al tuturor manifestarilor culturale si artistice si mai ales ansamblul de masuri organizatorice si administrative menite sa-i asigure controlul, sa stimuleze manifestari de cultura care sa-i serveasca scopurile politice.

Adversarii permanenti ai acestor mandatari ai proletcultismului au fost bunul-simt, cultura, moralitatea profesionala si mai cu seama tendinta fireasca a naturii umane de a se manifesta liber."

(Postfata)

TOYNBEE, ARNOLD JOSEPH

Studiu asupra istoriei

Editura Humanitas, Bucuresti, 1997

"Impresionanta opera academica a vremurilor moderne - zece volume aparute in perioada 1934-1954 carora li s-au adaugat ulterior alte doua. Studiul asupra istoriei de Arnold J. Toynbee analizeaza ascensiunea si declinul civilizatiilor.

Abordarea lui Toynbee iese din tiparele conventionale ale cercetarii istorice. Perspectiva cronologica e parasita in favoarea celei fenomenologice: istoria nu este parcursa dinspre preistorie catre contemporaneitate, ci trecand prin punctele nodale de dezvoltare ale celor 21 de civilizatii ale umanitatii."

(Prefata)

BIANU, IOAN; HODOS, NERVA

Bibliografia romaneasca veche, 1508-1830, tomul I, 1508-1716

Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1903

O realizare monumentala ce isi mana radacinile pana la inceputul trecutului secol, cand Ioan Bianu isi rotunjea conceptia si metoda de lucru, intrupand-o grandios in cele patru volume masive de Bibliografie romaneasca veche, tiparite intre 1903-1944, in colaborare cu Nerva Hodos si Dan Simionescu.

b) Dictionare ale limbii. Dictionare enciclopedice

BONTE, PIERRE; IZARD, MICHEL

Dictionar de etnologie si antropologie

Editura Polirom, Iasi, 1999

"Chiar daca reprezinta un demers cultural stravechi, recuperarea fiintei umane ca unitate dincolo de diversitatea faptelor sale defineste abia de un secol incoace programul bine trasat al unei stiinte de sine statatoare. Antropologie, etnografie sau etnologie, indiferent de numele pe care-l poarta, ea si-a pastrat menirea initiala, aceea de a fi un mod de cunoastere integrator si mai putin o sursa de cunoastere particulara.

Astazi, abordarea antropologica nu se mai limiteaza la societatile numite candva «primitive», ci se aplica deopotriva domeniului istoriei, precum si problemelor de natura sociala si culturala ale lumii contemporane.

Acest dictionar propune cititorului, fie el specialist sau profan, o intalnire cu antropologia. Vom afla mai intai cum contribuie ea la cunoastere in general si abia apoi ce face cunoscut lumii. In fond, cartea este o invitatie deschisa la cunoasterea fiintei umane, adica la intalnirea cu celalalt, dar si cu sine insusi."

(Din prezentarea cartii)

Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane

Editura Academiei R.S.R, 1989

"Cu cele trei profiluri ale sale, lucrarea de fata este un indreptar com­plex, care are in vedere tot ceea ce tine de exprimarea corecta sub aspect for­mal. [.]; simplificand lucrurile, se poate spune ca este in acelasi timp un in­drep­tar ortografic si ortoepic dezvoltat si o gramatica (morfologie) a limbii ro­mane detaliata pana la paradigma de baza a tuturor cuvintelor in­re­gis­trate.

Nefiind un indreptar normativ lexical sau stilistic, dictionarul de fata nu isi propune sa recomande un anumit inventar de cuvinte presupuse a forma vocabularul limbii literare actuale, de aceea nu contine numai cuvinte de acest fel, ci inregistreaza si cuvinte regionale, invechite sau din vorbirea familiara pentru a oferi cititorului informatii asupra intrebuintarii lor corecte din punctul de vedere al normelor formale ale limbii literare."

(Cuvant inainte)

SAINEANU, LAZAR

Dictionar universal al limbii romane

Editura Mydo Center, Iasi 1997

Editura Litera, Chisinau, 1998

".la alcatuirea acestei editii s-a urmat modelul de reeditare a dictionarului lui Pierre Larousse [.]. Am optat pentru modelul Larousse si pentru ca am constatat ca acesta i-a servit lui L. Saineanu ca sursa de redactare a numeroase cuvinte (neologice) in Dictionarul universal al limbii romane (ed. a IX-a). [.]

Se intelege ca, mai intai, a fost necesara identificarea trasaturilor Dictionarului universal. si a modului de lucru al lui Saineanu. Dupa ce am studiat toate cele zece editii ale Dictionarului., impreuna cu toata literatura referitoare la acestea, pentru a cunoaste conceptia lexicografica a lui Saineanu, principiile si normele sale, am analizat:

1)   dimensiunea lucrarii;

2)   ponderea fiecarei categorii lexicale: neologism, arhaism, element cult, popular etc.;

3)   tipurile de definitii pe clase de cuvinte;

4)   modul de structurare a informatiei semantice (filiatia sensurilor);

5)   indicatiile etimologice;

6)   normele tehnice de redactare;

7)   sursele dictionarului si ale citatelor ilustrative.

Dictionarul universal al limbii romane a fost cel mai bogat din epoca. De aceea, noua editie era obligata sa mentina aceasta principala trasatura a dictionarului, atat ca lista de cuvinte, cat si ca descriere semantica, ca informatie lexicala, in general. Ca urmare, s-a ajuns de la 30.000 - 45.000 de cuvinte-titlu la peste 100.000 de cuvinte-titlu."

(Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zastroiu, "Romania literara", nr. 2, 19-25 ianuarie 2000)

Dictionar enciclopedic

Editura Cartier, Chisinau, 2001

"Dictionarul enciclopedic ilustrat (D.E.I.) este un dictionar de tip mixt, adica de limba si enciclopedie. Structurat dupa modelul clasic al micului Larousse, urmat, la noi, de L. Saineanu, de I.A. Candrea si Gh. Adamescu (1931), iar mai tarziu de Micul dictionar enciclopedic in primele lui doua editii (1972 si 1978) in doua sectiuni distincte, cuvinte comune si nume proprii, el isi merita pe deplin denumirea de (dictionar) enciclopedic, intrucat aceasta trasatura nu se limiteaza la sectiunea de nume proprii, unde este specifica, ci se regaseste in sectiunea de cuvinte comune, care este preponderent un dictionar de limba (explicativ si etimologic), dar contine la multe articole informatii de natura enciclopedica referitoare la notiunile desemnate de cuvintele respective.

Sectiunea de cuvinte comune este un dictionar al limbii romane literare actuale de tip general, pentru ca nu se limiteaza la anumite stiluri sau terminologii.

Sectiunea de nume proprii este prin excelenta un dictionar enciclopedic, cuprinzand nume de personalitati si de dinastii, de locuri, de institutii, opere de arta, documente si publicatii."

(Mioara Avram, Prefata)

DEX - Dictionarul explicativ al limbii romane, editia a II-a

Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1998

"Dictionarul explicativ al limbii romane se adreseaza celor care, fo­lo­sind in mod curent limba romana, au nevoie de informatii si lamuriri noi in legatura cu vocabularul romanesc actual.

Conceput ca un cuprinzator repertoriu lexical, dictionarul inregistreaza si explica foarte multe cuvinte, sensuri si frazeologice noi ivite in uzul limbii romane cu deosebire in ultimele doua decenii.

In acest dictionar intra si cuvinte populare, regionale, arhaisme etc. care apar in operele clasice ale literaturii romane. [.]

Pentru a respecta traditia din lexicografia nationala, dictionarul indica si ori­ginea cuvintelor inregistrate, desi nu este un dictionar etimologic propriu-zis."

(Autorii, Prefata)

SECHE, LUIZA; SECHE, MIRCEA

Dictionarul de sinonime al limbii romane

Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1997

"Oricine recurge la un dictionar de sinonime doreste sa afle din el ce cuvinte mai poate folosi intr-o imprejurare sau alta, afara de cele care ii vin spontan in minte. El stie deci din capul locului, fara sa intarzie asupra teoriei, ca o asemenea lucrare este o lista de corespondente dintre cuvinte deosebite, avand calitatea de a se schimba uneori intre ele. [.]

Dificultatea nu consta asadar in a aduna si a pune gramada la locul lor alfabetic toate cuvintele capabile vreodata sa stea unul in locul altuia, ci a arata cand este ingaduit si cand nu sa se opereze inlocuirea.

Acesta este principiul adoptat de Luiza Seche si Mircea Seche in dictionarul de fata. [.]. Dictionarul, care priveste limba romana ca un tot unitar, dar nu uniform, ci variat si rafinat, combina criteriul ierarhiei semantice cu valorile functionale."

(I. Coteanu, Prefata)

JULIA, DIDIER

Dictionar de filozofie

Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996

"Vocatia filosofiei nu este aceea de a constitui o cunoastere abstracta, ci de a patrunde in viata oamenilor, de a le forma judecata, de a le clarifica deciziile. Acest dictionar este un repertoriu de probleme vesnic actuale si o expunere de solutii vesnic posibile. Legamantul sau este acela de a demonstra actualitatea adevarurilor dintotdeauna si de a distribui lumina si seninatate in dezbaterile de actualitate."

(Julia Didier)

KERNBACH, VICTOR

Dictionar de mitologie generala

"Materia dictionarului a fost organizata astfel incat, inlesnind con­sul­tarea alfabetica, sa conduca spre toti termenii inruditi cu cel abordat. Dictionarul cuprinde mitologia generala a omenirii in intelesul ca, nefiind o opera documentara absoluta, care sa nu fi evitat nimic din ceea ce intra in dome­niul sau, el, totusi, ofera destule repere asupra tuturor zonelor mito­logice cat de cat interesante ale lumii (divinitati, mituri, ritualuri, conceptii etc.), dar si asupra elementelor sau ramurilor adiacente ale mitologiei ca obiect de cercetare stiintifica (notiuni, definitii, doctrine, ipoteze, opere, personalitati)."

(Victor Kernbach)

BROSSE, JACQUES

Maestrii spirituali

Editura Albatros, Bucuresti, 1992

"Ghidul enciclopedic Maestrii spirituali, aparut in anul 1989, la Editura Bordas, apartine reputatului naturalist si scriitor francez Jacques Brosse si constituie o ampla panorama a vietii spirituale din Occident (Antichitate, Iudaism, Crestinism, Ortodoxie, Catolicism, Protestantism) si din Orient (Islamism, Hinduism, Buddhism, Daoism, Confucianism).

Lucrarea cuprinde numeroase monografii privind viata, opera si invataturile celor mai mari maestri spirituali ai lumii, din toate timpurile. Sunt prezentati mari maestri, al caror mesaj s-a pastrat viu pana in zilele noastre - Moise, Platon, Iisus, Toma din Aquino, Luther, Mahomed, Rämakrishna, Buddha, Lao Zi, Confucius - precum si ganditori independenti - Kierkegaard, Swedenborg, Berdieaev, Gandhi, Jung, Teilhard de Chardin, Guénon, Steiner etc.

Lucrarea se remarca prin amploarea informatiei si finetea analizelor pe care autorul, intelectual rafinat si scriitor inzestrat, le invesmanteaza intr-o forma clara si precisa, accesibila cititorului."

(Liana Repeteanu, Nota traducatorului)

FLEW, ANTONY

Dictionar de filozofie si logica

Editura Humanitas, Bucuresti, 1996

"Aceasta importanta lucrare de referinta poate servi drept ghid in labirintul istoriei ideilor, fiind un instrument de lucru extrem de util pentru studentul la filosofie - sau la oricare dintre disciplinele care se intrepatrund cu ea - ori pentru cititorul obisnuit care simte nevoia de definitii sau clarificari pentru termenii si numele proprii in domeniu.

De la ganditorii antici la Sf. Toma d'Aquino, de la Descartes, Spinoza, Kant, si pana la epoca moderna a lui Russel si Wittgenstein, dictionarul cuprinde conceptele si terminologia a mii de ani de gandire filosofica, precum si ale unor stiinte inrudite mai noi, cum ar fi logica, sociologia ori psihologia."

(Editura)

RIFFARD, PIERRE

Dictionarul ezoterismului

Editura Nemira, Bucuresti, 1998

"In ezoterism, etimologia nu se vrea istorica, ci metafizica. Anumite acceptiuni, pe care ezoterismul le separa cu grija, initiatul, fara sa le confunde, le uneste intr-o retea de corespondente; astfel, "Mercur" indica in astronomie o planeta, in religie un zeu, in chimie un metal, ori aceste semnificatii, aceste functiuni nu sunt pure omonime, regretabile echivocuri, ci profunde si secrete corespondente: ezoteristul sustine ca aceeasi realitate se manifesta la trei niveluri care comunica intre ele: cel al cerului, cel al gandirii, cel al Pamantului, cu alte cuvinte, ca planeta stapaneste metalul, ca zeul isi pune semnul sau asupra planetei si ca ocroteste metalul."

(Pierre Riffard, Introducere)

OXFORD

Dictionar de filosofie

Editura Univers enciclopedic, Bucuresti, 1999

"Acoperind o arie foarte larga, de la Aristotel la filosofia Zen, este cel mai cuprinzator, mai bine documentat si mai modern dictionar de filosofie existent la ora actuala."

("The Times")

COLLINSON, DIANÉ

Mic dictionar al filosofiei occidentale

Editura Nemira, Bucuresti, 1995

"Am selectat acele aspecte ale filosofiei individuale pe care le consider deosebit de importante, interesante si caracteristice pentru opera respectiva. La sfarsitul fiecarui eseu am oferit informatii care-l pot lansa pe cititorul interesat pe drumul unui studiu mai aprofundat si mai amanuntit.

Cartea se incheie cu un scurt glosar de termeni filosofici, in care se dau explicatii concise asupra termenilor mai mult sau mai putin tehnici ce se repeta in cuprinsul ei."

(Diané Collinson, Introducere)

COLLINSON, DIANÉ; WILKINSON, ROBERT

Mic dictionar de filosofie orientala. Dictionar de filosofi orientali

Editura Nemira, Bucuresti, 1999

"Aceasta carte ofera cititorului interesat informatii de baza asupra a treizeci si cinci de ganditori pe care cultura occidentala i-a clasat de obicei impreuna sub denumirea (generica) de orientali, cu toate ca apartin unor traditii diferite. Fiecare articol are acelasi plan: o scurta descriere a liniei principale a filosofului considerat, informatii asupra vietii sale si expuneri concise ale unor aspecte centrale ale gandirii lui, cu referire la obiect asupra altor filosofi.

(Diané Collinson, Robert Wilkinson)

DUCROT, OSWALD; SCHAEFFER; JEAN-MARIE si colaboratorii

Noul dictionar enciclopedic al stiintelor limbajului

Editura Babel, Bucuresti, 1996

"Dictionarul enciclopedic de stiinte ale limbajului prezinta aproximativ cincizeci de teme esentiale pentru gandirea lingvistica actuala, teme tratate in profunzime in tot atatea articole ce constituie, fiecare, un tot ce poate fi citit ca atare. Perspectiva aleasa este fundamental semantica, in centrul lucrarii stand problemele semnificatiei, nivelurile si modurile ei de manifestare, raporturile sale cu actiunea."

(Din prezentarea cartii )

LAPLANCHE, JEAN; PONTALIS, JEAN-BERTRAND

Vocabularul psihanalizei

Editura Humanitas, Bucuresti, 1994

"Aversiunea fata de psihanaliza se exprima uneori in critici violente la adresa limbajului pe care-l foloseste. Dar, ca orice stiinta, psihanaliza are nevoie de cuvinte care sa-i fie proprii. Metoda de investigatie si de tratament, teorie a functionarii normale si patologice a aparatului psihic, cum ar fi putut ea sa exprime noutatea descoperirilor si a conceptelor cu care lucreaza fara sa recurga la termeni noi? Caci orice descoperire stiintifica, pana la urma, se naste nu mulandu-se pe simtul comun, ci poate tocmai impotriva lui, si dincolo de el [.]. Limbajul obisnuit nu are cuvinte care sa desemneze structuri si procese tehnice psihice inexistente pentru simtul comun; a trebuit asadar sa se inventeze aproximativ doua-trei sute de termeni, care prin ei insisi ofera o imagine abreviata a psihologiei adancurilor."

(Daniel Lagache, Prefata)

BALACI, ANCA

Mic dictionar mitologic greco-roman

Editura Stiintifica, Bucuresti, 1969

".din multimea personajelor, ne-am oprit mai ales la acelea care se intalnesc mai des - fie din marile opere ale Antichitatii, ca Iliada, Odiseea sau Eneida, fie in celelalte lucrari, clasice sau contemporane ale literaturii universale, care contin aluzii la fapte sau personaje mitologice - sau la cele care au intrat in diverse formule metaforice ale vorbirii curente.[.]

Din multitudinea legendelor si a miturilor s-au selectionat cele mai cunoscute, mai semnificative, incercandu-se totodata o coordonare si o prezentare unitara a lor."

(Anca Balaci, Cuvant inainte)

c) Dictionare de scriitori

Zaciu Mircea; Papahgi Marian; Sasu Aurel

(coordonatori)

Dictionarul esential al scriitorilor romani

Editura Albatros, Bucuresti, 2000

"Dictionarul esential nu repeta si nu concureaza in nici un fel Dictionarul scriitorilor romani. Ambele raspund, impreuna cu alte lucrari de lexicografie literara aparute sau aflate in diferite faze de pregatire, nevoii de noutate si diversitate a culturii romane. Primul ofera o selectie de numai 332 de autori, al doilea va cuprinde, in final, aproximativ doua mii; cel dintai inregistreaza informatia la zi (31 decembrie 1999), celalalt, prin forta imprejurarilor, pana in 1989 (diferenta exact de un deceniu); unul raspunde nevoilor imediate de informare si cunoastere, altul, prin amploare, exigentelor, formulate in 1982, de prezentare in integralitatea ei a literaturii romane. [.] In fine, literatura contemporana din Basarabia este si ea pentru intaia oara reprezentata intr-o lucrare romaneasca de referinta.

In structura unui articol intra sectiunea bibliografica, sinteza critica, biografia operei si referintele critice.

(Aurel Sasu, Prefata)

ZACIU, MIRCEA; PAPAHAGI, MARIAN; SASU, AUREL

Dictionarul scriitorilor romani

Editura Fundatiei Culturale Romane

2 volume, A-C, D-L

"Dictionarul scriitorilor romani nu se confunda cu, nu concureaza si nu repeta nici unul din dictionarele aflate pana in momentul de fata in aria culturii romane; el este, cum o arata si titlul, singurul dictionar de scriitori (nu al «literaturii», cu institutiile, curentele, revistele, gruparile acesteia); este, apoi, singurul dictionar de o asemenea marime, insumand, de la origini pana in prezent, cel mai mare numar de scriitori romani inregistrat vreodata intr-o lucrare de lexicografie literara la noi. D.S.R. urmareste o tendinta ideala de completitudine, pe care isi propune sa o realizeze pe intreg frontul literaturii romane intr-o versiune viitoare. Deosebirea esentiala fata de celelalte lucrari aflate in circulatie este delimitarea fata de fenomenul general cultural si selectia numelor, circumscriere a sferei notiunii de scriitor."

(Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Argument)

ITU, IUSTINA

Dictionar de poezie romaneasca

Editura Orientul Latin, Brasov, 1992

Antologie de texte analizate din: M. Eminescu, O. Goga, G. Cosbuc, V. Alecsandri, Tudor Arghezi, Grigore Alexandrescu, Ion Pillat, Lucian Blaga, Ion Barbu, Eugen Jebeleanu, Alexandru Philippide, Dimitrie Anghel, Grigore Vieru, Alexei Mateevici, Stefan Augustin Doinas, Nicolae Labis, George Bacovia, Al. Macedonski, Iancu Vacarescu, Ion Minulescu, Leonida Lari, Marin Sorescu, Vasile Voiculescu, Ion Budai-Deleanu, Ion Heliade Radulescu.

Dictionarul literaturii romane de la origini pana la 1900

Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1979

"Dictionarul literaturii romane de la origini pana la 1900 realizeaza o sinteza de amploare asupra literaturii, esteticii, criticii si istoriei literare romanesti, cu o structura complexa, urmarind sa cuprinda o arie cat mai mare a fenomenului literar si sa raspunda unor necesitati variate de informare, lucrarea este prima de acest fel in cultura noastra. Profilul sau se defineste prin urmatoarele tipuri de articole: autor (scriitor, traducator, critic, folclorist, publicist etc.), opera (creatie populara reprezentativa, scriere culta anonima sau cu paternitate controversata, carte populara etc.), publicatie periodica, societate literara, specie folclorica."

(Din prezentarea cartii)

POPA, MARIAN

Dictionar de literatura romana contemporana

Editura Albatros, Bucuresti, 1977

"Prima observatie care se impune la o lectura atenta a cartii ar fi ca autorul dictionarului realizeaza o imagine mult mai probanta a literaturii romane contemporane decat cea pe care cititorul o presupune. Acesta este desigur cel mai important merit al cartii; el indica, totodata, si utilitatea imediata a dictionarului in directia informativa, formativa si educativa."

(I. Constantinescu, "Convorbiri literare", 1977)

ZACIU, MIRCEA (colectiv)

Scriitori romani

Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978

"Elaborarea acestui dictionar a inceput in 1975 El vine in intampinarea unei idei mai vechi de a intocmi un lexicon al literaturii romane de la origini pana in prezent, ambitionand sa inregistreze tot ceea ce a insemnat efort creator in poezia, proza, dramaturgia, eseistica, critica si istoriografia literara."

(Mircea Zaciu)

d) Dictionare de termeni literari

MARINO, ADRIAN

Dictionar de idei literare ( I )

Editura Eminescu, Bucuresti, 1973

"Autorul Dictionarului de idei literare isi delimiteaza cu precizia omului de stiinta onest si lucid aria cercetarii. El nu are intentia sa ne ofere studii exclusive asupra avangardei, barocului, clasicismului, comediei, dramei, formalismului, genurilor literare, gustului s.a.m.d. Tot astfel, el nu intreprinde un examen estetic sau o explorare istorica a evolutiei conceptelor, desi estetica si istoria ideilor sunt puse la contributie. Conform intentiei si metodelor sale de lucru, Adrian Marino supune ideile literare unui examen critic sistematic."

(N. Balota, "Convorbiri literare", 1973)

Dictionar de termeni literari

Editura Academiei, Bucuresti, 1976

"Dictionarul a fost conceput la Institutul de Istorie si teorie literara «George Calinescu» de catre Vladimir Streinu, ca un dictionar cuprinzand notiunile mai importante vehiculate in domeniul teoriei, criticii si istoriei literare, la noi, ca si in alte parti ale lumii. [.]

Principalele categorii de termeni din dictionarul de fata sunt:

1.   Conceptele literare fundamentale: curent literar, critica literara, figura de stil, gen, istorie literara, limbaj poetic, limba literara, literatura, metrica, poezie, poetica, proza, retorica, specie, stil, stilistica, teoria literaturii etc.

2.   Concepte referitoare la structura operei literare: act, actiune, conflict, compozitie, dialog, erou, fabulatie, imagine, intriga, monolog, motiv, personaj, subiect etc.

3.   Concepte referitoare la caracterul social si national al operei literare: accesibilitate, militantism, partinitate, caracter popular, specific national etc.

4.   Notiuni legate de procesul de creatie: eul poetic, fictiune, fantezie, imaginatie, inventie, obiectivare, tipizare etc.

5.   Curente: clasicism, expresionism, futurism, iluminism, naturalism, parnasianism, realism, romantism, simbolism, suprarealism, transcendentalism, verism etc.

6.   Genuri: epic, liric, dramatic.

7.   Specii: balada, cantec, comedie, epopee, fabula, nuvela, oda, pastel, povestire, proverb, roman, sonet, tragedie, zicatoare etc.

8.   Notiuni de metrica si prozodie: adonie, alexandrin, amfibrah, cezura, dactil, endecasilab, hexametru, rima, ritm, sofie, strofa, tertina etc.

9.   Figuri de stil: alegorie, antiteza, comparatie, gradatie, hiperbola, metafora, metonimie, parabola, personificare etc.

10.           Termeni tehnici uzuali ai criticii si istoriei literare: analiza, antologie, aparat critic, bibliografie, editie, izvor, manuscris, monografie, recenzie, varianta etc.

11.           Termeni creati de critica romaneasca si aplicati de obicei unor fenomene literare romanesti: anticalofil, balcanism, mutatie (a valorilor) etc.

12.           Termeni utilizati sau reluati cu sensuri noi de critica moderna: ambiguitate, cod, codaj, conotatie, denotatie, diacronie, lectura, mesaj, paradigmatic, sincronic, semn, scriitura, text etc.

Lucrarea se incheie cu o Bibliografie de referinta si cu un indice al termenilor."

(Al. Sandulescu, Cuvant inainte)

Dictionar de terminologie literara

Edi, Bucuresti, 1970

"Dictionarul de terminologie literara, primul de acest fel la noi, s-a nascut din dorinta autorilor lui de a pune la indemana cititorilor elementele necesare si pe cat posibil mai cuprinzatoare pentru a-si putea contura cat mai exact un anumit fenomen sau o anumita realitate literara.

Cuprinzand o serie larga de termeni (circa 700) din domeniul istoriei literaturii, al teoriei si criticii literare, al folclorului literar, al stilisticii, poeticii, prozodiei si retoricii, ca si din acela al bibliografiei si tehnicii editarii, Dictionarul., fara a fi o opera normativa, incearca sa imbine, totusi, indispensabila precizie a formularilor cu o tot atat de necesara elasticitate.

Autorii au cautat sa dea o prezentare unitara termenilor, in general schema urmata - cu inerentele abateri impuse de diversitatea acestor termeni si de personalitatea autorilor - fiind urmatoarea: etimologia cuvantului, definitia, scurt istoric al notiunii pe planul literaturii universale, cu situari istorice in epoca, plasarea termenului in contextul literaturii romane, cu exemplificari, citate, bibliografie selectiva uneori."

(Editura)

VERTEMONT, JEAN

Dictionar al mitologiilor indo-europene

Editura Amarcord, Timisoara, 2000

"Mitologia indo-europeana a ramas, in mare masura, daca nu necunoscuta, in orice caz mai putin cunoscuta europenilor, fapt datorat inexistentei unui dictionar de anvergura care sa se ocupe global de popoarele de origine indo-europeana. Dificila problema a fost rezolvata prin aparitia acestui exceptional Dictionar. care acopera ansamblul domeniului (religii, alegorii, mituri, simboluri, zei, eroi, legende etc.) pentru diferitele popoare indo-europene: greci, romani, celti, germani, scandinavi, baltici, sciti, slavi si indieni.

In cele peste 8800 de articole din Dictionar., completate cu tabele comparative, grafice, harti, Jean Vertemont - [.] - prezinta miturile indo-europene care ne-au creat imaginarul, inconstientul colectiv, istoria, civilizatia, visele."

(Editura)

LAUPIES, FREDERIC (sub directia)

Dictionar de cultura generala

Editura Amarcord, Timisoara, 2001

"Propunandu-si sa prezinte ansamblul a ceea ce constituie patrimoniul cultural al omenirii in general si al Occidentului in particular, Dictionarul. ofera o exceptionala sinteza - pe baza unor informatii variate si fundamentale, aduse la zi - a unor elemente de arta, stiinta, istorie, politica, drept, estetica, literatura, filozofie, antropologie, psihologie, religie, mitologie etc., in articole cuprinzatoare care se constituie in adevarate cursuri - compendiu, in comentarii exemplare ale marilor curente de gandire din istoria omenirii, in prima parte, pentru ca in partea a doua sa fie prezentati sistematic o serie de eroi si mituri fundamentale."

(Editura)

GRIMAL, PIERRE

Dictionar de mitologie greaca si romana

Editura Saeculum, Bucuresti, 2001

"Lucrare de referinta maxim apreciata de specialisti de pe toate meridianele, Dictionarul. ofera cititorului cea mai ampla si mai sistematica informatie asupra diverselor categorii de divinitati si eroi venerati in cetatile grecesti si in cuprinsul Imperiului Roman.

Pe langa articolele de prezentare propriu-zisa a personajelor mitologice, cu toate denumirile cunoscute in timp si spatiu, autorul propune numerosi arbori genealogici privind descendenta si inrudirea dintre ele si, ceea ce este nemaiintalnit pana acum, da sursa tuturor izvoarelor antice in care divinitatile respective figureaza."

(Editura)

FERBER, MICHAEL

Dictionar de simboluri literare

Editura Cartier, Chisinau, 2001

"Acesta este cel dintai dictionar de simboluri bazat mai degraba pe literatura decat pe arhetipuri psihologice, mituri sau ezoterie "universala". Michel Ferber a adunat laolalta aproape doua sute de articole principale, explicand si ilustrand cu claritate simbolurile literare pe care le intalnim cu totii, alaturi de sute de referinte incrucisate."

(Editura)

Editura Humanitas, Bucuresti, 1998

"Cititorul interesat de intreaga arie de preocupari religioase, literare sau artistice pe care le-a generat cartea fundamentala a omenirii, va gasi in acest dictionar, expuse cu desavarsita rigoare stiintifica, informatiile esentiale despre evenimente si povestiri din Vechiul si Noul Testament, canonicitate, izvoare din afara Bibliei, toponime si etnonime, limbi si traditie scrisa, nume divine si titluri cristologice, ingeri, demoni si zeitati, religia israelita, crestinismul dintai, obiceiuri si institutii."

(Din prezentarea cartii)

OXFORD

Dictionar al sfintilor

Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1999

"Cartea asigura relatari concise asupra vietii a 1500 de sfinti.

Aceasta abundenta incantatoare de bine si incredibil este ceea ce ofera hagiografiei un bun renume."

("The Times")

Dictionar biblic

Societatea Misionara Romana

Editura Cartea Crestina, Oradea, 1995

"Lucrarea este o sursa unica de trairi, tabele, schite, imagini si text. Tex­tul clar explicat, cadrul geografic si contextul istoric si arheologic se imbina perfect, oferind informatii comprehensive despre lumea fascinanta a Bibliei. Cartea mai cuprinde termenii biblici de la A la Z tratati de o echipa internationala formata din peste 150 de savanti."

(Prefata)

Chevalier Jean; Gheerbrant Alain

Dictionar de simboluri

Editura Artemis, Bucuresti, 1994, vol. 1-3

"Dictionarul de simboluri reprezinta in primul rand un inventar, nici pe departe incheiat, al imaginarului simbolic, raspantie a psihismului uman, in care se intalnesc afectivitatea si dorinta, cele cunoscute si cele visate, constientul si inconstientul. Aceasta lucrare mai are si rolul de a starni interesul pentru o dimensiune prea ades neglijata, a oricarei fiinte, expresii, trasaturi, culori, a oricarui gest, cuvant, numar. Totul este semn si orice semn este purtator de sensuri. Dar noi nu-l percepem de obicei decat la suprafata. Semnul are totusi un volum, o anumita desime, o stratificare de sensuri. Cu ajutorul corespondentului de informatii adunate aici se contureaza o hermeneutica integrala, la imbogatirea careia sunt invitati sa participe toti cititorii."

(Jean Chevalier, Alain Gheerbrant)

FONILLOUX, DANIELLE; LANGLOIS, ANNE;

LE MOIGNÉ, ALICE; SPIESS, FRANÇOISE;

THIBAULT, MADELEINE; TRÉBUCHON, RENÉE

Dictionar cultural al Bibliei

Editura Nemira, Bucuresti, 1998

"Acest dictionar se adreseaza asadar tinerilor din ultimii ani de liceu si, deopotriva, tuturor celor care, in mod ocazional, din curiozitate sau din considerente pedagogice, doresc sa descopere radacinile biblice ale culturii noastre. Dar unde sa gasesti aceste referinte, daca nu ai repere?! Cum sa le interpretezi, fara un minimum de explicatii? Pentru a ajunge la textele-sursa, trebuie sa fii ghidat, sa ai schita unui itinerar. Incercam, prin intermediul cartii noastre, sa va propunem cateva asemenea itinerare."

(Autorii)

Eliade Mircea; Culianu Petru Ioan

Dictionar al religiilor

Editura Univers, Bucuresti, 1993

".acest dictionar prezinta, asadar, cel putin trei «dimensiuni» sau niveluri de lectura: nivelul unei prezentari «obiective», continand datele esentiale pentru numeroase religii, nivelul «literar» care va permite fiecarui cititor sa citeasca, daca nu «romanul» istoriei religiilor, cum dorea Mircea Eliade, cel putin o suita de povestiri avand acelasi subiect; si, in fine, nivelul unei analize a structurilor sistemelor religioase, a asemanarilor si deosebirilor dintre ele."

(Ioan Petru Culianu)

a) Istorii literare. Estetica. Filosofie. Arta

Rusu Liviu

Eseu despre creatia artistica

Editura Ciopraga Constantin

Prefata, Bucuresti, ?????

"Ramas pana astazi un studiu de referinta in domeniul cercetarii mecanismelor creatiei artistice, el a fost remarcat si intampinat in epoca prin numeroase recenzii favorabile, atat in tara cat si peste hotare. Lucrarile pe care le-a publicat in anii urmatori, ca si ideile avansate in bogata sa activitate profesionala la Universitatea din Cluj, l-au situat, alaturi de Tudor Vianu, printre foarte putinii autori de sisteme in estetica romaneasca."

(Editura)

CIOPRAGA, CONSTANTIN

Personalitatea literaturii romane

Editura Junimea, Iasi, 1973

"Spiritualitatea popoarelor se autoreleva in creatie, in arta, care inseamna optiune, dialog cu existenta, apel la eternitate, altfel spus: un mod de a polariza energiile si de a le conferi semnificatii. Cu toate ca, in impulsul lui initial, scrisul este un act eminamente individual, oamenii de litere releva ceea ce le dicteaza, intr-un mod sau altul, momentul istoric, evenimentele, pe scurt, societatea cu structura ei.

Influentati de aceasta, scriitori mari, reprezentativi, fixeaza, modeleaza estetica si prind in incheieturi, la randu-le, fizionomia timpului lor. "

(C. Ciopraga, Prefata)

MICU, DUMITRU

Istoria literaturii romane (de la creatia populara la postmodernism)

Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 2000

"Istoria. lui Dumitru Micu dispune de cea mai ampla bibliografie generala din cate s-au inserat pana acum intr-o asemenea lucrare. Asezata intre «Incheiere» si «Indice de nume», bibliografia se compune din lucrari de referinta de prim rang, sectionate in cinci compartimente independente, intesate de cele mai valoroase si mai cunoscute opusuri de anvergura, dedicate literaturii romane din ultima suta de ani."

(Victor Cerches, "Tomis", aprilie-mai, nr. 4 (968))

TONINSEND, DABNEY

Introducere in estetica

Editura All, Bucuresti, 2000

"Aceasta carte este o introducere in estetica si filosofia artei. Pana in secolul al XVIII-lea filosofii nu au folosit cuvantul estetica. Ulterior, el a inceput sa se impuna ca termen care descrie intregul domeniu al emotiilor, privit in opozitie cu ratiunea. Conflictul dintre sentimente sau emotii si ratiune constituie una dintre cele mai vechi probleme filosofice. De regula, filosofia apara argumentarea rationala si respinge emotia. Totusi, in Renastere si in secolul al XVII-lea a existat tendinta ca gandirea individului sa inlocuiasca ratiunea universala din postura sa de autoritate cognitiva. Dar indivizii nu sunt niste simple masini ganditoare. Adeptii rationalismului filosofic considerau ca ratiunea pura, alcatuita din idei clare si distincte pe care mintea umana le pune laolalta prin inlantuiri logice, reprezinta adevarata forma de cunoastere. Totusi, chiar si rationalistii au trebuit sa admita ca fiintele umane mai au si o alta latura; estetica a aparut tocmai ca o incercare de a pune intr-o lumina pozitiva rolul pe care sentimentele si emotiile il joaca in gandirea umana."

(Dabney Toninsend, Introducere)

HEIDEGGER, MARTIN

Originea operei de arta

Editura Humanitas, Bucuresti, 1995

"Origine inseamna acel ceva prin care si de la care pornind, un lucru este ceea ce este si este asa cum este. Numim ceea ce este ceva, in felul in care este, esenta a sa. Originea unui lucru este provenienta esentei sale. Problema originii operei de arta este problema privitoare la provenienta esentei sale. Potrivit reprezentarii obisnuite, opera ia nastere din si prin activitatea artistului. Insa prin ce anume si de la ce anume pornind este artistul ceea ce este? Prin opera; caci faptul ca o opera este spre lauda fauritorului ei inseamna ca abia opera il face pe artist sa apara drept mester intr-ale artei. Artistul este originea operei. Opera este originea artistului. Nici unul din acesti termeni nu exista fara celalalt."

(Martin Heidegger, Originea operei de arta)

Curtius Ernst Robert

Literatura Europeana si Evul Mediu latin

Editura Univers, Bucuresti, 1970

"Cartea mea nu s-a nascut din scopuri pur stiintifice, ci din grija pentru pastrarea culturii occidentale. Ea reprezinta o incercare de a evidentia cu metode noi unitatea unei asemenea traditii in timp si spatiu. In haosul spiritual al contemporaneitatii a devenit necesar si totodata posibil de a demonstra aceasta unitate. Aceasta nu se poate face decat printr-un punct de vedere universal, pe care il ofera latinitatea. Latina a fost limba citita a celor treisprezece secole de la Virgiliu pana la Dante. Fara acest fond latin nu pot fi intelese literaturile medievale in limbile populare."

(Ernst Robert Curtius, Prefata la editia a doua)

Bayet Jean

Literatura latina

Editura Univers, Bucuresti, 1972

"Vrand sa fie cu adevarat istorica si cu adevarat literara, cartea aceasta tinde, pe de o parte, sa reconstituie atmosfera trecutului, sa ofere imaginea unei evolutii continue; pe de alta, sa reinvie suflete si sa trezeasca interesul pentru opere."

(Jean Bayet, Posfata)

GENETTE, GÉRARD

Opera artei (I). Imanenta si transcendenta

Editura Univers, Bucuresti, 1999

"Astazi Gérard Genette publica primul volum al unui ansamblu intitulat Opera artei. El extinde aici domeniul poeticii, in latime si in inaltime, ingloband-o in domeniul mai vast al esteticii. S-a spus despre el ca este un Aristotel al zilelor noastre; si iata-l acum pe punctul de a deveni un Kant si un Hegel al zilelor noastre."

(Ivan Leclerc, Postfata)

MANOLESCU, NICOLAE

Istoria critica a literaturii romane, vol. I

Editura Minerva, Bucuresti, 1990

"O istorie cu adevarat noua a literaturii romane nu este un eveniment obisnuit: reformulari bibliografice, e drept, avem destule, dar spiritul unei istorii a literaturii noastre si-a intarziat in mod ciudat aparitia. Dupa Istoria. lui Calinescu si dupa primul volum al tentativei lui Vianu-Cioculescu-Streinu, n-am mai inregistrat nici o sinteza remarcabila. Pare ciudat, dar asa este! Tratatele Academiei, dificultos create prin anii '60 si avand fiecare zeci de autori, n-au trecut niciodata dincolo de valoarea pur enciclopedica si nu au avut nici cel mai slab suflu personal: meritul lor a ramas, pana astazi, bibliografic.

Si mai departe? Tentativele didactice retezate la jumatate (George Ivascu); istorii «polemice» ale literaturii noastre (in fond jocuri semiliterare) sau istorii de aparenta complexa, la care comentarea autorilor se limiteaza insa la nivelul bibliografiei recomandabile, reluate in perifraza. [.]

Istoria critica. reprezinta cu totul altceva. Pentru prima oara, de multe decenii, un istoric literar [.] regandeste spectacolul literaturii noastre."

(Mihai Zamfir, "Contrapunct", nr. 18/1991)

Sanctis Francesco DE

Istoria literaturii italiene

Editura Univers, Bucuresti, 1965

"Istoria literaturii italiene nu este un manual sau un repertoriu informativ asupra vietii scriitorilor si asupra continutului operelor lor; istoricii din generatia imediat urmatoare lui De Sanctis i-au adus obiectii de metoda, recunoscand totusi ca inainte de a scrie o opera de eruditie era necesar sa se precizeze, asa cum a facut De Sanctis, intelesul notiunilor fundamentale despre poezie si cultura. Fara a face uz de eruditie, opera lui De Sanctis isi pastreaza pana azi valoarea si in materie de stricta istorie literara. Cartea aceasta, tiparita pentru intaia oara cu peste un secol in urma (1871), a ramas si astazi esentiala pentru un cercetator al literaturii, atat de complexa, bogata si variata ca aceea a Italiei milenare."

(Mihai zamfir, Introducere)

FOUCAULT, MICHEL

Cuvintele si lucrurile

Editura Univers, Bucuresti, 1996

"Les mots et les choses s-a instalat pe un piedestal intangibil.Ce reprezinta, din punct de vedere textual, cartea lui Foucault? Un soc, fara indoiala. Analize de extrema minutie, redactate intr-un limbaj ce aminteste de romanele contemporane ale lui Michel Butor ori Alain Robbe-Grillet, se afla alaturi de sinteze fulgurante, de perspective istorice rezumate in cateva pagini: paragrafe filosofice, extrem de dense, uneori obscure cu vadita intentie, convietuiesc cu paragrafe de anecdotica paradoxala pe teme literare, cu pagini intentionat polemice asupra operelor consacrate."

(Mihai Zamfir, "Romania literara", 1996)

BRION, MARCEL

Arta abstracta

Editura Meridiane, Bucuresti, 1972

"Ca arta abstracta cere de la spectator mult mai mult decat arta figurativa, lucrul nu este de contestat si de aceea nu s-a stabilit inca, intre artisti si public, comunicarea care exista de multa vreme intre creatorii si contemplatorii artei figurative. Ea cere mai mult de la inteligenta. pentru ca isi propune forme care nu seamana cu formele deja existente in natura si pentru aceasta forma inedita, lipsita de orice evocare, de orice referinta la ceea ce se numeste «concretul», trebuie sa fie primita, aprobata si inteleasa ca atare."

(Marcel Brion)

Cartojan Nicole

Cartile populare in literatura romaneasca

Editura Enciclopedica Romana, Bucuresti, 1974

"Este cea mai importanta opera a lui Nicolae Cartojan, iar marelui public i se ofera o carte ce se citeste cu placerea cu care citim basmele si legendele ce ne-au incantat copilaria.

Fiindca meritul esential al cartii ramane - pe langa o documentare ce era la timpul sau foarte bogata, dar care a fost intre timp mult imbogatita de cercetatori iesiti chiar din scoala lui Cartojan - capacitatea unica de a reconstitui, din datele stiintifice si lectura textelor, viata, destinul acestor carti populare in literatura universala si nationala, Cartile populare in literatura romaneasca este o adevarata epopee a literaturii de imaginatie care i-a incantat, secole in sir, pe stramosii nostri, punandu-si amprenta asupra sufletului si scrisului unor mari carturari, ca Neagoe Basarab, Dimitrie Cantemir, Ion Heliade Radulescu, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu.

Nicolae Cartojan a intuit acest adevar esential: ca intr-o vreme in care literatura originala se nutrea exclusiv din experienta imediata a istoriei, a unei istorii mereu incercate de grave nevoi si probleme, sufletul carturarilor mari si mici isi gasea desfatarea cu o literatura, ce-i drept, de imprumut, dar care, patrunzand pe taramul sensibilitatii si al limbii nationale, a fost integrata literaturii originale, a devenit un bun al tuturor cititorilor, secole in sir."

(Dan Zamfirescu, Cuvant inainte)

POPA, MARIAN

Istoria literaturii romane de azi pe maine
(29 august 1944 - 22 decembrie 1999), vol. I, II

Editura Fundatia Luceafarul, Bucuresti, 2001

"Aceasta Istorie este deopotriva una a literaturii sovietizate din Romania (in fond, un produs de influenta cu probabilitati de structurare locala, ca acela programat in secolul trecut de literatura franceza) si una a fenomenului autohton. Cele doua culturi prezinta nu numai in aceasta epoca si comple­men­­tarizari ale localului si extralocalului. In aceste conditii, nu s-a ocolit nici o manifestare a literarului, dar nu s-a redus acest literar prin superioritatea suferintei si victimizarii unui anume organ investit beletristic cu superio­ritatea veracitatii inexpresive.

Un corp unic - o istorie unica - un roman poate unic. Afirmatia ca o istorie literara este si un roman a devenit la fel de banala ca cea conform careia un roman nu este o istorie. Dintr-un punct de vedere, important este firul istoric si abia apoi materia mobilizata. Pe urma, un roman are capitole, actiunea implica personaje care intra in prim plan intr-un capitol si se pierd in altul, pentru a reveni, daca ratiunea structuranta o cere. Uneori, curgerea este oprita pentru reprezentari monografice. Exista planuri paralele, conjuncte, disjuncte. Scriitorii sunt uneori numai materia climaxului epic, alteori sunt totul si istoria dispare. Un scriitor apare de mai multe ori: George Calinescu, ca si Dan Desliu. Aceasta istorie e un roman balzacian - ionescian."

(M. Popa, Avertisment)

Crohmalniceanu Ovidiu

Literatura romana intre cele doua razboaie mondiale

(I - III, 1967 - 1975)

Editura Minerva, Bucuresti, 1975

"Este una dintre cele mai impunatoare lucrari de sinteza produse de critica romaneasca a ultimelor decenii. Sub raportul tezelor generale, studiul lui Crohmalniceanu accepta si preia viziunea lovinesciana asupra epocii; astfel, in introducerea lucrarii autorul defineste perioada literara interbelica in primul rand printr-o «preocupare accentuata pentru europeism». Tendinta literaturii romane ar fi, cu alte cuvinte, aceea de sincronizare. De inspiratie lovinesciana sunt, de asemenea, si tezele referitoare la directia principala de dezvoltare, specifica fiecarui gen in parte; in «Consideratiile generale» ce prefateaza sectiunea inchinata prozei, Crohmalniceanu apreciaza, in cel mai pur spirit lovinescian, ca romanul romanesc urmeaza in aceasta epoca o linie de evolutie catre obiectivitate si citadinism. Volumul al doilea al lucrarii - ce se ocupa de evolutia poeziei lirice - ramane sectiunea in care autorul izbuteste sa se indeparteze cel mai mult de Lovinescu; in «Consideratii generale», se mentioneaza astfel ca in perioada dintre cele doua razboaie poate fi observat un proces de esentializare a lirismului, teza pusa in circulatie de cercetarile mai noi, indeosebi de N. Manolescu. In privinta creatiei dramatice, Crohmalniceanu surprinde un fenomen mai curand de stagnare: «Teatrul romanesc nu se arata deschis in perioada interbelica la nici o innoire profunda de expresie». Apreciere pe care, tine sa mentioneze autorul, o impartasea si E. Lovinescu. In sfarsit, si evolutia criticii literare interbelice este prezentata tot in spirit lovinescian: fenomenul hotarator l-ar constitui «disocierea valorilor»."

(Liviu Petrescu, Dictionarul esential al scriitorilor romani,

Albatros, Bucuresti, 2000)

LOVINESCU, EUGEN

Istoria literaturii romane contemporane, vol. I, II

Editura Minerva, Bucuresti, 1973

"Cea dintai mare istorie a literaturii romane, desi fragmentata, oferind imaginea doar a celei din primele decenii ale secolului al XX-lea, este Istoria literaturii romane contemporane (1921 - 1929), proiectata in sase volume si realizata in cinci, a lui E. Lovinescu si izvoraste de la principiile ce se cunosc: valorile nu pot fi studiate, raportate la un ideal estetic, imuabil, ci prin referirea la momentul istoric: «adica la congruenta tuturor factorilor sufletesti ce i-au determinat stilul».

Istoria. ramane o opera eminamente critica. Totusi, punctul de vedere evolutiv nu-i lipseste. Contributiile ultimelor decenii sunt situate in serii istorice. Samanatorismul e prezentat ca o miscare izvorata din ideologia eminesciana. Gandirismului i se indica radacinile in tendintele traditionaliste care l-au precedat. Poporanismul «Vietii romanesti» e pus si el in legatura cu ideea specificului national, asa cum o schitase Kogalniceanu la «Dacia literara». Simbolismului, vazut ca un efect al contactului poetilor nostri cu lirica franceza mai noua, i se urmareste evolutia catre ermetism si imagism. Filiatiile istorice intra si in caracterizarile autorilor."

(Ov. S. Crohmalniceanu, -

Introducere, vol. III)

GENETTE, GÉRARD

Opera artei (II) - Relatia estetica

Editura Univers, Bucuresti, 2000

"Ne vom ocupa aici de relatia estetica cu operele de arta, pe care o voi numi, mai pe scurt si pentru motive pe care le vom studia mai tarziu, functie artistica - fara a ignora totusi ca majoritatea operelor exercita si alte functii si ca multe obiecte care nu sunt opere de arta pot suscita o reactie estetica uneori chiar mai intensa. Pot suscita, dar nu viza, fiindca eu consider specific si, prin urmare, definitoriu faptul ca operele de arta provin dintr-o intentie estetica si exercita, deci, o asemenea functie, acolo unde celalalt set de obiecte nu poate provoca decat un efect estetic strict atentional."

(Introducere)

Gadamer Hans-Georg

Elogiul teoriei. Mostenirea Europei

Editura Polirom, Iasi, 1999

"Omul este fiinta care dispune de logos: de limba, de distanta fata de ceea ce ni se impune in mod nemijlocit; el este liber sa aleaga binele si sa cunoasca adevarul si poate si sa rada.

In adancurile sale, omul este o fiinta teoretica. Datoria mea este sa ma intreb cum arata Europa in care traim acum, privita de la distanta atat de mare pe care o dau anii, si in ce fel lucrurile existente astazi sunt ceea ce au devenit."

(Hans-Georg Gadamer)

Gadamer Hans-Georg

Actualitatea frumosului

Editura Polirom, Iasi, 2000

"Exista pentru sufletul surghiunit in greutatea tehnicului, pentru acest suflet care si-a pierdut aripile, incat nu se mai poate avanta spre inaltimile adevarului, o experienta in care aceste aripi incep sa-i creasca din nou, dandu-i posibilitatea sa se inalte.

Este experienta iubirii si a frumosului, a iubirii de frumos. Platon gandeste aceasta traire a iubirii nascande laolalta cu intrezarirea spirituala a frumosului si a adevaratelor ordonari ale lumii. Datorita frumosului reusim sa ne aducem aminte multa vreme de adevarata lume.

Aceasta este calea filosofiei. El numeste frumos ceea ce straluceste si atrage mai mult, cu alte cuvinte, vizibilitatea idealului."

(Hans-Georg Gadamer)

Densusianu Ovidiu

Opere, vol. III

Editura Minerva, Bucuresti, 1977

"Volumul III intereseaza deopotriva pe lingvist, pe filolog si pe literat, pe istoricul limbii romane si pe istoricul literaturii, pe romanist ca si pe slavist. Un Densusianu inca necunoscut (sau, cel putin, inedit) rasare dintre paginile lui: un istoric care cerceteaza «evolutia estetica» a romanei, un romanist in cautarea etimologiei slavismelor si grecismelor din limba secolului al XVII-lea, un lingvist, om de cultura si de litere, care isi spune parerea despre poezia si proza vremii sale.

In «Evolutia estetica a limbii romane», ideea lui Ov. Densusianu era cu totul noua in cultura romaneasca. Istoricul limbii romane incerca sa depaseasca limitele examinarii strict lingvistice a schimbarilor in limba si isi lua sarcina de a urmari «factorul estetic ce colaboreaza la transformarile lingvistice», altfel spus «aspiratia spre exprimarea estetica»."

(Al. Niculescu, "Romania literara", 1977)

Comarnescu Petru

Kalokagathon

Editura Eminescu, Bucuresti, 1985

"Kalokagathon este fara indoiala o scrupuloasa analiza axiologica a spiritului uman, a modului in care viata noastra poate fi socotita ca opera de arta implinita, ca realizare-de-sine. «Adevarul, Binele si Frumosul isi primesc adevarata lor valoare definitiva in valorificarea numita realizare-de-sine». Valorile sunt astfel intim legate de viata, de actiunea personala intru armonie, de participare (in sens platonic) ca o conditie a realizarii-de-sine."

(Paul Caravia, "Convorbiri literare", 1985)

Ralea Mihai

Prelegeri de estetica

Editura Stiintifica, Bucuresti, 1962

"Adunate la un loc aceste cursuri dau o imagine mai bogata despre esteticianul Mihai Ralea, cel a carui eruditie, finete, largime de spirit se imbina cu o capacitate constructiva si o forta sistematica neasteptata. Volumul de fata este semnificativ nu numai pentru calitatile didactice ale autorului sau, dar si pentru capacitatea lui de a ordona si integra un material vast in jurul unor idei centrale, prilej cu care el va emite nenumarate consideratii originale de o extrema actualitate. Aceste cursuri au reprezentat in epoca nu numai un racord sincronic cu cercetarile estetice europene, ci totodata un prilej practic, unicul - in care Mihai Ralea, urmand cursul firesc al obligatiilor sale de profesor, aduna la un loc nenumarate idei si observatii personale de mare interes, care se dovedesc de multe ori de o surprinzatoare actualitate."

(Ion Pascadi, Prefata)

Ghika Matila Constantin

Estetica si teoria artei

Editura Z.Ornea, Bucuresti, 1981

"Citindu-va, nu ma pot opri sa nu ma gandesc putin la literatura. Din nefericire, aceasta arta cedeaza fata de celelalte in ceea ce priveste cautarea raporturilor, observarea proportiilor si a conditiilor formale. Nu exista o SECTIUNE DE AUR. Am visat mereu sa construiesc vreo opera inarmata in chip tainic cu conventiile rationale si bazata pe respectarea stricta a relatiilor dintre limba si spirit.

Cred, prevad ca remarcabila Dumneavoastra sinteza va obtine ceea ce merita. Nu numai accesul, ci si influenta."

(Paul Valéry)

VIANU TUDOR

Estetica

Editura pentru literatura, Bucuresti, 1968

"Infinitul naturii este apoi o idee aparuta lumii moderne o data cu modificarea icoanei astronomice a lumii in timpul Renasterii. Atunci, in acele secole de profunde schimbari, apare mintii omenesti, o data cu ideea infinitului, sentimentul de nobil orgoliu al omului care il gandeste si se ridica astfel deasupra lui. Poate ca sentimentul modern al sublimului a vibrat mai intai in sufletul filozofilor astronomi ai Renasterii, in sufletul unui Nicolaus Cusanus si Giordano Bruno privind nesfarsirea cerului instelat, caruia, in chip foarte semnificativ, Immanuel Kant nu-i gasea o realitate care sa-i faca echilibru decat in legea morala, prezent in adancimile constiintei umane. Este absolut sigur ca teoria moderna a sublimului nu s-a format din prelucrarea unui material artistic sub un unghi estetic, ci din speculatia metafizica si morala asupra naturii si omului."

(Tudor Vianu)

DENSUSIANU, OVID

Opere, vol. IV

Editura Minerva, Bucuresti, 1981

"Literatura romana moderna si Istoria literaturii romane moderne de Serban Cioculescu, Vladimir Streinu si Tudor Vianu au ramas, ca destin, nein­che­iate. Intr-adevar, Densusianu voise si el sa adauge lucrarii sale un capitol, masiv, despre Eminescu si, poate, despre gruparea Junimii. N-a mai apucat sa o faca, analizele sale oprindu-se la comentarea operei lui Grigore Alexandrescu. Mai exista si un alt element care le apropie. Amandoua si-au propus sa se ocupe de literatura noastra moderna. Densusianu si-a inceput cercetarea cu Scoala latinista si voia s-o incheie cu Eminescu. Modificarea structurii unui concept de Istorie Literara e intotdeauna demn de mare interes, studiat fiind azi cu bune rezultate de sociologia literaturii si istoria mentalitatilor.

Disponibilitatea lirica si pragmatismul sau teoretico-estetic au irigat fecund scrierile sale de estetica, teorie si istorie literara. Sa spunem insa mai intai ca Densusianu e un intemeietor al istoriei literare moderne. Meritul il imparte desigur cu Nicolae Iorga."

(Z. Ornea, "Romania literara", 1981)

Petrisor Marcel

Curente estetice contemporane

Editura Univers, Bucuresti 1972

"Pusa de la inceput sub egida autoritara a lui Aristotel si Kant, estetica a ajuns, dupa atatea veacuri de existenta, la o mare rascruce. Unii dintre teoreticienii secolului nostru o contesta total ca disciplina filosofica, iar altii numai sub formele ei traditionale. Pentru acest motiv, intr-o prezentare a curentelor estetice contemporane ca aceea pe care am intentionat-o, am socotit ca cel mai important fapt este de a-i oferi cititorului mai intai o perspectiva cat mai larga asupra diverselor conceptii estetice discutate astazi si apoi analiza lor critica."

(Marcel Petrisor, Estetica azi)

RUSU, LIVIU

Logica frumosului

E.L.U., Bucuresti, 1968

"Multa vreme estetica fusese considerata ca stiinta a frumosului, si anume atat a frumosului artistic, cat si a celui material.

In miscarea estetica moderna insa, aceasta conceptie naste adversitati hotarate pe motivul ca ea ar duce la echivocul care ar zdruncina unitatea acestei discipline. Doua sunt curentele care se opun notiunii de frumos ca baza a esteticii: unul vrea sa elimine pur si simplu acest concept din campul preocuparilor estetice, iar celalalt vrea sa-i restranga considerabil sensul. E adevarat ca unii din reprezentantii acestui curent continua sa intrebuinteze cuvantul de frumos, insa numai sub acceptiunea de «frumos artistic», ceea ce revine la acelasi lucru, fiindca frumosul in vechiul sau inteles general tot eliminat ramane. Bazele acestui curent le gasim deja la Aristotel."

(Liviu Rusu, Introducere)

Husar Alexandru

Ars longa

Editura Univers, Bucuresti 1980

"Al treilea volum dintr-o vasta constructie inceputa in 1980 cu Ars longa si continuata in 1983 cu Metapoetica, Izvoarele artei (1988) aduce o noua contributie la conturarea unei estetici a operei de arta, pe care Al. Husar, creatorul ei, o numeste metapoetica."

(Ioan Neacsu, O incercare de sistem estetic, "Luceafarul", 1980)

Venturi

Istoria criticii de arta

Editura Univers, Bucuresti, 1970

"Istoria critica a artei se deosebeste de istoria traditionala a artei prin faptul ca pune un accent mult mai mare pe functia sa critica si acorda o importanta majora activitatii critice. Centrul atentiei sale este personalitatea artistului, care se deosebeste de personalitatea omului deoarece e surprinsa in momentul in care imaginatia creatoare a omului se realizeaza in forme si culori.

Razele convergente ale activitatilor intelectuale, morale, religioase, sociale ale unor activitati umane care alcatuiesc istoria, ajuta la explicarea naturii acelui centru, dar sunt valabile numai in functie de acel centru.

Astfel ca principiul esential al istoriei critice a artei poate fi formulat in felul urmator: istoria artei este functia criticii de arta."

(Lionello Venturi)

PIRU, ALEXANDRU

Panorama deceniului literar romanesc 1940-1950

Editura pentru literatura, 1968

". am incercat un tablou al literaturii romane dintre 1940 -1950, pe cat posibil complet, studiat in cele patru sectoare ale sale, adica al poeziei, prozei, dramaturgiei si criticii, si in toata diversitatea scriitorilor. Natural, am tinut seama permanent de criteriul estetic in examinarea si valorificarea operelor, dar nu ne-am marginit la prezentarea operelor de excelenta artistica, acordand atentia cuvenita tuturor faptelor care compun complexul fenomen literar din aceasta vreme si de totdeauna."

(Al. Piru, Cateva lamuriri)

TEPOSU, RADU

Istoria tragica & groteasca a intunecatului deceniu literar noua

Editura Eminescu, Bucuresti, 1993

"Initiata viguros, aproape pedant si pozitivist, Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua se intalneste repede cu un concept ce devine pentru ea cand o voluptate, cand o calamitate: postmodernismul. Radu G. Teposu face efortul de a-si adapta propria scriitura la concept si de la tonul neutru si obiectiv trece la cel sagalnic, iar de la constructia articulata la una ce-si simuleaza dezlanarea. Pe de alta parte, oricat de incapator ar face el postmodernismul, acesta nu poate inghiti intreaga generatie decat daca se salveaza intr-o totala indeterminare."

(Al. Cistelecan, "Cuvantul", 1993)

PIRU, ALEXANDRU

Istoria literaturii romane de la inceput pana azi

Editura Univers, Bucuresti, 1981

"Fiind o istorie a literaturii pentru strainatate, Al. Piru a selectat numai scriitori exponentiali pentru specificul national; europenii, strainistii, cosmopolitii au un spatiu mai restrans (in schimb scriitorii romani de expresie straina, in special franceza, detin capitole dezvoltate).

Istoria. lui Al. Piru este o carte de informatie si periodizare in primul rand, analitica numai in ceea ce-i priveste pe marii scriitori romani cu opere complexe, de referinta perpetua (Eminescu, Caragiale, Creanga, Maiorescu, Blaga, Calinescu, Bacovia)."

(Aureliu Gogi, "Convorbiri literare", 1981)

CIOPRAGA, CONSTANTIN

Literatura romana intre 1900 si 1918

Editura Junimea, Iasi, 1970

"Ca metoda, am urmarit, potrivit necesitatii, viata operelor, in determinismul lor complex, impletirea sintezei cu analiza succinta in aplicatii tipice. Curentele le-am inteles intr-o dialectica ce implica opozitie dar si continuitate, iar generatiile, nu numai prin prisma comuniunii de atitudine, ci si prin complementaritate.

Curentele si generatiile nu inseamna numai conexiune."

(Constantin Ciopraga, Cuvant inainte)

IORGA, NICOLAE

Istoria literaturii romanesti. Introducere sintetica

Editura Minerva, Bucuresti, 1988

"O istorie literara trebuie sa fixeze biografiile in miscarea de idei a epocii, sa puie in legatura cugetarea unuia cu gandirea generala a timpului. Istoria literara nu se poate intelege fara istoria culturii ale carei culmi le studiaza cu deosebire in operele si viata scriitorilor."

(N. Iorga)

Puscariu Sextil

Istoria literaturii romane (Epoca veche)

Editura Eminescu, Bucuresti, 1987

"Activitatea literara, asa cum o intelege Puscariu, e seria unor momente ale victoriei: Coresi - o victorie a cartii; cutare cronica din secolul al XVII-lea - o victorie a limbii romane; cronicarii - o victorie a literaturii originale s.a.m.d.

«Influentele externe vor explica de multe ori pentru ce literatura noastra a luat anumite directii, dar dezvoltarea ei reiese din sine: raul creste din apele ce se revarsa in el; cresterea unei literaturi o fac scriitorii ei insemnati, barbatii ei mari». Nimic nu e mai frumos, zicea Valéry, decat ceea ce exista."

(Aurel Sasu, "Steaua", 1987)

IVASCU, GEORGE

Istoria literaturii romane

Editura Stiintifica, Bucuresti, 1969

"Lucrarea de fata incearca sa fie o carte contemporana despre trecutul literaturii romane. Afirmatia nu trebuie sa creeze impresia ca am fi operat o selectie arbitrara a datelor, sau am fi atribuit veacurilor trecute sentimente, ganduri ori sensuri care nu reies din realitatile acelor vremi.

E o constatare evidenta ca fiecare mare etapa din evolutia istorica, social-politica si spirituala a unui popor isi construieste, din aceleasi fapte fundamentale si cu plusul de informatie acumulata intre timp, propria perspectiva asupra trecutului.

Am cautat, dar, sa urmarim linia de esenta a reconsiderarii trecutului, convinsi ca cine nu este al timpului sau nu este, de fapt, al nici unui timp."

(George Ivascu, Argument)

CALINESCU, GEORGE

Istoria literaturii romane (compendiu)

Editura Minerva, Bucuresti, 1983

"Volumul de fata este Mica Istorie a literaturii romane pe care o anuntam in prefata editiei celei mari, ea urmand a aparea aproape numai decat dupa aceea. El nu e o simpla prescurtare a editiei mari si nu scuteste de lectura celei dintai, dimpotriva, e un adaos, in scopul de a rezuma impresiile generale. Nu sunt aici biografiile, amanuntele de istorie literara.

Materia a fost prelucrata, si daca in multe locuri cititorul va regasi caracterizari din editia mare, asta vine de acolo ca un adevar nu poate fi exprimat decat cu aceleasi cuvinte. Am crezut ca as proceda gresit daca din ambitia totalei noutati as fi rasucit frazele inutil. De altfel, inca o data, aceasta nu e o alta opera ci un indice critic la cea dintai. Acum, eliberat de obligatia documentatiei integrale, am privit literatura romana din avion, incercand a stabili altitudinile, a proportiona valorile."

(G. Calinescu, Prefata)

ROTARU, ION

Literatura romana veche

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981

"Literatura romana veche este o carte didactica. presupune rigoare si sistematizare, limpezime a conceptelor vehiculate, propunerea de argumente si concluzii omologate, greu de inlaturat, stil echilibrat si supravegheat, luciditate in judecatile de valoare, coercitie logica. De o desavarsita probitate intelectuala, autorul se sprijina, adeseori, pe opiniile inaintasilor, pe care le aduce drept argumente de autoritate, mai ales cand acestia se cheama Iorga si Calinescu."

(Pompiliu Marcea, Amfiteatru, 1981)

CRACIUN, GHEORGHE

Istoria didactica a literaturii romane

Editura Magister, 1997

"O istorie didactica a literaturii romane trebuie sa fie, inainte de toate, o istorie de valori. Mai ales o astfel de istorie nu are voie sa ignore si sa nu scoata in evidenta devenirea diacronica a spiritului literar romanesc, metamorfozele lui, formele lui de iesire din izolare si deschidere spre marea literatura europeana. O istorie didactica a literaturii romane e o istorie de repere literare (autori, opere, curente, miscari de idei) prezentate in forme exegetice accesibile, echilibrate, fara a se ajunge ca informatia factologica sa sufoce comentariul sau ca speculatia de idei sa alunece spre perspective atemporale, riscante.

O istorie didactica nu e doar un compendiu de autori fundamentali si de opere esentiale, ci si o panorama de idei cu valoare de adevar istoric."

(Gh. Craciun, Argument)

Ferry Luc

Homo aestheticus

Editura Meridiane, Bucuresti, 1997

"Daca nu exista nici un motiv sa presupunem ca talentul sau chiar geniul indivizilor este astazi mai mic decat in secolele trecute , exista in schimb destule motive sa gandim ca raportul lor cu lumea cunoaste o profunda rasturnare si ca raportul cu ideea unui univers obiectiv, depasindu-i si uimindu-i pe toti in acelasi timp, a devenit in mod ciudat problematic.

In vreme ce la Antici opera este conceputa ca un microcosmos., la Moderni opera nu capata semnificatie decat prin referinte la subiectivitate, iar la contemporani, ea devine expresia pura si simpla a individualitatii."

(Luc Ferry)

LOVINESCU, EUGEN

Eugen Siomion

B

Editura Minerva, Bucuresti, 1975

"Structura cartii este cat se poate de simpla, Lovinescu studiaza fenomenul literar pe genuri (vom avea, deci, patru mari capitole), iar genurile despartite in compartimente ce grupeaza o familie (ideologica sau literara) de spirite. Ideologia este pusa la un loc cu critica si din asocierea lor ies sapte mari familii spirituale: samanatorismul, poporanismul, estetismul, simbolismul, traditionalismul, modernismul si critica noua, despartite, la randul lor, in ramuri puternice, ramurile mari in ramuri mai mici, iar pe acestea vietuiesc colonii literare restranse, puse toate sub semnul unei autoritati culturale [] Atitudinea (formula) estetica depinde de alte elemente si, luandu-le in consideratie, E. Lovinescu deschide langa marile familii literare (samanatorism, simbolism, traditionalism) capitole noi de factura mai mult stilistica: poezia de conceptie, poezia erotica si elegiaca, poezia descriptiva, realista si sociala, patriotica si de razboi, sonete si miniaturi, poezia de fantezie.

Proza este impartita, tematic, in doua mari capitole: poezia epica rurala si poezia epica urbana, divizate, la randul lor, in formatiuni mai mici, in functie de elementul stilistic dominant."

(Eugen Simion, Prefata)

IORGA, NICOLAE

Istoria literaturii romanesti contemporane

Editura Adevarul, Bucuresti, 1934

"Iorga vrea sa dovedeasca indreptatirea propriei actiuni culturale, drept care trece in revista intreaga literatura, «descoperindu-si» o traditie convenabila. El scrie o carte programatica, nu o relatare senina. E un luptator pentru o cauza, nu un spectator lucid. Iar cauza lui nu inainte de toate literara, ci larg culturala. De aceea, istoria devine, incepand cu secolul al XIX-lea, apasat culturala, nu critica, insistand asupra multimii de evenimente, nesemnificative sub raport artistic, doar pentru ca ii slujeste demonstratia."

(Al. Dobrescu, Lectia lui N. Iorga, "Convorbiri literare", 1985)

Dumitrescu-Busulenga, Zoe (coordonator stiintific)

Istoria literaturii romane

Editura Academiei, Bucuresti, 1979

"O istorie a unei literaturi nationale ar trebui, in principiu, sa prezinte intregul spatiu al unei culturi sau, in cel mai rau caz, macar sa-l sugereze. Miscarea autorilor acestui volum este, de aceea, spinoasa.

Cu atat mai spinoasa cu cat procesul de formatie si dezvoltare al literaturii romane se infatiseaza cu o deosebita complexitate de la inceputuri si pana azi, iar dimensiunile constrangatoare ale unui volum usor de manuit, singure acceptabile pentru cititorul grabit al vremii noastre, le-am impus opinii scurte, adesea pe valori numai de prima marime. Or, asemenea unui cer care nu se poate masura in intinderea sa adevarata prin enumerarea exclusiva a stelelor de intaia marime, literatura romana nu se poate prezenta intr-o imagine globala, exhaustiva pentru cititorul din afara granitelor Romaniei din mari portrete individuale si nici chiar din capitole generale introductive, cum le gaseste rezumate in aceasta carte."

(V Zoe Dumitrescu-Busulenga, Cuvant inainte)

Derrida Jacques

Scriitura si diferenta

Editura Univers, Bucuresti, 1998

"Discursul filosofic e, pentru primul Derrida, ceea ce Fiinta e pentru ultimul Heidegger. Ambii termeni trimit la ceva de care nu ne putem desparti pur si simplu, cu care, dimpotriva, trebuie sa luptam in permanenta. Ca si Dumnezeu pentru crestini, ca si Fiinta pentru Heidegger, «discursul filosofiei» este, pentru Derrida, de neocolit. Toate incercarile noastre de a ne descurca fara el sunt inca raportari la el. Ne urmareste zi si noapte. Ne asteapta la capatul fiecarui drum ce pare sa ne indeparteze de el. Freud credea ca viata noastra erotica e o lupta cu imaginile parintilor, care nu inceteaza oricat de mult am trai sau oricat de putin ne-am gandi in mod constient la ele, tot astfel, primul Derrida e incredintat ca din discursul logocentric nu exista scapare."

(Richard Rorty, Prefata)

CARTOJAN, NICOLAE

Simionescu Dan

Editura Minerva, Bucuresti, 1980

"Noutatea acestei sinteze nu sta in date, fireste in buna parte cunoscute, ci in planul ei comparativ, urmarindu-se evolutia noastra literara in comparatie cu evolutia literaturilor romanice, de o parte, si cu apropierea literaturii noastre de fondul de cultura bizantino-slav, de alta parte. Ca metoda, sinteza lui Cartojan se deosebeste de celelalte similare, prin precizarea izvoarelor la operele traduse in romaneste. El a reusit, apoi, sa reimprospateze materialul, printr-o patrundere directa a textelor si prin folosirea ultimelor publicatii de specialitate."

(Dan Simionescu, Postfata)

IORGA, NICOLAE

Istoria literaturii romane in secolul al XVIII-lea (1688-1821),
vol. I, II

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1969

"N. Iorga exceleaza nu in analiza estetica pura, ci in panzele mari ale unui roman social pe care il ridica pe o nemaiintalnita parada de eruditie.

Criticul se retrage din fata istoricului, iar sociologul, omul care stie de toate da drumul unei ametitoare cascade de fapte, de evenimente care umplu pana la refuz textul. E o naratiune exploziva, naucitoare si care nu tine seama de nimic si inainteaza tragand dupa ea o eruditie coplesitoare."

(Zaharia Sangeorzan, "Cronica", 1969)

Jankélévitch Vladimir

Ireversibilul si nostalgia

Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1998

"Jankélévitch aplica dezinvolt «negatia magica» a carei posibilitate nu o acorda nimanui, aceea a numelui «irevocabil» deopotriva cu fiinta si opera celui care il poarta, comitand confuzia, pe care insasi «legea» lui o amendeaza, intre Namenlosigkeit si Ungesagte, intre «anonimat» si «nerostibil». Prin aceasta «taumaturgie», spectrul celui nenumit bantuie intreaga carte despre «ireversibil» si «nostalgie», glosand aceste «concepte» intr-un discurs care traduce, in limbajul si stilemele «celui mai mare filosof al lumii», propria sa opera si, cu precadere, prima ei parte, «Interpretarea Dasein-ului» pe baza temporalitatii si explicarea timpului ca orizont transcendental al intrebarii despre Fiinta."

(Cornel Mihai Ionescu, Postfata; Celalalt si Spectrele)

Papadima Ovidiu

O viziune romaneasca a lumii

IonPostfata I.O., Bucuresti, 1995

"Aparent limitativa, perspectiva religioasa - identificata de autor cu integralitatea formelor de percepere si aspiratie catre transcendent - se dovedeste, in cele din urma, o cale nestanjenita de analiza si intelegere a fenomenului culturii populare, atat in ansamblul, cat si in detaliile manifestarilor lui.

Si aceasta deoarece religia crestina, de nuanta ortodoxa romana, nu cauta deloc sa-l desparta pe om de trupul lui, de viata, de pamant, determinand o bivalenta egala a perspectivelor - catre cosmos si catre uman, catre cer si catre pamant."

(I. Oprisan, Postfata)

MUNTEANU, BASIL

Panorama literaturii romane

Cleveland, 1996, R.D. Shelden Enterprises Inc. in colaborare cu
Editura Cratev

"Tiparirea in 1996 la Bucuresti a celebrei «Panorame» a lui Basil Munteanu, terminata de autor in decembrie 1937 si trimisa in librarii in 1938, a constituit un eveniment de proportii, «aproape» o revelatie pentru ca rar, extrem de rar, se intampla ca o istorie literara sa nu fie volens-nolens, datata, sa nu plateasca tribut inevitabil cand s-a produs redactarea, intereselor apartenentei autorului la un anume grup sau curent, in fine, informatiei pro­priu‑zise.

Or, Basil Munteanu a lasat o carte unica, ridicandu-se suveran peste presupusele (de fapt foarte realele) pericole amintite mai sus. Avem de-a face cu expresia unei obiectivitati de neimaginat in spatiul nostru geografic si cultural, bazata pe eruditie de tip enciclopedic, pe informatie la zi, pe incercarea de intelegere cat mai adanca a fiecarui scriitor, indiferent de provincia sau orientarea estetica pe care o ilustra."

(Liviu Grasoiu, In sfarsit, si in limba romana!,

"Viata romaneasca", 1996)

Evola Julius

Traditia hermetica. Simbolismul ei, doctrina si «Arta Regala»

Editura Humanitas, Bucuresti, 1999

"Trecand dincolo de cultul egiptean sau elen al lui Hermes si de doctrinele alexandrine cuprinse in «Corpus Hermeticum», cartea de fata expune in mod sistematic, cu numeroase trimiteri la surse, traditia hermetico-alchimica, distingandu-se deliberat de alte incercari de interpretare nonchimica a alchimiei, ca cea a lui Jung sau Silberer.

Refuzand interpretarea psihologica, Evola are in vedere realitati cu mult mai profunde, ontologice si «misteriozofice» din Orient si Occident.

Scrisa intr-un stil riguros si accesibil, aceasta lucrare, cu caracter monografic, stabileste repere ferme intr-un domeniu in care amatorismul - si uneori sarlatania - au dat regula."

(Prefata)

Poulet Georges

Metamorfozele cercului

Editura Univers, Bucuresti, 1987

"Placerea de a calatori in spatiul liber al inchipuirilor mintii, capacitatea de a vedea abstractiunile, il asaza pe Georges Poulet in rand cu poetii. Si gandirea lui e o gandire inaripata. Meditatia ii e purtata mereu de un avant intelectual si imaginativ care-l face sa-si puna probleme vaste, sa contemple nu dependintele omului, ci puterile mintii lui. Critica sa ne instruieste intr-o ordine superior ontologica, intr-o gandire universala concentrata asupra marilor categorii ale existentei. Cercul devine pentru el un instrument, o arma de aparare a valorilor amenintate ale fiintei, iar constiinta - un factor de stabilitate in plina disolutie a formelor si structurilor."

(M. Martin, Studiu introductiv)

Adorno Theodor Wiesengrund

Minima moralia. Reflectii dintr-o viata mutilata

Editura Univers, Bucuresti, 1999

"Ca nimeni altul, Theodor W. Adorno a evaluat cultura moderna in toate ambiguitatile ei, ambiguitati in care se anunta, concomitent, posibilitatile unei descatusari a potentialului estetic si comunicativ, dar si probabilitatea mortii culturii. Se poate presupune ca, de la Schopenhauer si Nietzsche incoace, cu a caror estetica si gnoseologie gandirea lui Adorno comunica, de altfel, subiacent, nici o alta filosofie a artei, cel putin in Germania, nu a avut un efect atat de durabil asupra artistilor, criticilor si intelectualilor precum cea a lui Adorno."

(Albrecht Wellemer, Editurii)

M.Focault

Arheologia cunoasterii

Editura Univers, Bucuresti, 1999

"Lucrarea se inscrie in acel camp in care se manifesta, se intretaie, se amesteca si se specifica problemele referitoare la fiinta umana, la constiinta, la origine si subiect."

" marginile unei carti nu sunt niciodata clare si riguros trasate: dincolo de titlu, de primele randuri si de punctul final, mai presus de configuratia sa interna si de forma care ii confera autonomie, ea se afla prinsa intr-un sistem de trimiteri la alte carti, la alte texte, la alte fraze: este un nod intr-o retea."

(M. Foucault, Unitatile discursului)

Cioculescu Serban; Streinu Vladimir;
Vianu Tudor

Istoria literaturii romane moderne

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1971

"Concepand istoria literaturii romane ca un capitol al istoriei spirituale a romanismului, in masura in care aceasta a trecut in forme literare de arta, ne propunem sa stabilim principalele perioade de dezvoltare ale literaturii romane moderne, rolul personalitatilor conducatoare, intr-un cuvant, perspectivele generale in care se inscriu temperamentele si stilurile individuale."

(Tudor Vianu, Vladimir Streinu, Serban Cioculescu, Referatul-plan al "Istoriei literaturii romane moderne")

NEGOITESCU, ION

Negoitescu Ion

Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1966

"Fara a neglija datele pretioase ale istoriei literare, subsumate viziunii sale, autorul a inteles intotdeauna sa se dedice doar in calitate de critic temelor tratate, interesat in primul rand de valorificarea estetica a operelor supuse analizei; astfel, ocupandu-se de poeti ca Bolintineanu sau Duiliu Zamfirescu, a filtrat vremurile lor prin sensibilitatea si gustul sau, formate la scoala poeziei lui Blaga sau Barbu, Mallarmé sau Stefan George. Aceeasi ordine de valori i-a determinat interesul pentru Hogas ori Pavel Dan, pentru Bacovia ori Geo Dumitrescu."

(Ion Negoitescu)

MANU, EMIL

Emil Manu

Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1978

"Generatia pe care am convocat-o in aceasta carte are avantajul ca nu mai trebuie definita si nici constituita dupa criterii mai mult sau mai putin ambigue. E asa-zisa generatie pierduta si apoi recuperata. Termenii, desi utilizati uneori de literatori, nu apartin literaturii; sunt brutali, inadecvati, anestetici si, pana la urma, nu definesc nimic.

Scriitorii de care vorbesc aceste pagini s-au nascut imediat dupa primul razboi mondial si au indurat visceral privatiunile celui de-al doilea. Unii au fost pe front, altii in lagare si inchisori, altii n-au fost decat prizonierii propriei lor constiinte, condamnata la tacere. Aproape toti au debutat in timpul sau putin inaintea razboiului si au continuat sa scrie pana in 1948. Apoi au tacut, unii mai mult, altii mai putin"

(Emil Manu)

IORGA, NICOLAE

Istoria literaturii romanesti in veacul al XIX-lea de la 1821 inainte

Editura Minerva, Bucuresti, 1983

"Avem astazi publicata a doua lucrare de capatai din tripticul istoriografiei literare a lui Iorga (prima, aceea despre secolul al XVIIIlea, a aparut acum cativa ani, iar Istoria literaturii romanesti contemporane urmeaza sa apara in 1985). Cum se stie, prin acest triptic monumental, savantul a oferit poporului sau o imagine analitica a intregii dezvoltari a fenomenului literar - cultural romanesc, din secolul al XVII-lea pana in deceniile interbelice ale veacului nostru."

(Z. Ornea, "Romania literara", 1983)

Mukařovsky Jean

Studii de estetica

Editura Univers, Bucuresti, 1974

"Debutand ca membru al Cercului lingvistic de la Praga, alaturi de Roman Jacobson si René Wellek, Mukařovsky isi dedica viata unor studii din diverse domenii - estetica, lingvistica, poetica, teorie literara - domenii ce sunt ilustrate in prezenta antologie. Prin ele, Mukařovsky devine unul dintre intemeietorii structuralismului.

Partea cea mai importanta a cercetarilor sale o ocupa estetica. Volumul ne releva o personalitate interesanta, mobila si deschisa, in chip echilibrat, noutati in toate domeniile artistice."

(Editura)

Gombrich Ernst Hans

O istorie a artei

Editura Meridiane, Bucuresti, 1972

"Un rezumat al istoriei artei universale, scris in doua sute de pagini, fara a lasa deoparte aproape nici unul dintre evenimentele semnificative ale acestui proces, iata, fara indoiala, o performanta ce nu poate fi inteleasa decat ca o opera de continua esentializare a unei eruditii uriase, pentru ca numai asa este posibil discernamantul faptelor importante, separarea lor de ceea ce este pitoresc, deci accesibil, dar nu intotdeauna semnificativ."

(Dan Grigorescu, "Contemporanul", 1972)

Hartmann Nicolai

Estetica

Editura Univers, Bucuresti, 1974

"Spirit viu si laborios, ganditor profund elevat si sistematic, N. Hartmann cunoaste o continua efervescenta in a-si descoperi propriul univers gnostic, in existenta sa critica. Poate tocmai pasiunea de ganditor original l-a facut atat de admirat de prietenii si dusmanii sai. Nici nu e usor sa parcurgi - filosofic vorbind - drumul de la neokantianismul din Marburg la "realismul critic" (straini cu totul de termenii respectivi din filosofia medievala sau din istoria literara).

Dar, chiar restrangandu-se la problematica estetica, drumul lui N. Hartmann nu este catusi de putin neted si superficial.

Gandindu-ne la creditul pe care il avea, in acea vreme, frumosul si sublimul din filozofia kantiana la Marburg, la psihologismul de toate nuantele - de la empatie pana la psihanaliza -, trebuie sa facem eforturi serioase spre a intelege o innoire a esteticii intr-o directie majora adusa de N. Hartmann".

(Ion Lungu, "Tribuna", iunie, 1974)

READ, HERBERT

Semnificatia artei

Editura Meridiane, Bucuresti, 1969

"In Herbert Read poet si prozator, eseist, critic literar si critic de arta, cultura engleza contemporana recunoaste una dintre cele mai dinamice personalitati ale sale. De numele lui e indestructibil legata biruinta artei moderne in Anglia, rolul sau fiind in acest sens comparabil cu cel al lui Lionello Venturi in Italia. Opera sa de critic, deschisa sugestiilor fecunde de pretutindeni, e reprezentativa pentru gandirea europeana contemporana, in acest fel contribuind considerabil la iesirea Angliei din traditionala sa insularitate, la prezenta ei organica in cultura secolului al XX-lea."

(Theodor Enescu, Prefata)

CAILLOIS, ROGER

In inima fantasticului

Editura Meridiane, Bucuresti, 1971

"Avem in fata o carte pe cat de paradoxala pe atat de pasionanta, ca tot ceea ce a gandit si a scris Roger Caillois. Mai presus de toate este, insa, o carte profunda, a carei substanta rezista tentatiei de sistematizare, care inseamna adesea un inceput de cadere din autenticitatea reflectiei in folosul unui simplu joc de potriviri. Ideile lui Caillois nu urmaresc alcatuiri de simetrii, ci comunicari de adevaruri."

(Editura)

Negoitescu Ion

Istoria literaturii romane

Editura Minerva, Bucuresti, 1991

"Istoria literaturii romane, din care I. Negoitescu a publicat recent intaiul volum, se deda cu aplicatie unei operatii ample de deconstruire.

Standardele calinesciene sunt, metodic, intoarse cu susul in jos. Rolul de criteriu jucat la G. Calinescu de clasici este uzurpat la I. Negoitescu de modernitate si de modelele sale «sincrone» in sensul lovinescian, semnat, al vocabulei. Calinescu miza pe cartea continuitatii si uza de tactica genului proxim, la Negoitescu accentul cade decis pe momente de seisme si de dislocari tectonice, apte sa produca innoiri de peisaj literar.

Dinamica teleologica, din istoria lui Calinescu, se pastreaza, dupa ce in prealabil i se schimba directia: caci Ion Negoitescu deambuleaza de la trecutul, relativ recent si arbitrar instituit ca atare, spre un prezent de care il despart abia doua secole, in mers fortat, vijelios si pieptis."

(Mircea Spiridon, "Romania literara", 1991)

Calinescu George

Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent

Editura Minerva, Bucuresti, 1982

"Istoria literaturii romane. este desigur, o mare carte. La aparitia ei in 1941, E. Lovinescu, care cunoaste bine valoarea vorbelor, spunea prietenilor sai: «E o carte geniala, Domnii mei». Reputatia ei a crescut enorm in epoca noastra. E o carte, lucrare de referinta de prim ordin pentru literatura romana. Este si o opera de creatie in sine, de unde ideea mai veche ca istoria lui G. Calinescu este un roman al literaturii romane. Oricum i-am zice, un fapt este sigur: rareori talentul s-a inrudit atat de fericit cu eruditia, simtul valorilor cu viziunea istorica a lumii romanesti. Citita azi, cartea lasa o impresie extraordinara. Nimic nu s-a invechit, limbajul si miscarea ideilor produc aceeasi surpriza, portretele tulbura prin viziunea si culoarea lor existentiala."

(Eugen Simion, "Scanteia", 1982)

Grigorescu Dan

Prefata

Anamorfoze

Editura Meridiane, Bucuresti, 1975

"Baltrusaitis urmareste istoria anamorfozelor de-a lungul perioadelor post-renascentiste; concluziile sale adauga elemente inca putin stiute ale caracteristicilor barocului. Termen complex, a carui definitie e inca disputata, barocul se dovedeste a fi - asa cum releva istoria anamorfozelor - o epoca in care directia carteziana e fundamentala, cel putin pentru o parte insemnata a operelor de arta create atunci. Granita dintre baroc si neoclasicism apare, astfel, ca o linie fragila, indoiala carteziana ridicandu-se deasupra ei. Anuntata inca de la inceputul secolului al XVII-lea, gandirea lui Descartes structureaza surprinzator, in chip rationalist, o arta a metaforelor baroce, cu munti antromorfi si cu pesteri populate de o fauna bucolica imblanzita de uluitoare personaje care, de pilda, canta la violoncel!"

(Dan Grigorescu, Prefata)

BALTRUSAITIS, JURGIS

Aberatii

Editura Meridiane, Bucuresti, 1972

"Afirmatia, imprumutata de la Oscar Wilde, care deschide volumul poate insela. Pentru Baltrusaitis, adevar «metafizic» inseamna altceva decat insemna odinioara pentru autorul Portretului lui Dorian Gray. El inseamna, asa cum o demonstreaza cartea, in ansamblul ei, ceea ce se gaseste sub aparenta actuala, aceea pe care i-au dat-o formei artistice necontenitele ei transformari. Cu alte cuvinte, infatisarea ei originala, «talcul ascuns» sub povara legendelor, a metaforelor poetice."

(Dan Grigorescu, Prefata)

Huyghe René

Puterea imaginii

Editura Univers, Bucuresti, 1971

"Ideea de baza a lucrarii Puterea imaginii, sugestiv redata prin motto-ul care o insoteste, apartinand lui Leonardo da Vinci, poate fi sustinuta printr-un comentariu la Paradisul lui Hieronymus Bosch, una din cele mai impresionante picturi aflate la Palatul Dogilor din Venetia. Imaginea artistica este o revelatoare marturie psihologica. Tema biblica constituie un simplu pretext, caci paradisului celest ii este substituit de fapt paradisul terestru, acela in care s-a comis pacatul originar: cunoasterea. Omul cauta sa scape demonului, cu privirea plina de speranta indreptata spre un interminabil tunel, unde lumina stralucitoare este ca un miraj ce atrage irezistibil dar spre care trebuie strabatut spinosul si tenebrosul drum al intelegerii."

(Prefata)

Solier René De

Arta si imaginarul

Editura Meridiane, Bucuresti, 1978

"Pornind de la faptul ca in genere opera de arta este o conventie, un produs spiritual de natura areala, apare evident ca arta fantastica nu iese din acest cadru, desi reprezinta, asa cum se exprima sugestiv René de Solier, «o a treia lume», deci un univers imaginar, a carui legatura cu realul pare mai indirecta decat in cazul oricaror categorii stilistice. Arta fantastica, oricat de socanta ar fi prin insolit, bizar, neasteptat, extraordinar, straniu, permite totusi pana la urma recunoasterea felului in care elementele realului au fost deturnate, modificate in mod ciudat, combinate nefiresc, rasturnate paradoxal pentru a da imaginea artistica derivata, daca reusim s-o «decodam», sa reconstituim sursele obscure si enigmatice de la care a pornit."

(Ion Pascadi, Prefata)

Wőlfflin Heinrich

Principii fundamentale ale istoriei artei

Editura Prefata, Bucuresti, 1968

Heinrich Wőlfflin (1864-1945) este unul dintre acei cercetatori la care preocuparea consecventa pentru o anumita perioada din istoria artei se uneste cu incercarea de a formula - nu aprioric, ci pe aceasta baza - principiile si categoriile generale ale unei teorii a artei. [.]

Lucrarea de fata este considerata ca fiind cea mai reprezentativa a autorului, intrucat pe baza unei cercetari minutioase a fenomenului artistic sunt formulate o serie de principii generale referitoare la relatia dintre opera de arta si epoca, la legitatile interne de dezvoltare a fenomenului artistic, la constituirea si evolutia valorilor, principii de interes incontestabil.

(Prefata)

Leroi-Gourhan André

Gestul si cuvantul, vol. I, II

Editura Meridiane, Bucuresti, 1983

"In perspectiva viitorului, Leroi-Gourhan ne ofera o imagine tonica, optimista, a speciei umane care «ii depaseste de departe ritmul evolutiei socio-tehnice». Increderea in planetizarea lumii provine tocmai din convingerea ca, avand in sine motorul propriei deveniri, ca o certitudine a naturii sale, omul nu-si va incheia aventura integrarii spatio-temporale prin procedee nucleare. Acest homo sapiens, considerandu-se pe sine intr-un mediu sociabil la nesfarsit, isi «va regandi complet problema raporturilor dintre individual si social», precum si toate celelalte probleme prin care specia, in fata naturii, isi va realiza si perfectiona acest echilibru «care a facut-o sa devina umana», nu ca un joc al hazardului, ci ca o consecinta a adaptarii continue la un mediu natural permanent umanizat."

(Dan Cruceru, Prefata)

Lèvi-Strauss Claude

Antropologia structurala

Editura Politica, Bucuresti, 1978

"Pornind de la «spiritul inconstient» ca fundament universal al umanului si socialului, Lévi Strauss constituieste treptat formula sa paradigmatica ce apeleaza la conceptele de «natura», «cultura», «regula» (norma), «rational» (superrational), «simbolic», «semnificativ», «structura», «infrastructura», «suprastructura», «schimb», «comunicare», «dar», «alianta», «opozitii binare» etc., antrenand in aceasta constructie noi resurse stiintifice, precum cibernetica, logica simbolica, teoria comunicatiei, teoria informatiei etc. Si astfel se constituie metoda structurala levi-straussiana, dupa modelul lingvistic, mai precis fonologic, metoda care confera, dupa cum se stie, antropologiei profesate de Lévi Strauss specificarea de «structurala»."

(Ion Almas, Prefata)

Gombrich Ernst Hans

Norma si forma

Editura Meridiane, Bucuresti, 1981

"Meritul principal al metodei lui Gombrich consta in stiinta de a lega intre ele fapte aparent disparate, de a le uni intr-o viziune atotcuprinzatoare, in care istoria umana, creatia culturala, ideile si conceptiile privitoare la existenta concreta a lumii se lumineaza reciproc, dand relief specific operei de arta. Cu o metafora care-i apartine, folosita intr-o discutie referitoare la Leonardo, Gombrich este un Prospero, stapan al fortelor ce urca, mereu contradictorii, din salile muzeelor, ale bibliotecilor si arhivelor, din documente ce ascund mereu intelesuri nu indeajuns deslusite, si pe care el le organizeaza intr-o opera de istorie si de filosofie a artei, cu un contur clar, desenat de ratiune si de logica."

(Dan Grigorescu, Prefata)

RIEGL, ALOIS

Istoria artei ca istorie a stilurilor

Editura Meridiane, Bucuresti,1998

"Riegl este primul istoric de arta modern."

(Hermann Bauer)

"Opera lui Riegl reprezinta "cea mai ambitioasa incercare facuta vreodata de a interpreta intregul curs al istoriei artei in termenii schimbarii modurilor de perceptie."

(E. H. Gombrich)

"Sarcina istoriei artei ca stiinta o constituie incadrarea fiecarei opere individuale intr-un concept general al stilului, pentru ca numai astfel ea isi va pierde caracterul incognoscibil si - odata efortul de cunoastere indeplinit - va face loc placerii estetice, care poate sesiza specificul, irepetabilul ce-i alcatuieste substanta intima."

(Alois Riegl, O noua istorie a artei)

Volkel Johannes

Estetica tragicului

Editura Univers, Bucuresti, 1978

"Ganditor de formatie enciclopedica, unul dintre cei mai de seama in perioada mutatiilor profunde ce au avut loc in structura societatii si culturii europene la sfarsitul secolului trecut si in primele trei decenii ale secolului nostru, Johannes Volkelt este autorul unei sistematici filosofice pe baze kantiene si al unui sistem de estetica de o incontestabila valoare si semnificatie in istoria gandirii moderne."

(Alexandru Boboc, Prefata)

Nu mai e in baya de date introdus

FAURE, ELIE

Istoria artei - spiritul formelor, vol. I, II

Editura Meridiane, Bucuresti, 1990

"Spiritul formelor, remarcabilul eseu de filosofia artei, publicat de Faure la 54 de ani, apare in acelasi an cu volumul V din Istoria artei, fiind socotit cea mai importanta opera a criticului. Studiul incheie astfel intr-un chip stralucit monumentala sa lucrare, impunandu-l pe autor printre maestrii genului, alaturi de Burckhardt, Wölfflin, Focillon, Gombrich.

(Gabriel Stanescu, "Viata romaneasca", 1990)

TAINE, HIPPOLYTE

Filosofia artei

Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1973

"Sunt multe de spus despre actiunea pe care estetica lui Taine si Filosofia artei mai cu seama au exercitat-o in critica europeana. Dar ca si paginile critice, desi, fireste, in masura mai mica, aceste capitole din Filosofia artei vorbesc prezentului altfel decat un moment de istorie culturala. Nu sunt doar piese de muzeu, simple documente datate, topite in fluxul ideilor despre arta."

(Silvian Iosifescu, Prefata)

SCHOPENHAUER, ARTHUR

Studii de estetica

Editura Stiintifica, Bucuresti, 1974

"Ganditorii scolii de la Frankfurt, si in primul rand Max Horkheimer, tind astazi sa descopere in filosofia lui Schopenhauer, inclusiv in critica sa impotriva lui Hegel, o tendinta legitima de de-sacralizare a lumii, de ruptura salutara cu optimismul impenitent al sistemelor «idealismul absolut», al teologiilor traditionale sau al filosofiilor pozitive ale istoriei. Un imens efort catre luciditate si catre demistificarea lumii ar sta la baza sistemului schopen­hauerian, in prelungirea directa a bunelor traditii iluministe."

(N. Tertulian, Prefata)

ROSENKRANZ, KARL

O estetica a uratului

Editura Meridiane, Bucuresti, 1984

"Aparuta in 1853, sub titlul Aesthetik des Hä8lichen (Estetica uratului), lucrarea lui Karl Rosenkranz (1805-1878) atragea atentia asupra marii diversitati a fenomenelor estetice, constituind prima abordare sistematica a prezentei uratului in arta, reusind sa-i fundamenteze teoretic legitimitatea si sa-i confere totodata - ca antinom al frumosului - rangul de categorie estetica. Prin aceasta el a deschis una din caile fundamentale innoitoare de intelegere a dialecticii valorilor si a contribuit la cristalizarea idealului estetic modern."

(Victor Ernest Masek, Prefata)

CROCE, BENEDETTO

Breviar de estetica. Estetica in nuce

Editura Stiintifica, Bucuresti, 1971

[.] Estetica lui Croce era conceputa de autorul ei ca o demonstratie eclatanta a esecului simultan al filosofiei pozitiviste (cu diversele ei nuate: asociationism, fiziologism, psihologism etc.) si al "metafizicii" sau al "intelectualismului".

Este o operatie dintre cele mai interesante sa urmaresti modul in care Benedetto Croce, extrage din analiza procesului de creatie dovezi si postulate pentru o filosofie generala a spiritului."

(N. Tertulian, Prefata)

CROCE, BENEDETTO

Poezia

Editura Univers, Bucuresti, 1972

"Ganditorul si-a facut o religie, de a nu-si considera nici una dintre tezele teoretice, oricat de importanta, ca o chestiune definitiv inchisa, caci «Una e sa te afli in posesia unui concept. si altceva este sa-l redescoperi din rastimp in rastimp si sa-l definesti potrivit dificultatilor ce-ti sunt propuse: lucru pe care omul este silit sa-l faca mereu, deoarece, spre deosebire de animale si zei, el este osandit sa gandeasca. Aflam aici o lectie de disciplina intelectuala care a contribuit mult la prestigiul lui Croce printre admiratori sau adversari contemporani sau urmasi ai sai.

Cartea aceasta, numita de Luigi Russo «a patra estetica» croceana, reprezinta, prin multe din aspectele ei, nu numai o resistematizare si reformulare a principalelor teze asupra artei, treptat elaborate de Croce de-a lungul a patru decenii, ci si un moment nou in demersul sau estetic."

(Serban Stati, Prefata)

NIETZCHE, FRIEDERICH

Asa grait-a Zarathustra

Editura Humanitas, Bucuresti, 1994

"Si-abia atunci cand voi cu toti va veti fi lepadat de mine, am sa ma‑ntorc din nou la voi.

Da, cu alti ochi ii voi cauta atunci, o, frati ai mei, pe cei pe care-odata i‑am pierdut; si cu alta dragoste atunci va voi iubi.

Si inca o data o sa-mi deveniti prieteni si fii ai unei singure sperante, caci pentru a treia oara am sa fiu cu voi, spre-a celebra cu voi Marea-Amiaza.

Si aceasta Mare-Amiaza este atunci cand omul la mijlocul cararii sale va sta-ntre animal si supraom, sarbatorindu-si drumul spre amurg drept cea mai nobila speranta-a sa: caci este drumul spre o noua dimineata.

Si-n clipa-aceea chiar cel ce spune se va binecuvanta, pentru ca trece-o vama mai inalta; iar soarele cunoasterii sale-i va fi atunci in crucea zarii nemiscat. Morti sunt zeii: acum noi vrem ca Supraomul sa traiasca - aceasta ne va fi candva, in crucea-amiezii celei mari, vointa ultima!"

(Asa grait-a Zarathustra)

WORINGER, WILHELM

Abstractie si intropatie

Editura ???????, Bucuresti, 1970

"Wilhelm Woringer este unul dintre cercetatorii germani cu influente majore in dezvoltarea conceptiilor moderne despre istoria si interpretarea fenomenului artistic. Lucrarile sale cele mai cunoscute, Abstractie si intro­patie si Geneza si natura goticului, au fost apreciate ca deschizand perspec­tive originale si fecunde in ce priveste o intelegere mai cuprinzatoare si mai realista a creatiei artistice.

Cele mai multe dintre ideile ce intra in substanta acestor doua opere merita o atentie speciala. Dincolo de toate problemele speciale ridicate de studiile amintite, trei perechi de termeni corelativi au importanta deosebita: antinomia, abstractie si Einführung, apoi dualitatea naturalism si stil si, in sfarsit, polaritatea clasic (sau frumos si clar expresiv) si gotic (sau puternic expresiv, nordic)."

(Titus Mocanu, "Contemporanul", 1970)

LEVI-STRAUSS, CLAUDE

Gandirea salbatica

Editura Stiintifica, Bucuresti, 1970

"Ceea ce am incercat sa definesc ca «gandire salbatica» nu se poate atribui, la propriu, nimanui, nici chiar unei parti sau unui tip de civilizatie. Ea nu are un caracter predicativ. Se poate spune mai degraba ca prin «gandire salbatica» eu denumesc un sistem de postulate si de axiome necesare fundamentarii unui cod care sa permita sa se traduca, cu un randament cat mai putin deficitar, «celalalt» in «al nostru» si reciproc; adica ansamblul conditiilor cu care noi putem sa ne intelegem mai bine, desigur intotdeauna cu reziduuri. In fond, «gandirea salbatica» nu este in intentia mea decat locul de intalnire, efectul unei sfortari de intelegere «a lor» de catre «mine» care nu ma pun in locul «lor» si de «ei» pusi de catre «mine» in locul «meu»."

(Claude Levi-Strauss, Gandirea salbatica)

BAHTIN, MIHAIL

Probleme de literatura si estetica

Editura Univers, Bucuresti, 1982

"Departe de rigoarea tehnica a lingvistilor, dovedind o scriitura impulsiva, chiar cu momente profetice, Bahtin abordeaza problemele fundamentale care infrunta studiul structural al prozei si care fac actuala lectura textelor schitate de el in urma cu aproape patruzeci de ani. Scriitor si savant in egala masura, Bahtin este unul dintre primii care inlocuieste decupajul static de texte cu un model unde structura literara nu exista, ci se elaboreaza in raport cu o alta structura."

(J. Kristeva, Editura)

PIUS, SERVIEN

Estetica

Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975

"Ideea centrala in jurul careia se lanseaza toate eforturile teoretice de analiza a artei desfasurate de Servien este aceea a necesitatii de a se fonda un nou tip de estetica in masura sa vorbeasca despre obiectul sau cu rigurozitatea si obiectivitatea terminologica a stiintelor exacte. Incercare adeseori intreprinsa in istoria gandirii estetice, dar sortita esecului cata vreme dialogul cu arta se purta unilateral, fie din perspectiva lirica a artistului, fie din cea stiintifica, a savantului."

(Victor Ernest Masek, Prefata)

Read Herbert

Originile formei in arta

Editura Univers, Bucuresti, 1971

"Arta are o multime de functiuni, cele mai multe dintre ele indeajuns de evidente. Persistenta ei ca activitate obsteasca, din timpul celor mai vechi marturii ale civilizatiei pana in epoca noastra, ar parea sa indice un rol esential in dezvoltarea omului. Ca un astfel de rol nu este pur figurativ, ci activ in izvoarele cele mai adanci ale cunoasterii, a fost un lucru evident pentru fiecare mare filosof de la Platon la Cassirer. Arta inseamna capacitatea data omului de a separa o forma din haosul involburat al senzatiilor sale, si de a contempla aceasta forma in unicitatea ei.

Artele autentice de astazi sunt angajate intr-o lupta eroica impotriva mediocritatii si a valorilor de masa, iar daca vor pierde aceasta lupta atunci arta, in orice acceptie semnificativa, este moarta. Daca arta moare, atunci spiritul omului devine neputincios si lumea recade in barbarie."

(Read Herbert, Prefata)

Gombrich Ernst Hans

Arta si iluzie

Editura Meridiane, Bucuresti, 1973

"In exegeza moderna a psihologiei artei, E.H. Gombrich se afirma drept una dintre autoritatile incontestabile care, alaturi de J.J. Gibson, a contribuit la explorarea si revelarea modalitatilor in care se forjeaza valoarea artistica. Din multiplicitatea temelor de studiu ale psihologiei artei - tipologia artistului, investigarea intimitatii actului de creatie, cercetarea tipurilor si dominantelor psihologice recognoscibile in morfologia operei de arta, psihologia receptarii acesteia - Gombrich si-a propus, la prima vedere, sa efectueze doar un studiu, asa cum precizeaza in subtitlu, de «psihologie a reprezentarii picturale», plecand de la postulatul fundamental ca, in creatie, factorul esential il constituie calitatea reactiei artistice fata de natura."

(Balcica Maciuca, Introducere)

Panofsky Erwin

Ideea

Editura Univers, Bucuresti, 1975

"Opozitia dintre «idealism» si «naturalism», in forma in care a dominat filosofia artei pana aproape de finele secolului al XIX-lea si in care a supravietuit pana in secolul al XX-lea in diverse travestiuri (expresionism, impresionism, abstractie si empatie), va trebui sa ne apara in cele din urma ca o «antinomie dialectica», si pornind de aici vom intelege cum aceasta opozitie a putut vreme atat de indelungata sa anime gandirea teoretica despre arta."

(Erwin Panofsky)

Read Herbert

Imagine si idee

Editura Univers, Bucuresti, 1970

"Ceea ce numim arta (si consideram in chip prea superficial ca o podoaba a civilizatiei) este de fapt o activitate vitala, o energie a simturilor, menita sa prefaca mereu materia amorfa in stralucitoare imagini de viata. Daca suntem superiori animalelor, daca spiritul nostru se poate imbata cu ideea gloriei si, astfel, inaltat deasupra grozaviei neantului, aceasta se datoreaza faptului ca posedam darul de a fauri imagini, acea replica luminoasa a tuturor operelor poetice si filosofice. Acest dar il posedam insa numai in masura in care noi toti, dupa puterile si capacitatile noastre, suntem in contact nemijlocit cu dezvoltarea si formarea lumii vizibile."

(Herbert Read)

Brion Marcel

Arta fantastica

Editura Meridiane, Bucuresti, 1970

"In diferite forme de expresie artistica, fantasticul imbraca aspecte atat de numeroase si de variate, incat nu poate fi vorba sa le cuprinda aici pe toate si nici sa alcatuim catalogul lor. Ni s-a parut mai important sa identificam temele principale in care se manifesta patrunderea insolitului, a incongruentului, a suspectului si a redutabilului pentru a urmari drumul incepand din Evul Mediu si pana astazi. Fara a pretinde o filosofie sau o morfologie a fantasticului, aceasta carte isi propune totusi sa realizeze o sinteza a formelor in care nelinistea seculara a omului, haituit de spaima si de frica, a proiectat imaginile anxietatii sale, incercand poate sa se elibereze astfel de ele, si chiar, in anumite cazuri, sa le exorcizeze."

(Marcel Brion, Introducere)

Moutsopoulos Evanghelos

Editura Univers, Bucuresti, 1976

"Lucrarea de fata este mai putin a unui estetician, cat a unui ganditor la nivelul speculatiei ultime, aplecat asupra esteticii. Daca autorul intarzie asupra domeniului esteticii, o face pentru ca intalneste in fenomenul de arta, uneori inmanunchiate in chip miraculos, cele trei teme speculative care il solicita in chip deosebit: timpul, spatiul si omul. Am putea spune, deci: tocmai pentru ca Moutsopoulos este un ganditor speculativ, are sorti sa fie un bun estetician."

(C. Noica, Introducere)

Lukacs Georg

Estetica, vol. I, II

Editura Meridiane, Bucuresti, 1972

"Sa afirmam fara ezitare ca de la Kant si Hegel estetica filosofica (poate doar cu exceptia lui Benedetto Croce) nu a mai cunoscut o opera de asemenea adancime si anvergura.

O imensa traditie de cultura isi aduna multiplicitatea filoanelor ei dintr-o superba convergenta de-a lungul paginilor cartii: metafizica si etica lui Aristotel, morala lui Epicur si a stoicilor, epistemologia lui Bacon si estetica lui Spinoza, dar mai presus de toate marea drama ideologica a filosofiei clasice germane."

(N. Tertulian, Prefata)

Foucault Michel

Arheologia cunoasterii

Editura Univers, Bucuresti, 1999

"- V-ati intitulat ultima carte Arheologia cunoasterii. De ce «arheologie»?

- Din doua motive. Am folosit, mai intai, acest cuvant intr-un mod intrucatva orb, pentru a desemna o forma de analiza care nu este propriu-zis o istorie [.], dar nici propriu-zis o epistomologie, adica o analiza interna a structurii unei stiinte. Acest altceva l-am numit, asadar, «arheologie»; si apoi, retrospectiv, mi s-a parut ca hazardul nu m-a calauzit prea gresit: la urma urmei, acest cuvant, «arheologie», cu pretul unei aproximatii care-mi va fi, sper, iertata, poate insemna: descrierea arhivei."

(Michel Foucault in convorbire cu J.J. Brochier, mai 1967)

VEYNE, PAUL

Cum se scrie istoria

Editura Meridiane, Bucuresti, 1999

"Istoria nu este o stiinta si nu are prea multe de asteptat de la stiinte; ea nu explica si nu are metoda; mai mult inca, istoria, despre care se vorbeste mult de doua secole, nu exista.

Atunci ce este istoria? [.]; de doua mii doua sute de ani, de cand urmasii lui Aristotel au gasit raspunsul la intrebare, el nu s-a schimbat deloc; istoricii povestesc evenimente adevarate, in care actor este omul; istoria este un roman adevarat."

(Paul Veyne)

HEGEL

Prelegeri de Estetica, vol I, II

Editura Academiei, Bucuresti, 1966

"Estetica, opera fundamentala a istoriei esteticii, cea mai intinsa dintre lucrarile lui Hegel, este alcatuita dintr-o introducere si trei parti: Ideea frumosului artistic sau idealurile; Dezvoltarea idealului in formele particulare ale frumosului artei si Sistemul artelor.

[.] Hegel a facut o analiza concreta, la obiect, a fenomenului artistic, intelegand cat de sterila ar fi fost o simpla tratare logica - abstracta a categoriilor estetice."

(Editura)

Croce Benedetto

Estetica

Editura Univers, Bucuresti, 1970

"Atunci cand luam in mana Estetica lui Benedetto Croce - opera capitala a ganditorului italian, una din lucrarile care au facut epoca in istoria gandirii in acest secol - trebuie sa privim tot astfel dupa cum considera autorul ei opera lui Francesco de Sanctis, istoricul literar, criticul si ganditorul pe care l‑a respectat, de la care a invatat, dar pe care s-a straduit sa-l depaseasca. Pentru Croce gandirea maestrului sau era «gandire vie, care se adreseaza unor oameni vii, dispusi sa elaboreze si sa continue». La fel trebuie sa ne raportam si noi, critic, la o cugetare filosofica ce a stiut sa se pastreze vie - cu toate erorile, cu toate limitele ei - de-a lungul deceniilor."  

(N. Balota, "Scanteia", 1970)

Ferry Luc

Homo aestheticus

Editura Meridiane, Bucuresti, 1997

"Homo aestheticus este o carte indispensabila intelectualului contemporan. Mai ales pentru cei care inca mai respecta si viziteaza textele dedicate esteticii, ea va fi, sper, aproape o revelatie. In masura in care e posibil proiectul unui umanism non-metafizic, acesta poate atrage dupa  sine si o inviorare a unei discipline teribil de prafuite, intelenite, la noi, in vesnicii Croce, Vianu si Calinescu."

(Andreea Deciu, "Romania literara", 1997)

Pareyson Luigi

Estetica. Teoria formativitatii

Editura Univers, Bucuresti, 1977

"Daca fiecare opera este o lume, si daca o lume include in ea o conceptie personala a realitatii, fiecare opera contine in sine o determinata «idee» despre arta si despre locul pe care ea il ocupa, merita sa-l aiba sau sa-l dobandeasca in viata spirituala. Fiecare artist confera, implicit artei, prin activitatea sa, o functie determinata, un loc special pe scara valorilor, o deosebita importanta in complexul vietii."

(L. Pareyson)

Baltrusaitis Jurgis

Oglinda

Editura Meridiane, Bucuresti, 1981

Motto:

"Spun ca pentru unii oglinzile au fost o hieroglifa a adevarului incat dezvaluie orice lucru care li se infatiseaza, asa cum adevarul iese intotdeauna la iveala. Pentru altii, dimpotriva, ele au fost simboluri ale amagirii pentru ca deseori arata lucrurile altfel decat sunt."

(Raphaël Mirami, Prefata)

Papu Edgar

Din clasicii nostri

Editura Eminescu, Bucuresti, 1977

"Cercetarea lui Edgar Papu depaseste zona propriu-zis clasica si inainteaza in spatiul literaturii romane moderne, unde atrage atentia asupra modernitatii avant la lettre a lui Camil Petrescu, ca si asupra unor trasaturi moderne autonome ale Hortensiei Papadat Bengescu. Cartea este profitabila atat in directia demonstratiei urzite cu eruditie si finete de autor, cat si in planul critic propriu-zis. Dincolo de orice polemica, volumul Din clasicii nostri intereseaza prin imbogatirea perspectivei estetice pe care o avem asupra literaturii romane."

(M. Ungheanu, "Luceafarul", 1977)

Faure Élie

Istoria artei, vol. I-V

Editura Meridiane, Bucuresti, 1970

"Istoria artei continua a fi opera cea mai frecvent citita, aceea in care se cauta cel mai adesea radacinile unei filosofii, e adevarat, colective, dar orientata in permanenta spre judecarea omului si relatiilor lui cu lumea vizibilului. Exista, fara indoiala, opere de istorie ale artei, a caror contributie in explicarea in parte a fiecarei perioade este mai decisiva decat istoria lui Faure [.] Cand Istoria artei era doar un proiect, inca nedefinit, Élie Faure le spunea alor sai: «Voi scrie o epopee a gloriei, artei si a omului».

Istoria artei este, intr-adevar, un poem liric dedicat dramatismului, vietii, omului, superb in desavarsirea lui."   

(Dan Grigorescu, Prefata)

Ingarden Roman

Studii de estetica

Editura Univers, Bucuresti,1978

"Studiile incluse in acest volum ofera o imagine cuprinzatoare asupra preocuparilor majore ale esteticianului polonez Roman Ingarden, teoretician de formatie fenomenologica. In primul plan se situeaza elaborarea ontologiei operei literare, conceputa ca un produs intentional si, in consecinta, stratificabila [.]

Originalitatea viziunii lui Roman Ingarden se datoreaza neacceptarii unor teze majore ale fenomenologiei ortodoxe (husserliene). Ele privesc in primul rand teoria constituirii teoriei transcendentale si problematica generala a modului de existenta a lumii reale."

(Din prezentarea volumului)

Goff Jacques Le

Imaginarul medieval

Editura Meridiane, Bucuresti, 1991

"Eseurile adunate aici reprezinta continuarea celor publicate in 1977 sub titlul Pour un autre Moyen Age (Pentru un alt ev mediu). Ele precizeaza, largesc si aprofundeaza procesul de elaborare a unei viziuni innoitoare asupra istoriei medievale."

(Prefata)

Lozovan Eugen

Dacia sacra

Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1998

"Pe linia cercetarilor intreprinse de B.P. Hasdeu, N. Iorga, V. Parvan, Gh. Bratianu s.a., istoricul si filologul Eugen Lozovan incearca sa lumineze viata, mentalitatea, credintele si raporturile populatiei romanizate din Dacia cu «barbarii» si cu Bizantul in cursul primului mileniu de infiripare si afirmare a poporului roman ( sec. IV-XIV)."

(Editura)

Cioculescu Serban

Aspecte literare contemporane (1932-1947)

Editura Minerva, Bucuresti, 1972

"Spirit activ si extrem de mobil, Serban Cioculescu a fost una din constiintele vii ale epocii, decis, daca nu sa indrume prin directive culturale, s-o abata totdeauna din drumul gresit pe care uneori se angaja.

Adversar al confuziei valorilor, imbratisand, ca si Lovinescu, ideea disocierii lor, a respins in chip ferm dogmatismul. Intr-un articol din februarie 1941 scria: «Dogmatismul, in esenta sa, nu poate fi decat pragmatic, utilitar. Directivele dogmatice subordoneaza pe artist unui ideal care nu decurge din conformatia sa structurala, neinteresanta in cauza, ele pretind ca artistul sa serveasca de vehicul unor probleme exterioare alcatuirii lui interne»."

(Alexandru Piru, "Romania literara", 1972)

Picon gaëtan

Introducere la o estetica a literaturii. Scriitorul si umbra lui

Editura Univers, Bucuresti, 1973

"Opera de arta - si in special opera literara - nu ni se impune doar ca un obiect de placere sau de cunoastere, ea se ofera spiritului ca un obiect de interogatie, de ancheta de perplexitate. Opera - si in special opera literara - de indata ce intalneste o privire, cheama irezistibil constiinta critica; aceasta o insoteste tot asa cum umbra ne urmeaza pasii."

(Gaëtan Picon)

Gilbert k. E.; kuhn, h.

Istoria esteticii

Editura Meridiane, Bucuresti,1972

"Prin intreaga lui substanta, tratatul se impune ca o carte de referinta fundamentala pentru problemele generale ale esteticii.

Autorii - care se dovedesc a fi patrunsi de un deosebit spirit al probabilitatii stiintifice au beneficiat si de o informatie clasica excelenta. In mod suplimentar ei au demonstrat in tratarea acestei vaste lucrari calitati analitice cu totul remarcabile. Aceste observatii capata o semnificatie si mai adanca, daca ne gandim, cu atentie la altceva. Persista un substrat secret, ce sta ascuns in spatele intregului text. Acest substrat mai profund si mai putin evident, la prima lectura, rezida in increderea autorilor in puterea gandirii estetice. Un fel de tehnica hermeneutica a cautarii adevarului i-a calauzit parca, fara incetare, pe autori in abordarea marilor probleme."

(Titus Mocanu, Prefata)

b) Ideologii literare, epoci, curente

Manolescu Nicolae

Romantismul

Editura Univers, Bucuresti, 1970

"Cele mai frapante componente ale atitudinii romantice, cele mai caracteristice trasaturi ale personajului pus in circulatie de literatura romantica, elementele constitutive ale esteticii romantice par sa semnaleze ca un dat determinant printre structura romanticului o stare de neliniste, chiar dezamagire, o stare conflictuala ce se exteriorizeaza estetic si tipologic in mod variat si uneori contradictoriu. In linii foarte mari, sociologic vorbind, se poate accepta afirmatia ca romantismul, ca miscare artistica, este rezultanta unei neacceptari a realitatii ambiante nesatisfacatoare, expresia unui refuz de adaptabilitate la criteriile sociale cuvenite."

(Vera Calin, Prezentare)

Zamfir Mihai

Din secolul romantic

Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1989

"Mihai Zamfir aplica in studiile cuprinse in volum o metoda de analiza pe care a teoretizat-o in «cealalta fata a prozei», numita oarecum paradoxal stilistica diacronica. Unitatea volumului provine deopotriva din obiectul cercetarii, care este secolul romantic, adica al XIX-lea, acela despre care Ghica spunea ca este «mai mare si mai luminos intre toate». Un prim studiu incearca sa schiteze profilul acestui secol, preocupare mai putin arheologica decat ar putea sa para, caci spiritul fiecarui secol nu numai se formeaza in cadrul celui precedent, ceea ce il departeaza pe al XIX-lea de noi, dar se regaseste in spiritul celui viitor, ceea ce ni-l face brusc simpatic. «O voce obscura ne spune ca modelul secolului al XIX-lea nu va fi foarte diferit de cel al secolului al XXI-lea.» Asadar, XXI, nu XX, probabil dupa regula biologica a transmiterii caracterelor ereditare de la bunic la nepot, din care formalistii rusi au facut un criteriu al oricarei evolutii literare."

(Nicolae Manolescu, "Romania literara", 1989)

DUDA, GABRIELA; MANCA, MIHAELA; SORESCU, ROXANA; VORNICU, MIHAI; ZAMFIR, MIHAI

Structuri tematice si retorico-stilistice in romantismul romanesc
(1830 - 1870)

Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1976

"Remarcabila in perioada 1830 - 1870 nu e romanticitatea elementelor ce mobileaza spatiul literar, ci functia pe care o indeplinesc. Intrucat temele, procedeele, conceptele estetice pot incarna sensuri diverse si nu o data opuse, ceea ce importa e principiul contextualizarii."

(Paul Cornea, Studiu introductiv)

Romantismul romanesc si romantismul european

Societatea de Stiinte Filologice din R.S.R., Bucuresti, 1970

"Romantismul este tumultul vietii. Afirmand cele mai puternice libertati, cautand in numerele lor ceea ce este nou. Pentru aceasta sfarma zagazurile fermelor discipline, ale scolilor calme, dezechilibrat si totusi de atatea ori construind si dirijand in noile domenii. El este sfortarea spiritului in spargerea zidurilor invizibile, pirandelliene, care incarcereaza, chinuit de cautarea unor alte lumini si alte ceruri."

(Alexandru Balaci, Cuvant inainte)

POP, ION

Avangarda in literatura romana

Editura Minerva, Bucuresti, 1990

"Venit dupa volumul din 1969, Avangardismul poetic romanesc, amplu demers critic ce constituie substanta noului studiu al lui Ion Pop, Avangarda in literatura romana isi propune sa realizeze o privire de ansamblu asupra directiilor avangardismului romanesc, in contextul miscarii si al starii de spirit care, de la futurism la dadaism, la constructivism si suprarealism, a insotit metamorfozele liricii si limbajului poetic modern."

(Diana Adamek, "Vatra", 1990)

"Minimalizata, ironizata, marginalizata in ultimele patru decenii, din motive politice, avangarda se dovedeste a fi exercitat o puternica influenta asupra mediilor culturale ale epocii si asupra constiintei artistice, intretinand constant o stare de spirit dinamica, un nonconformism estetic si social, deschizand noi perspective asupra limbajului poetic, cultivand gustul libertatii creatoare, disponibilitatea imaginatiei, imbogatind si diversificand modalitatile discursului literar si dimensiunile imaginarului."

(Ion Barbu, "Romania Libera", 1990)

Papadima Ovidiu

Ipostaze ale iluminismului romanesc

Editura Minerva, Bucuresti, 1975

"Sunt studiate in carte aspecte ale iluminismului romanesc, in relatie insa cu alte coordonate europene (vest, est si sud-europene), ale acestei miscari de idei, cercetarile autorului avandu-si punctul de pornire in sfarsitul de ev mediu romanesc si cel de sosire in romantismul transilvanean de la jumatatea secolului al XIX-lea."

(Hristu Candroveanu, "Romania literara", 1975 )

Mazilu Horia Dan

Barocul in literatura romana din secolul al XVII-lea

Editura Minerva, Bucuresti, 1976

"Cartea lui D. H. Mazilu este una din putinele care refac legaturile cu vecinii firesti ai Moldovei si Munteniei din timpul respectiv: Polonia si Ucraina la care se adauga cetatile sarbesti: Autorul reinsufleteste atmosfera din tarile respective cu care Principatele Romane au avut legaturi temeinice si de unde - in special Polonia - sunt preluate idei, mentalitati atitudini. Cu scrupulozitate sunt cercetate drumurile lui Miron Costin in Polonia, legaturile lui Varlaam si Dosoftei cu ortodoxia ucraineana, cele ale lui Udriste Nasturel cu lumea catolica."

(S. I. Nicolaescu, "Argesul", 1976)

Hocke Gustav René

Manierismul in literatura. Alchimie a limbii si arta combinatorie ezoterica. Contributii la literatura comparata europeana

Editura Univers, Bucuresti, 1998

"Manierismul, in sensul pe care Hocke il da acestui cuvant, nu este doar un simplu termen retoric sau stilistic, nu defineste doar un cuvant, un stil sau o epoca istorica, ci se refera la «continuum», la o permanenta umana.

Omul ca tema manierista refuleaza conditia omului problematic cu sfera extrema a enigmaticului, a «ascunsului»; «Homo absconditus» e alaturat de Hocke formulei augustinian-janseniste a lui Dumnezeu ascuns, Deus absconditus.

Aceasta apropiere este cea care-i ingaduie ingeniosului nostru interpret al textelor elaborarea unei ultime imagini a omului in perspectiva manierista, a omului in raportul sau capital cu Dumnezeu."

(Nicolae Balota, Prefata)

Calinescu Matei

Cinci fete ale modernitatii

Editura Univers, Bucuresti, 1995

"Preocuparea mea pentru modernitate si pentru celelalte notiuni analizate in aceasta carte este, in primul rand, de natura culturala (in sensul traditional restrans al culturii artistice si literare); dar este neindoielnic ca mi-ar fi fost cu neputinta sa exprim niste termeni atat de complecsi ignorand sumedenia de contexte nonestetice in care acestia sunt utilizati. Cu toate acestea, ratiunea principala de a grupa laolalta modernitatea, avangarda, decadenta, kitsch-ul este una estetica. Numai din perspectiva estetica aceste concepte isi dezvaluie legaturile reciproce mai subtile si mai complexe care, mai mult ca sigur, ar scapa atentiei unui istoric al fenomenului intelectual, cu orientare preponderent filosofica sau stiintifica."

(Matei Calinescu, Prefata)

CALINESCU, MATEI

Clasicismul european

Editura Enciclopedica Romana, Bucuresti, 1971

"A da o definitie completa si cat de cat precisa a unor termeni cum sunt clasic, clasicism, clasicitate nu este de loc o operatie simpla si lipsita de riscuri. Ca si alti termeni fundamentali ai limbajului istoriei literare si ai esteticii (baroc, romantism, realism, simbolism etc.), clasic si derivatii lui pot intra intr-o uimitoare varietate de contexte, dobandind in functie de ele sensuri ce nu numai ca se indeparteaza foarte mult unul de celalalt, dar se si contrazic uneori in chipul cel mai flagrant. O carte a bibliografiei bine asumata, coerenta si expresiva."

(M. Calinescu, Clasicismul european)

Crohmalniceanu Ovid S.

Literatura romana si expresionismul

Editura Eminescu, Bucuresti, 1971

"Ceea ce incearca Ov. S. Crohmalniceanu in Literatura romana si expresionismul, cu o buna documentatie, este un tablou complet al elementelor expresioniste in opera unor poeti, prozatori si dramaturgi romani de dupa 1920, sau cum declara autorul insusi, «un inventar fatal, cam fastidios» menit sa demonstreze ca «expresionismul n-a ramas o simpla curiozitate pentru literatura romana si ca o serie de productii insemnate ale acesteia poarta marca lui»."

(N. Manolescu, "Contemporanul", 1971)

SELEJAN, ANA

Tradarea intelectualilor. Reeducare si prigoana. Romania in timpul primului razboi cultural (1944 - 1948), vol. I, II

Editura Transpers, Sibiu, 1992, 1993

"Meritele lucrarii sunt de cautat in alta directie decat in aceea a comunicarii de material inedit: ea strange laolalta ceea ce inainte era risipit in publicatii greu abordabile, si nu doar strange, dar si clasifica si ierarhizeaza.

Restituirile istorico-literare din note sunt si ele mai mult decat binevenite. Acolo ni se ofera largi extrase din textele la care se fac referiri in corpul lucrarii, astfel asamblate, aceste extrase, incat sa dobandim o reprezentare concludenta si dinamica a epocii de razboi cultural evocata in carte."

(Gabriel Dimisianu, "Romania Libera", 1992)

Grigorescu Dan

Istoria unei generatii pierdute: EXPRESIONISTII

Editura Eminescu, Bucuresti, 1980

"Curentul prezent in numeroase arte - in cele vizuale, in pictura, sculptura, arhitectura, in literatura, arta spectacolului, este studiat ca un fenomen uimitor, fara separatii didactice. Privirea de ansamblu se dovedeste mereu necesara, datorita interferentelor, aspiratiilor spre arta totala la care au nazuit si romanticii. Miscandu-se cu deosebita siguranta pe teritoriul literaturii si plasticii, Dan Grigorescu acorda atentia cuvenita si teatrului unde amprenta expresionista, in planul regiei, scenografiei si artei actorului, a fost mareata."

(Silvian Iosifescu, "Romania literara", 1980)

ALECU, VIOREL

PiruCuvant int

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1971

"Lucrarea sa, Curente literare in literatura romana, este un studiu de mult necesar in bibliografia de specialitate, de o mare necesitate pentru invatamantul umanist, filologic. Solid informat, in genere bine orientat, judicios, studiul explica si defineste cu limpezime curentele literare romanesti si le ilustreaza prin exemple indiscutabile.

Analogiile facute la tot pasul cu fenomenul literar universal ajuta la intelegerea deplina a miscarilor literare de la noi din perioada veche si pana in prezent."

(Al. Piru, Cuvant inainte)

Mihut Ioan

Simbolism, modernism, avangardism

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976

"In planul teoretic, actul artistic este definit ca non finit, open form, opera aperta. Preluand aristotelicul distinctie intre stiinte (modalitatea de exprimare discursiva, conceptualizata) si arta (modalitatea non-discursiva), esteticienii actuali fixeaza unele din elementele constituitive ale acesteia din urma: arta este vazuta ca un simbol neimplinit care nu mai e un simplu vehicul al semnificatiei, deci nu se poate epuiza integral in procesul receptarii, un simbol in care relatia sensurilor este plurivoca iar forma sa are o valoare in sine"

(Antoaneta Tanasescu, "Viata Romaneasca", 1976)

Pacurariu Dim

Clasicism romanesc si tendinte clasice in literatura romana

Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1979

"Aparut in 1979, studiul lui D. Pacurariu urmareste evolutia specifica a acestei doctrine literare si prezenta sa ca atitudine pana in literatura romana moderna. Lucrarea incepe prin a trasa coordonatele generale ale clasicismului romanesc, sensul sau in context european. Desi nu se poate vorbi de un curent clasic, in sensul celui care determina literatura franceza a veacului al XVII-lea, de pilda, expresie nu numai a unui ansamblu de tendinte estetice, ci a unui stadiu de efervescenta bogata si de deplina maturitate in evolutia unei literaturi, totusi «clasicismul domina o perioada intensa a literaturii romane si se resimte puternic pe parcursul miscarii literare de mai tarziu, dominata, in ansamblu, de alte tendinte estetice». O prima concluzie ce se desprinde: exista in literatura romana o epoca distinct clasica, cuprinzand ultimele decenii ale veacului al XVII-lea pana catre 1830."

(Prefata)

BOTE, LIDIA

Simbolismul romanesc

Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1966

"Documentare, curiozitate, minutie, sinteza. Sunt cateva trasaturi care asigura valoarea acestei prime monografii a simbolismului romanesc - aparuta in fericit context cu monografiile Versificatia moderna de V. Streinu si Viata lui Alexandru Macedonski de Adrian Marino. Lucrari dificile, ca documentare si interpretare - substantiale, ca realizare. Impulsuri catre alte realizari autentice."

(Doina Graur, "Contemporanul", 1966)

Expresionismul

Secolul XX [107-108], nr. 11-12, 1969

"Expresionismul nu idealizeaza contururile lucrurilor ca sa se inalte la tipuri, dar nici nu reda complexitatea accidentala a lor. Partea individuala, singulara, a lucrurilor nu e nici eliminata, nici raportata, ci exagerata, accentuata, cu intentia precisa de a obtine maximum de expresivitate. In vreme ce naturalismul subliniaza pasivitatea spiritului, idealismul si expresionismul restabilesc drepturile creatoare ale spiritului."

MICU, DUMITRU

Gandirea si gandirismul

Editura Minerva, Bucuresti, 1975

"Modernism radical, chiar avangardism, la unii (Blaga, Maniu); modernism clasicizant, la altii. Pe masura inaintarii in timp, acesta din urma ajunge sa imprime nota definitorie a stilului poeziei cultivate cu predilectie de Gandirea: poezia traditionalista. Ce deosebeste traditionalismul, in lirica, de samanatorism si poporanism este expresia cea mai densa, mai rafinata, intelectualizata, un anume aristrocratism al formei. E ceea ce poetii moderni de la Gandirea, cu Pillat, Voiculescu si Crainic in frunte, aduc nou fata de St. O. Iosif sau Goga. Traditionalismul lor e, intr-un fel, un samanatorism esentializat, clasicizat."

(D. Micu, Gandirea si gandirismul)

PAPU, EDGAR

Despre stiluri

Editura Eminescu, Bucuresti, 1986

"O reflectie mai indelungata ne arata ca stilurile nu sunt conventii arbitrare, chiar daca unele dintre ele imbraca aceasta aparenta - ci realitati ontologice. [.] stilurile se constituie din prelungiri in noosfera a diferitelor regnuri si subregnuri organice, precum si a altor structuri naturale. Aceste idei nu sunt dispuse sistematic, ci se rotunjesc treptat, indeosebi, printr-o bogata serie de ilustrari, pe parcursul indelungatului interval de gandire, pe care am consacrat-o diferitelor stiluri artistice."

(Edgar Papu, Deslusiri preliminare)

LARROUX, GUY

Realismul

Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1998

"Ca majoritatea etichetelor sfarsind in «ism», termenul de realism se gaseste sub semnul unei dezbateri permanente. O dezbatere ce a inceput acum mai bine de douazeci de secole, atunci cand Aristotel a definit arta drept «mimesis», altfel zis drept o imitatie a naturii, inaugurand astfel o reflectie reluata periodic si lasand o mostenire mult timp venerata, pana in momentul in care incepe sa fie criticata, interogata sau, cum se intampla in secolul XX, atinsa chiar de o anume discreditare."

(Guy Larroux, Prefata)

ROUSSET, JEAN

Literatura barocului in Franta

Editura Univers, Bucuresti, 1976

"Cazul barocului este dintre cele mai complicate: estetica si istoria literara traditionala ii opune inca rezistenta. In multe spirite (in descendenta lui B. Croce), acceptia negativa pare sa predomine: deloc limpede este, mai ales, dilema fundamentala: «categorie spirituala» si «stilistica» sau «curent literar», strict limitat si determinat «istoric», inclusiv a raporturilor dintre aceste doua planuriValoarea «introductiva» a studiilor lui Jean Rousset este evidenta. Definitia ramane totusi insuficienta: opera sa se dovedeste, in egala masura, «reprezentativa» pentru o intreaga orientare a cercetarilor actuale, pentru nivelul, dar si pentru dificultatile esteticii si istoriei literare europene in domeniul barocului."

(Adrian Marino, Prefata)

CARTARESCU, MIRCEA

Postmodernismul romanesc

Editura Humanitas, Bucuresti, 1999

"Substantiala lucrare a lui Mircea Cartarescu nu este destinata doar specialistilor. Ea il va pasiona pe orice cititor preocupat de lumea postmoderna a acestui sfarsit de mileniu, privita in toate aspectele ei: filosofic, istoric, cultural si, mai ales, literar. «Postmodernismul romanesc» este un studiu teoretic, o regandire curajoasa dintr-un unghi nou, a intregii literaturi romane si totodata un manifest artistic de rara amploare. In primele trei sectiuni ale sale, studiul discuta postmodernitatea ca experienta ontologica, epistemiologica si istorica «slaba», postmodernismul ca manifestare culturala specifica lumii de azi - cu trasaturile, directiile si reprezentantii sai -, «precursorii» post­mo­der­nis­mului romanesc; intr-o a patra sectiune, este infatisata panorama literaturii romane din ultimele decenii, adusa pana la zi si plasata sub zodia post­moderna. El insusi implicat in cautarile literare din ultimele decenii, Mircea Cartarescu priveste lumea artistica din interior, avand o cunoastere a resorturilor ei intime la care putini critici ajung."

(Editura)

NEMOIANU, VIRGIL

Imblanzirea romantismului

Editura Minerva, Bucuresti, 1988

"Lucrarea de fata se opreste mai ales asupra unei lecturi specifice a romantismului, si anume dinamica sa, intrucat consider ca romantismul este de cele mai multe ori privit ca o cantitate fixa si nu ca un proces cultural. Acesta este un studiu general"

"Ce a fost romantismul, cat a durat, cand a inceput si ce arie de raspandire a avut, iata cateva intrebari care n-au primit raspunsuri satisfacatoare.

Aceste intrebari nu sunt exclusiv teoretice, pentru ca, in multe privinte, secolul al XIX-lea si chiar secolul XX au fost puternic influentate de valorile sau sensibilitatile care au luat nastere cu putin inainte de 1800. Realitatile istorice ale acelor vremuri fac parte in continuare din contextul nostru social si cultural. Asadar, intelegerea romantismului contribuie la propria intelegere a lumii in care traim."

(V. Nemoianu, Prefata)

BÉGUIN, ALBERT

Sufletul romantic si visul

Editura Univers, Bucuresti, 1998

"Despre aceasta mare carte devenita clasica, «Sufletul romantic si visul», in care despre romantism ni se vorbeste in chip romantic, voi spune ca este izvorata dintr-o experienta a lecturii inteleasa ca experienta umana totala, ca punere in discutie a insesi fundamentelor fiintei."

(M. Raymond, Prefata)

GAUTIER, THÉOPHILE

Istoria romantismului

Editura Minerva, Bucuresti, 1990

".Document de referinta pentru orice bibliografie semnificativa despre Romantism, «Istoria Romantismului» are asadar si o dimensiune pur artistica, dominata de imaginar si de activitatea inventiva. Dar chiar si aceasta dimensiune poate fi valorizata sub aspect documentar: ea poate sluji drept model pentru o tipologie a imaginarului romantic, intr-o istorie a mentalitatilor.

(Irina Mavrodin, Prefata)

HUCH, RICARDA

Romantismul german

Editura Univers, Bucuresti, 1974

"Romantismul, in perspectiva Ricardei Huch, este in acelasi timp un fenomen istoric si o categorie universala a spiritului. Daca el poate fi considerat drept un curent cultural-artistic cu multiple semnificatii in sensibilitatea unei epoci, deci un episod temporal bine determinat in istoria spiritului, «romantic» e totodata, o categorie pe care o putem intalni si in alte epoci, o categorie virtual permanenta a spiritului creator, o forma universala a sa."

(Nicolae Balota, O lucrare clasica despre romantism,
"Romania literara", 6 februarie 1975)

SEBBAG, GEORGES

Suprarealismul

Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1999

"Lucrarea isi propune o reevaluare a Suprarealismului (definit de Breton astfel: «Automatism psihic pur prin care se urmareste exprimarea, fie verbal, fie in scris, fie in orice alt fel, a functionarii reale a gandirii. Dicteu al gandirii, in absenta oricarui control exercitat de ratiune, in afara oricarei preocupari estetice sau morale»), pornind de la o analiza riguroasa a scriiturii automate si de la un inventar al practicilor colective."

(Din prezentarea cartii)

ALEXANDRESCU, SORIN

Privind inapoi, modernitatea

Editura Univers, Bucuresti, 1999

"Eseurile au un numitor comun: «preocuparea pentru ceea ce este modern in istoria si cultura romana a secolului al XIX-lea si al XX-lea, pana la al doilea razboi mondial».

Structurata in trei capitole, dezbate, abordeaza formele de modernitate, dialectica fantasticului la Mircea Eliade si portretul ganditorului Emil Cioran."

(Prefata)

GARAUDY, ROGER

Despre un realism netarmurit

Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1968

"Consider aceasta carte un eveniment. Pentru ceea ce spune si pentru omul care o spune. Pentru clipa in care apare si ca o garantie cu privire la viitor. Ca termen final si ca punct de plecare. Pentru ceea ce distinge si ceea ce ingaduie. Deopotriva refuz si preludiu."

(Aragon, Prefata)

BRANDES, GEORG

Principalele curente literare din secolul al XIX-lea

Editura Univers, Bucuresti, 1978

"Discipol al lui Taine, Brandes a urmarit stabilirea unor raporturi logice ale fenomenului literar cu realitatea istoriei culturii intr-un anumit moment si intr-un anume spatiu spiritual specific, contribuind la consolidarea literaturii. Cartea lui Brandes ramane un document important al istoriei gandirii si culturii europene si face din el un anticipator al lui Baldensperger, Paul Hazard si Arnold Hauser."

(Din prezentarea cartii)

CORNEA, PAUL

Studii de literatura romana moderna

Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1962

"Intuitia critica, eruditia istorica sunt orientate spre un studiu explicativ al literaturii, ducand la o imagine profund modificata si verosimila a operei principalilor scriitori ai perioadei moderne si premoderne, punand la contributie o metoda pluridisciplinara (apeland la istoria ideilor, istoria mentalitatilor, literatura comparata, sociologia literaturii etc.)."

(Din prezentarea volumului )

MICU, DUMITRU

Literatura romana la inceputul secolului XX

Editura pentru literatura, Bucuresti, 1964

"Lucrarea lui D. Micu prezinta amanuntit si temeinic publicatiile, gruparile si curentele din literatura romana, la inceputul secolului XX. Literatura epocii nu se caracterizeaza printr-un deosebit relief artistic. O domina mai ales ideologii «directorii de constiinta» ai vremii, Iorga, Stere, Ibraileanu. Daca printre poetii, prozatorii si dramaturgii care se afirma in acesti ani se numara personalitati scriitoricesti incontestabile ca Goga, Anghel, Iosif, Bacovia, Minulescu, Agarbiceanu, Sorbul, Eftimiu, numarul lor, remarca D. Micu, e sensibil mai restrans ca in perioada anterioara sau urmatoare."

(Din prezentarea cartii)

CIORANESCU, ALEXANDRU

Barocul sau descoperirea dramei

Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980

"Notiune greu de descris printr-o categorie a existentei sau a spiritului, caci nu se supune tentativelor de captare intr-o definitie, barocul, intr-o maniera care-i este foarte proprie, isi relativizeaza insusi numele, a carui origine continua sa stea sub semnul intrebarii caci, chiar atunci cand explicatiile s-au aratat a fi multumitoare, ele nu au reusit, totusi, sa excluda posibilitatea unei alte etimologii. In incercarile actuale de descriere critica se pleaca, in general, de la ideea de stil, care cuprinde, in afara istoriei formelor, esteticul psihologic si alte determinari ideologice si sociologice."

(Dumitru Radulian, Postfata)

MICU, DUMITRU

Inceput de secol (1900-1916). Curente si scriitori

Editura Minerva, Bucuresti, 1970

"Excelente sunt analizele la operele scriitorilor, portretele lor ideologice. Pensula coboara cu entuziasm sau rezerva, dar totdeauna cu sinceritate, fara idei preconcepute si lasa in urma sa schite in tus pe care memoria refuza sa le uite. In compozitia lor intra elemente biografice si estetice, o imensa disponibilitate pentru adevar, pentru nota semnificativa, fundamentala. Criticul nu neglijeaza nuantele, nu gaseste nepotrivita citarea unor alte opinii, unor nume care s-au ocupat de aceeasi tema."

(Zaharia Sangeozan, "Cronica", 1 august 1970)

MICU, DUMITRU

Modernismul romanesc (vol. II). De la Arghezi la suprarealism

Editura Minerva, Bucuresti, 1985

"Dispar sau sunt impinse la periferia literaturii atat sfatosenia si duiosia samanatorista cat si langoarea simbolista. Tonalitatea generala a poeziei este mai barbateasca si, prin noutatea cuvantului, prin articulatia viguroasa a frazei, prin pregnanta imaginii, traditionalistii de talent sunt, intr-o marime oarecare, «modernisti». Poetii de intaia marime sunt «modernisti» cu totii: Arghezi, Blaga, Barbu si tot astfel majoritatea celor de a doua: Philippide, Fundoianu, Vinea, Maniu. Creatia lui Pillat, a lui Cotrus, amalgameaza original modernismul si traditionalismul. In versurile poetilor din a doua generatie interbelica (Emil Botta, M.R. Paraschivescu, M. Beniuc, Maria Banus s.a.) cele doua tipuri de structurare artistica, modern si traditional, fuzioneaza sau tind sa fuzioneze."

(D. Micu)

HUTCHEON, LINDA

Politica postmodernismului

Editura Univers, Bucuresti, 1997

"Cartea Lindei Hutcheon selecteaza un obiect de investigatie foarte bine delimitat: nu Postmodernismul ci un anume concept de postmodernism, definit ca politica reprezentativa.

Drept consecinta fireasca a acestei alegeri, autoarea decide sa se concentreze mai cu seama asupra celor doua forme de arta legate in mod nemijlocit de problema reprezentarii, fictiunea si fotografia, ambele ferm inradacinate, cum declara Hutcheon, in modelul de reprezentare realist."

(Andreea Deciu, "Romania Literara", 1997)

CALINESCU, GEORGE; CALINESCU, MATEI;

MARINO, ADRIAN; VIANU, TUDOR

Clasicism, baroc, romantism

Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1971

"«Permanenta» si «istoricitatea» sunt polii intre care isi desfasoara demersurile teoretice studiile despre curentele artistice si literare, despre stiluri, despre atitudini spiritual-umane. Este un spatiu larg hasurat de numeroase consideratii care privesc opera de arta (literara) in concretetea ei, procesul creatiei, fenomene ale vietii social-istorice, particularitati ale spiritului si sensibilitatii umane."

(Titus Balasa, Exegeze romanesti ale clasicului, barocului si
romantismului in "Ramuri", 1971)

TIEGHEN, PHILIPPE VAN

Marile doctrine literare in Franta (De la Pleiada la Suprarealism)

Editura Univers, Bucuresti, 1972

"Investigatia noastra se intinde pe o perioada care merge de la 1550 la 1930, din clipa in care Ronsard, in contact cu operele antichitatii, a conceput primul necesitatea unei doctrine poetice, pana in epoca in care doctrina suprarealista a parut ca vrea sa distruga notiunea de arta in favoarea investigatiei psihologice.

In domeniul doctrinelor, pare mai curand ca Franta a aratat strainilor drumul decat sa fi urmat ea indicatiile acestora. Acest fapt tine, indiscutabil, de nevoia francezilor de a intelectualiza actul artistului si a traduce in idei clare si intr-un corp doctrinar armonios elanurile instinctive ale imaginatiei artistice."

(Philippe van Tieghen, Prefata)

BAZIN, GERMAIN

Clasic, baroc si rococo

Editura Meridiane, Bucuresti, ???????

"Germain Bazin, conservator principal al muzeului Luvru, este un erudit meticulos, care izbuteste sa-si prezinte intotdeauna ideile intr-o forma clara si vie, ceea ce face sa fie socotit printre cei mai de seama istorici de arta din generatia sa."

(Editura)

MINGUET, PHILIPPE J.

Estetica rococoului

Editura Meridiane, Bucuresti, 1973

"Intelegerea profunda a unei opere de arta nu este posibila, socoate Philippe Minguet, «decat situand-o in societatea care a fost martora la aparitia ei, societate pentru care a fost in principiu creata». Iata de ce autorul Esteticii rococoului, considerand ca pe un bun castigat contributia pe care numerosi eruditi si-au adus-o la elucidarea circumstantelor in care s-au nascut operele de arta ale perioadei si ariei culturale la care se refera, intelege sa se raporteze permanent la ele, pentru a face mai pregnanta imaginea unui stil - in cazul de fata rococoul."

(Editura)

ORS, EUGENIO D'

Trei ore in muzeul Prado. Barocul

Editura Meridiane, Bucuresti, 1971

Eugenio d'Ors se numara, alaturi de Miguel de Unamuno, de Azorin de Ortega si Salvador de Madariga - pentru a-i cita numai pe cei mai de seama - printre eseistii de valoare mondiala pe care i-a dat cultura spaniola in secolul nostru. Prin aspiratia sa spre ordine, forma, claritate si lumina, Eugenio d'Ors este si ramane un spirit clasic.

(Prefata)

SEDLMAYR, HANS

Epoci si opere, vol. I, II

Editura Meridiane, Bucuresti, 1991

"Lectura studiilor si eseurilor acestui valoros teoretician si istoric al artei ne propune in aceasta privinta modele de inalta tinuta. Fie ca ne conving in intregime, fie ca ne starnesc uneori nedumeriri si obiectii, ele ofera intotdeauna puncte de vedere pline de interes, deschid orizonturi noi, supun cercetarii probleme inca nerezolvate, desfasoara panoramic sau analizeaza meticulos fenomene majore ale artei europene din mai toate epocile, sunt, intr-adevar, fermenta cogitationis, fermenti, stimuli, ai gandirii, meniti sa contribuie, si in domeniul inepuizabil al artei, la progresul cunoasterii, pe care nu-l poate impiedica - o spunea inca Goethe - decat rigiditatea ideilor si conceptelor."

(Mircea Popescu - Cuvant inainte)

BALTRUSAITIS, JURGIS

Metamorfozele goticului

Editura Meridiane, Bucuresti, 1978

".una din cartile cele mai bogate in idei si in sugestii, aparute in acest an."

(Jean Mistler - membru al Academiei Franceze, "L'Aurore")

"In istoria si filosofia artei, Jurgis Baltrusaitis ocupa un loc singular, marcat puternic de lucrari singulare".

(Yves Florenne, "L'Express")

"O lucrare care lipsea, unica in genul sau."

(Marcel Grigoire, "Bibliographie")

Post-modernismul

Caiete critice, nr. 1-2, 1986

"Cand incepe modernitatea si cat de unitara este ea? Putem accepta usor ca spiritul modern incepe mai de vreme de secolul al XX-lea (Prin Poe? Prin Baudelaire? Prin Rimbaud? Prin Mallarmé?) si acopera o buna parte din manifestarile artei in prima jumatate a secolului nostru. Ambitia lui este sa reinvieze poezia (cum sugereaza Rimbaud), sa aduca imaginatia la putere (se vorbeste in chip curat de o doctrina a imaginatiei, specifica modernitatii), sa introduca in arta bizarul, uratul, informul, pe scurt, apoeticul. Si nu numai: trebuie sa inventeze necunoscutul, sa asculte neauzitul si, in chip fatal, sa descopere forme noi".

(Eugen Simion, Un concept care isi cauta sensurile)

MICHELI, MARIO DE

Manifeste revolutionare

Editura Meridiane, Bucuresti,1980

"Manifestul revolutionar a oferit prilejul pentru dezvaluirea, in ritm exploziv, a unor acumulari profesionale si spirituale, in timp ce lupta impetuoasa. a impus nu numai desfasurarea talentelor, ci s-a dovedit si a fi o forta capabila sa creeze talente. Astfel, tendintele revolutionare au determinat nu numai imbogatirea artei cu o tematica inedita, cu noi semne plastice si solutii ritmice ori compozitionale, ci si aparitia unui numar important de creatori de valoare"

(Raoul Serban, Prefata)

MICHELI, MARIO DE

Avangarda artistica a secolului XX

Editura Meridiane, Bucuresti, 1968

"Ea s-a nascut din necesitatea de a culege motivele de baza ale avangarzii, pentru a-i sublinia validitatea istorica si credibilitatea dincolo de miile de travestiri ale estetismului. De aici tonul ei critic particular, nu lipsit, poate, uneori, de agitatie. Insesi circumstantele culturale in care s-a nascut cartea au influentat in mod direct caracterul studiului."

(Nota la editie)

PAVEL, TOMA

Arta indepartarii (Eseu despre imaginatia clasica)

Editura Nemira, Bucuresti, 1999

"In literatura franceza clasica, lumile descrise se indepartau considerabil de realitatea materiala si de viata cotidiana. S-a sustinut uneori, in pofida acestei indepartari, ca operele de fictiune produse in Franta secolului al XVII-lea reflectau fidel, desi in secret si fara stirea autorilor lor, punctul de vedere al grupului social cu care lumile imaginare ale Marelui Secol corespundeau cateodata unor farame de realitate sociala, corespondenta nu era deloc fidela si ca aceasta infidelitate, care a ramas mereu in centrul preocuparilor oamenilor de litere, a fost pentru ei obiectul unei decizii si al unui calcul deliberat."

(Toma Pavel)

JANKELEVITCH, VLADIMIR

Ironia

Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994

"Dupa Ironia lui Jankelevitch, studiul formelor sub care se infatiseaza comunicarea tutelata de acest concept, in filosofie, in literatura, in viata unor popoare, la nivelul limbajului oral si al scrierii, a progresat uimitor. Cartea filosofului francez a deschis calea spre cunoasterea sistematica a unei particularitati dintre cele mai nobile ale omului, fara de care i-ar fi imposibil sa-si infrunte destinul."

(V. Fanache, "Tribuna", 1994)

HONOUR, HUGH

Romantismul, vol. I, II

Editura Meridiane, Bucuresti,1983

"In lucrarea Neoclasicismul, am discutat revolutia artelor care a inceput in jurul anilor 1750 si a culminat odata cu anii 1790. Prezentul volum - Romantismul - ii constituie urmarea, ocupandu-se de consecintele resimtite in urmatoarea jumatate de veac, ale unei revolutii cu adevarat cruciale, in atitudinile fata de arta. Este vorba de romantism vazut ca fenomen istoric perceptibil in orice epoca si in orice cultura."

(Hugh Honour)

MARTIN, JOHN RUPERT

Barocul

Editura Meridiane, Bucuresti, 1982

"Volumul lui John Rupert Martin reprezinta o contributie semnificativa la dezbaterea contemporana asupra barocului. Definindu-i caracteristicile esentiale, autorul porneste de la naturalism ca principala premisa, analizand apoi interesul artistului baroc pentru viziunea specifica asupra realitatii si pentru traditia alegorica, atitudinea fata de antichitate. Lucrarea se remarca prin modul in care autorul prezinta relatia dintre manierism si baroc, conceptia baroca a spatiului, timpului si luminii."  

(Editura)

c) Simbol. Mit si religie

LOVINESCU, VASILE

Jurnal alchimic

Editura Institutul European, Iasi, 1994

"Jurnalul lui Vasile Lovinescu este un tratat cu adevarat unic «de arta regala», de prefacere a plumbului in aur, a materiei prime in piatra filosofala, meritandu-si numele de Jurnal Alchimic. Toate regulile sale sunt precise si efective, fiind expresia unor tehnice ritualice care vehiculeaza influenta spirituala, ce pot transforma eul in Sine, sacralizand existenta, si pot deschide calea spre Omul Universal."

(Roxana Cristian, Florin Mihailescu, Prefata)

DURAND, GILBERT

Figuri mitice si chipuri ale operei - de la mitocritica la mitanaliza

Editura Nemira, Bucuresti, 1998

"In continuarea mai vechiului sau studiu, Structurile antropologice ale imaginarului, Gilbert Durand isi rafineaza metoda mitocritica («mito­do­lo­gia»), facand trecerea spre mitanaliza: prima, menita a repera in diverse opere omologiile cu un mit de referinta, e stralucit aplicata unor opere literare si picturale (Xavier de Maistre, Baudelaire, Stendhal, Proust, Gide, Hesse, Meyrink, Zola, Bosch, Dűrer, Rubens, Goya.); cea de-a doua studiaza succesiunea miturilor de referinta, de la Prometeu la Dionysos si apoi la Hermes, pe fondul afirmarii deconstructiviste a «pluralismului»."

(Postfata)

DANIÉLOU, JEAN

Simbolurile crestine primitive

Editura Amarcord, Timisoara, 1998

"Inainte sa se raspandeasca in lumea greaca si romana si sa-i imprumute limba si imaginile, crestinismul a cunoscut o prima perioada intr-un mediu evreu, in care se vorbea armeana. Acest iudeo-crestinism nu a avut viitor si urmele sale aproape ca au disparut. Totusi niste opere stranii, transmise in traduceri in limbi orientale, au permis putin cate putin sa i se restituie mostenirea literara: acestea sunt Odele lui Solomon, Inaltarea lui Isaia, Testamentele celor 12 patriarhi si multe altele. Am incercat, intr-o alta carte, sa le restitui mentalitatea. Aceasta apartine categoriilor apocalipticii evreiesti. Este o teologie a istoriei care se exprima cu ajutorul simbolurilor.

Am ajuns astfel sa ma intreb daca un anumit numar de imagini, printre acelea pe care ni le-a lasat mostenire crestinismul antic, nu se intorceau oare la aceasta perioada primitiva si nu-si gaseau in ea semnificatia."

(Jean Daniélou, Introducere)

GUSDORF, GEORGES

Mit si metafizica

Editura Amarcord, Timisoara, 1996

"Opozitia dintre ratiune si mit nu este deci radicala. [.]

Ratiunea cenzureaza mitul in extravaganta lui. Ea ii interzice sa fie nesabuit, punand capat imperialismului mitului preistoric. [.]

Iar mitul, astfel recunoscut si asigurat de catre critica, dobandeste o importanta capitala pentru ratiune.

El reprezinta singurul orizont posibil pentru exercitiul total al cunoasterii. Mitul desemneaza cu necesitate limitele ratiunii, el ii deschide un uz escatologic. In fond, constiinta mitica este cea care permite instalarea ratiunii in existenta, care insereaza ratiunea in totalitate - caci, abandonata siesi, ea ar ramane ca suspendata in abstract, fara posibilitatea de a percepe lumea reala."

(Georges Gusdorf)

BUFFIERE, FÉLIX

Miturile lui Homer si gandirea greaca

Editura Univers, Bucuresti, 197

"In cartea de fata Félix Buffiere examineaza un aspect al exegezei literare aplicate de antici poemelor homerice, si anume exegeza alegorica. Postulatul de la care pornesc exegetii este urmatorul: Homer a invaluit in haina alegorica profunde idei filosofice si cunostinte precise din multiple domenii. Cu alte cuvinte, textul epopeilor incifreaza adevaruri adanci pe care exegetul, analizand textul si confruntandu-l cu propriile sale cunostinte, trebuie sa le scoata la lumina («Cati poeti nu spun niste lucruri pe care le-au mai spus sau ar trebui sa le spuna filosofii» exclama Seneca in Scrisoarea a VII-a catre Lucillius)."

(Gh. Ceausescu, Prefata)

COMAN, MIHAI

Izvoare mitice

Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1980

"Literatura populara este inima oricarei culturi. Bataile ei razbat pana in cele mai indepartate cotloane, pulsand aceea energie nevazuta care da vigoare si har oricarei creatii. Ea isi are lacasul undeva in adancurile fiintei noastre culturale, acolo unde prezenta ei arareori poate fi sesizata. Doar in momentele de mare emotie, de mare concentrare a trairii, atunci cand o opera de arta se manifesta ca o esentializare suprema, simtim si regasim, in toata maretia lor, bataile ei sonore."

(Mihai Coman)

DAVY, MARIE-MADELEINE

Enciclopedia doctrinelor mistice

Editura Amarcord, Timisoara, 1997

"Cuvantul «mistic», adesea folosit intr-un mod arbitrar, poate sa para ambiguu si sa duca la confuzii. In sensul sau autentic, el se inrudeste cu misterul. Mistica este un dincolo ca si misterul insusi. Ca sa vorbesti despre asta, ar fi nevoie sa fi parcurs aceasta experienta. In diferitele manifestari legate de religii particulare, dimensiunea mistica tine seama de procesul istorico-religios, dar ea interiorizeaza istoria fara ca totusi sa o nege, caci ea apartine metaistoriei; ea presupune insertia intr-un prezent care se inrudeste cu eternitatea: gratia divina se prezinta ca o irupere a eternului in timp. Doctrine: Samanismul, Mistica greaca, Mistica romana, Mistica Vechiului Testament, Mistica evreiasca, Gnoza si hermetism, Mistica crestinismului primitiv, Parintii greci si latini, Mistica desertului, Mistica bizantina."

(M.-M. Davy, Prefata)

LOVINESCU, VASILE

Mitul sfasiat

Editura Institutul European, Iasi, 1993

"Dupa cateva consideratii si reveniri asupra mitului (o revenire nu este o repetitie ci o noua perspectiva), am relevat o ipoteza putin cunoscuta asupra originii basmului, insuficient explicata prin originea lui exclusiv populara; am incercat o investigatie la radacinile pre-logice si chiar pre-umane ale tragediei; am studiat simbolismul unei icoane, aratand ca sub un fard crestin ascunde elemente pre si extra crestine; am cercetat simbolismul unei peceti si al unei steme, in directa legatura cu mitul lui Dragos. Dar un exces de prezentare este otios; cititorul va culege ce vrea si ce poate din ce i se ofera."

(Vasile Lovinescu, fragment din Mitul sfasiat)

VULCANESCU, ROMULUS

Mitologie romana

Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1985

"Mitologia «daca» este printre cele mai controversate: politeista sau monoteista, naturista sau supranaturista, iconica sau aniconica. Plecand de la numeroase cercetari arheologice, istorice, lingvistice, etnologice, autorul sustine ca «mitologia "daca" nu trebuie considerata drept o religie», ci se afla la jumatatea drumului intre magie si religie."

(Al. Tanase, "Familia", 1985)

ZUMTHOR, PAUL

Babel sau nedesavarsirea

Editura Polirom, Iasi, 1998

"Devenit o obsesie a omului sfasiat de «nedesavarsirile» sfarsitului de secol XX, Turnul Babel isi rosteste inca povestea brutala si fara ingaduinta. De ce am fost pedepsiti? De ce ni s-au luat cuvintele si ni s-au amestecat? Ce suntem? Cine mai suntem? Cand vom fi iertati? Nu cautati raspunsuri, doar alte intrebari. Cele scrise in aceasta carte, asemenea mitului propriu-zis, se refera la noi toti."

(Maria Carpov, Prefata)

JULIEN, RIES

Sacrul in istoria religioasa a omenirii

Editura Polirom, Iasi, 2000

"Toate manifestarile sacrului presupun existenta unei cai simbolice; caci sacrul nu se manifesta niciodata in stare pura. Simbolul este inteles ca un «cifru» al sacralitatii, cu ajutorul caruia omul poate accede la supranatural."

(Prefata)

ANGELESCU, SILVIU

Mitul si literatura

Editura Univers, Bucuresti, 1999

"Cartea lui Silviu Angelescu Mitul si literatura se asaza intr-un spatiu al receptarii destul de incomod: la o privire rapida (influentata, fara doar si poate, de dimensiunile destul de reduse ale textului si de subiectele pe care le abordeaza, multe dintre ele foarte importante in economia programelor scolare); ea poate fi luata ca un «indreptar» de invatare a catorva concepte esentiale pentru intelegerea relatiilor dintre culturile orale si cele scrise; lectura integrala insa [.], dovedeste ca intre copertele volumului se afla un text stiintific de o acuratete teoretica remarcabila si dens pana la saturatie. [.]

Zece probleme puncteaza aceasta intreprindere clarificatoare: relatiile cultura minora - cultura majora; relatiile mit - literatura; viziuni si efecte estetice (cu definirea conceptelor fabulos, fantastic si straniu); dizlocarea temelor mitice; mitul erotic al Zburatorului; motivul folcloric al Zburatorului; motivul literar al Zburatorului; ordinea mitica a lumii (cu referire la opera lui Mihail Sadoveanu); mitul ocult (un capitol excelent despre romanul "Ion" al lui Liviu Rebreanu); cateva concluzii privitoare la tipologii si desacralizarea mitului."

(Otilia Hedesan, "Orizont", 1999)

CERTEAU, MICHEL DE

Fabula mistica (secolele XVI - XVII)

Editura Polirom, Iasi, 1996

"Fabula mistica. Secolele XVI - XVII studiaza cu predilectie domeniul religiei si experienta misterelor intr-o vreme cand traditia crestina incepe sa se divida in biserici rivale. La cumpana dintre Evul Mediu si epoca moderna, autorul urmareste evolutiile din interiorul campului misticii, in care el vede o figura a traditiei caracterizata printr-un sir de practici, cum ar fi strategiile conversationale sau metodele nebuniei, vizand restaurarea unui model de comunicare spirituala in infruntarea cu rationalitatea burgheza in plina ascensiune. Plasandu-se sub semnul ambiguu al «fabulei», cartea isi desemneaza cei doi poli, un corpus istoric si teoretic despre vorbire, o cercetare asupra fictiunii - intre care autorul construieste un posibil raspuns la intrebarea din care s-a nascut mistica: in ce mod poate fi delimitat un spatiu al interlocutiunii? Cum sa dam cuvintele unui trup? In ce mod ne nastem in spatiul creat de rostirea celuilalt? Intrebari prin care Michel de Certeau schiteaza un autentic proiect de poetica a corpului ce se rosteste pe sine."

(Din prezentarea cartii)

GENNEP, ARNOLD VAN

Formarea legendelor

Editura Polirom, Iasi, 1997

"Studiind separat diversele categorii de povestiri, a trebuit sa trecem de la o populatie la alta, strabatand timpul si spatiul. Si vom fi remarcat fara indoiala, ca la toate popoarele, evolutiile literare s-au produs dupa directii aproape identice. Ceea ce ne conduce la admiterea faptului ca, in acest domeniu, ca si in altele, formele, oricat de variate si de diverse ar fi ele, se combina dupa un foarte mic numar de mecanisme si depind de un numar foarte redus de reguli generale, adica de legi."

(A. Van Gennep)

DELUMEAU, JEAN

Gradina desfatarilor. O istorie a paradisului

Editura Humanitas, Bucuresti, 1997

"Profesorul Jean Delumeau, [.], reinvie in aceste pagini visul cel mai frumos al omenirii: paradisul terestru.

Crestinatatea timpurie l-a crezut o realitate istorica. Evul Mediu era convins ca raiul pe pamant, desi interzis muritorilor, se afla undeva in Orient. In Renastere, realitatii paradisului i s-a substituit treptat nostalgia lui. Eruditii secolelor XVI - XVII mai incercau totusi sa determine locul exact de pe planeta in care Dumnezeu situase Edenul. Visul acesta frumos a fost brutal curmat de ipoteza evolutionista.

In mod paradoxal insa, crede autorul, era vorba de un happy-end: o data cu paradisul terestru dispare si imaginea unui Dumnezeu razbunator, ce l-ar fi izgonit pe om din «gradina desfatarilor»."

(Din prezentarea volumului)

GENNEP, ARNOLD VAN

Totemismul. Starea actuala a problemei totemice.

Editura Polirom, Iasi, 2000

".Totemismul este un mod particular, net distinct, perfect viabil, de combinare a inrudirii si a teritorialitatii colective, instituit si perfectionat in scopul de a rezolva problema fundamentala a tuturor societatilor generale (trib, cetate, natiune); asigurarea coeziunilor si daruirii sociale in pofida schimbarii indivizilor, a tendintei spre autonomie, proprie grupurilor secundare (familie, clan, casta etc.), a crizelor din mediul interior si a ostilitatii din mediul exterior."

(Arnold Van Gennep)

SAINEANU, LAZAR

Basmele romane

Editura Minerva, Bucuresti, 1978

"Ceea ce impresioneaza pana astazi in aceasta lucrare, confruntata cu cercetarile si realizarile ulterioare din domeniul folcloristicii nationale si mondiale, nu sunt numai proportiile, bogatia faptelor, informatia exhaustiva, ci in primul rand planul indraznet, constructia arhitectonica, viziunea comparativa, originalitatea ideilor si nu, in ultimul rand, stilul simpatetic, avantat si inspirat. Iata cum se deschide cartea acestei epopei stiintifice asupra naratiunilor populare in proza in contextul general al umanitatii: A fost odata."

(Ioan Serb, Prefata)

LOVINESCU, VASILE

Monarhul ascuns

Editura Institutul European, Iasi, 1992

"Vedem ca Monarhul ascuns are doua fete; una involutiva, reprezentata prin ocultarea, prin reducerea lui la un germen in oul lumii, si una expansiva, sincronizata cu bataile inimii tarii; o fata patibila si alta impatibila. E natural sa fie asa, pentru ca Monarhul ascuns este o expresie specificata a Omului Primordial, a inimii lumii, prin urmare si a sistolei si a diastolei ei, limita intre Principiu si Manifestare, Mijlocitor, Primul si Ultimul in creatiune."

(Vasile Lovinescu)

COMAN, MIHAI

Mitologie populara, vol. I, II

Editura Minerva, Bucuresti, 1986

"Cartea de fata constituie o prezentare analitica a unui sector aparte al mitologiei populare romanesti. Ea isi propune sa descrie figurile majore din mitologia zoomorfa a poporului nostru si sa releve sensul pe care ele il au in interiorul sistemului culturii orale si din perspectiva mentalitatii folclorice traditionale. Cercetand creatiile folclorice si mitologia populara, am dorit sa scot in evidenta, in primul rand, elementele specifice gandirii traditionale romanesti, si odata cu ele, acel decupaj din fondul simbolic universal si din categoriile mentale comune lui homo sapiens de pretutindeni care individualizeaza cultura si civilizatia noastra rurala."

(Mihai Coman)

LOVINESCU, VASILE

Interpretarea ezoterica a unor basme si balade populare romanesti

Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 2000

"Unul dintre preceptele de baza ale cunoasterii ezoterice este cultivarea memoriei. Actionand imperativ, acest principiu a permis poporului roman sa supravietuiasca aproape doua milenii perpetuandu-si oral obiceiurile, credintele si limba. Mircea Eliade, insa, ne releva neputinta memoriei colective de a retine evenimentele si individualitatile istorice atata timp cat nu sunt trans­formate in arhetipuri."

(Vasile Lovinescu)

ROUSSET, JEAN

Mitul lui Don Juan

Editura Univers, Bucuresti, 1999

"Mitul lui Don Juan este fundamentat pe o relationare a Erosului cu Thanatosul, pe constiinta mortii ca forma de iesire din derizoriul iubirii lumesti. Don Juan, cuceritorul nestatornic, devine astfel, un reper important intr-o mitologie a eternitatii si a iubirii, cu accent pe copulativul "si", a carui menire este de a accentua tocmai diferenta dintre cele doua planuri, tensiunea care se stabileste intre ele, facand orice alt fel de relatie (suprapropunere, ori dimpotriva, excludere), fie prea simpla si vulgarizatoare, fie insuficienta."

(Andreea Deciu, "Romania Literara",1999)

COMTE, FERNAND

Cartile sfinte

Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1994

"[.] Astfel, numeroase civilizatii au cartile lor sfinte: fie pentru a-si citi in ele viitorul (Cartile sibiline) sau pentru a dobandi ocrotirea puterilor tainice (Vedele) pentru a auzi de la ele vrerea divinitatii (Thora) sau pentru a se integra intr-o istorie a mantuirii (Biblia), pentru a-si afla in ele obarsia iubirii de divinitate (Coranul) sau pentru a indeplini un demers religios (Cartea tibetana a mortilor). In ele se afla inscris totul despre nazuintele neobisnuite ale oamenilor, de la practica superstitioasa cea mai irationala pana la avantul mistic cel mai autentic. Totul se afla in ele, dar nu totul este primit in aceiasi termeni.

Credinta Credinciosului aduce lamuriri cartii, ii da autoritate si uneori chiar si inteles.

Aceasta ultima insusire este valoarea comuna a cartilor sfinte: sunt sfintite de autor, sunt sfintite prin menirea care le este data.

[.] Fie ca aceasta calatorie pe meleagurile in care divinitatea vorbeste cu oamenii sa poata oferi deschiderea catre lumile tainice in care oamenii cauta ratiunea de a trai."

(Fernand Compte)

DELUMEAU, JEAN

Religiile lumii

Editura Humanitas, Bucuresti, 1993

"Perspectivei unificatoare din care este abordat fenomenul religios de un Mircea Eliade, de pilda, Jean Delumeau i-a preferat multiplicitatea punctelor de vedere exprimate de diversi universitari sau cercetatori de marca asupra propriei lor credinte.

Sunt reprezentate in acest volum colectiv, coordonat si editat de profesorul Delumeau, toate marile religii ale omenirii: crestinismul (catolic, protestant, ortodox), iudaismul, islamismul, hinduismul, budismul, daoismul si confucianismul, sintoismul, religiile Africii Negre. E vorba despre o dezbatere asupra patrimoniului cultural al umanitatii si o incercare de caracterizare a spiritului fiecarei religii, dar totodata de «o masa rotunda in jurul careia fiecare se gaseste pe un plan de egalitate cu partenerii».

Departe insa de a fi neutre, pozitiile participantilor sunt impregnate de trairile religioase specifice, implicand adesea vederi contradictorii, desi expuse in spiritul unei perfecte tolerante. In contextul lumii contemporane, pe de o parte dominata de tendinte nebuloase si de orientarea tot mai vadita spre ezoterism, iar pe de alta parte amenintata de integrismul agresiv manifestat in cadrul tot mai multor religii, «masa rotunda» condusa de Delumeau pledeaza pentru intelegerea reciproca a credinciosilor, bazata pe cunoasterea si recunoasterea diversitatii «faptului religios»."

(Editura, Postfata)

Enciclopedia Bibliei

Editura Logos, Cluj-Napoca, 1996

"Lucrarea este alcatuita de 13 autori din Marea Britanie, urmareste sa puna la dispozitia cititorului, intr-un limbaj accesibil si direct, atat o imagine clara a principalelor momente si personaje ale Bibliei, cat si un numar impresionant de amanunte ce vizeaza contextul de viata de la vegetatie la clima pana la arhitectura si imbracaminte a oamenilor Bibliei.

Lucrarea are meritul de a continua minutiozitatea cercetarii textelor sacre cu rezultatele ultimelor cercetari arheologice, oferind o imagine a intregului, eliberata de speciozitatea studiilor stiintifice. Cele 500 de fotografii si ilustratii ale cartii au menirea de a adauga o dimensiune vizuala, cu scopul marturisit de a trezi la viata o lume care, desi de mult apusa, este si va fi intotdeauna o inimaginabila sursa de invataminte."

(Editura)

DENSUSIANU, NICOLAE

Dacia preistorica

Editura Meridiane, Bucuresti, 1986

"«Dacia preistorica» trebuie privita si primita ca o superba mitologie, dar si ca un imens tezaur de informatii.

In cadrul stradaniilor marilor inaintasi de a iscodi cat mai adanc in trecut, asa cum au facut-o Costin, Cantemir, Hasdeu sau Eminescu, si inrudit mai ales cu ultimul, amandoi operand in acelasi camp mitologic, Nicolae Densusianu realizeaza un monument grandios pe care-l inchina poporului sau, de unde se vede limpede ca acest popor este cel mai vechi pe aceste meleaguri si cel mai in masura sa aiba tainice si nestiute radacini pornind de la pragul inceputului de lumi."

(Manole Neagoe, Studiu introductiv)

DUMÉZIL, GEORGES

Mit si epopee

Editura Stiintifica, Bucuresti, 1993

"Dar ideologia stramosilor nu a fost pusa in miscare numai in noi religii si credinte. Pe ea au pus stapanire si formele literare, in special epopeile si urmarea lor fireasca - istoria. De aici s-au nascut, la trei popoare, mari opere (culte sau populare): Mahabharata in India, povestea originilor Romei, ciclul epic al Nartilor de la osetii din Caucaz."

(Georges Dumézil)

TODOROV, TZVETAN

Teorii ale simbolului

Editura Univers, Bucuresti, 1983

"Obiectul acestei carti este constituit de simbol: considerat ca lucru, nu ca termen. Nu va cuprinde, asadar, o istorie a termenului simbol, ci unele studii consacrate celor ce au reflectat asupra anumitor fapte carora, in zilele noastre, li se spun, de cele mai multe ori, «simbolice»[] Cartea de fata este alcatuita din studiul diferitelor moduri de a intelege si a defini faptele «simbolice»"

(Tzvetan Todorov)

DETIENNE, MARCEL

Inventarea mitologiei

Editura Symposion, 1997

"Nici in cercetarile lui Herodot, nici in poemele lui Pindar, «mitul» nu este un obiect. E o simpla ramasita, uneori zvon intunecat, vorba amagitoare, seductie mincinoasa, alteori relatare de necrezut, discurs absurd, opinie lipsita de temei. Mitul nu este decat un cuvant, un fel de gest menit parca sa arate spre ceea ce el denunta ca fiind incredibil, spre ceea ce el inlatura sau respinge . Un cuvant - gest, la care se poate apela oricand, fiind disponibil pentru orice procedura de excludere."

(M. Detienne, Inventarea mitologiei)

MAURICE, COCAGNAC

Simboluri biblice. Lexic teologic

Editura Humanitas, Bucuresti, 1997

"Lexicul de fata isi propune un lucru simplu, strain de vreo filosofie sau pedagogie anume: sa grupeze tematic simbolurile biblice pentru a le permite sa se explice reciproc, prin afinitate sau contrast. Temele s-au dovedit a fi surse de nesfarsite variatiuni. Grupurile de simboluri converg sau, dimpotriva, se despart, conferind textului biblic bine cunoscuta sa fascinatie. "

(Prefata)

GUÉNON, RENÉ

Simboluri ale stiintei sacre

Editura Humanitas, Bucuresti, 1997

"Alaturi de C.G. Jung si Mircea Eliade, René Guénon este unul din marile nume de care se leaga, in istoria culturii, studiul simbolurilor si al functiei lor in viata religioasa a omenirii. Carte de referinta in domeniu, Simboluri ale stiintei sacre reuneste 75 de articole si studii publicate de autor de-a lungul unui sfert de secol (1925-1950)."

(Prefata)

HOCKE, GUSTAV RENÉ

Lumea ca labirint

Editura Meridiane, Bucuresti, 1973

"Autorul nu ne ofera doar un compendiu, o sinteza a datelor acumulate ale istoriei artelor, ci si o incercare de filosofie a culturii.

Pasionat al valorilor descoperite pe taramuri indeajuns de neexplorate, autorul Lumii ca labirint nu se multumeste sa reabiliteze un stil ci, impins parca de o propensiune esential materialista, inclinat sa descopere peste tot caracteristici ale acelui stil, extinde categoriile manierismului peste intreaga perioada contemporana."

(Nicolae Balota, Prefata)

DORFLES, GILLO

Estetica mitului

Editura Univers, Bucuresti, 1975

"Considerand mitologia ca o cale de acces spre lumea civilizatiilor stravechi, afirmand polisemantismul, si ca urmare, vitalitatea mitului, esteticianul isi propune nu atat o estetica a mitului cat indicarea numeroaselor punti pe care cercetarea substantei mitice le arunca spre arii de cercetare cat mai variate. Se stie ca de la Platon, trecand prin Nietzche pana la Camus si altii, mitul a fost bun purtator de idei filosofice. Dorfles incearca, adaptand sugestiile unor ilustri inaintasi, sa reaseze analiza mitologiei in centrul unei estetici deschise fata de indicatii venind din directii filosofice dintre cele mai variate. Lipsita de orice prejudecata dogmatica, incercarea este laudabila."

(Vera Calin, Prefata)

FRAZER, JAMES GEORGE

Creanga de aur

Editura Minerva, Bucuresti, 1980, vol. I-V, B.P.T.

"Inca de la aparitia sa, Creanga de aur a lui J.S. Frazer, a carui idee directoare este descoperirea fundamentelor folclorice ale religiilor, a fost considerata ca depasind limitele unei realizari stiintifice, oricat de importante si ridicandu-se pana la cuprinderea unui vast capitol de istoria omenirii, prezentat cu mijloace literare din cele mai alese, intr-o limba de mare finete si forta de expresie.

Impactul avut in cultura mondiala de opera lui Frazer, care combina stiinta cu arta, precizia cu deplinatatea in prezentare si analiza credintelor si practicilor magice si religioase de pe intinsul tuturor continentelor, din cele mai vechi timpuri pana in vecinatatea timpurilor noastre, a fost comparat cu cel al scrierilor lui Darwin, Zola sau Balzac."

(Octavian Nistor, Prefata)

COMAN, MIHAI

Mitos si epos

Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1985

"Asa cum omul este pretutindeni insotit de umbra sa, civilizatiile pe care el le creeaza sunt intotdeauna inconjurate de conturul impalpabil dar mereu prezent al povestirii. Nimic nu poate epuiza resursele naratiunii, nimic si nimeni nu poate seca aceasta fantana fara margini in care se aduna, de mii de ani, visele, sperantele, temerile si idealurile umanitatii. Suntem inconjurati, in fiecare clipa, de povestiri, traim intr-o lume a povestilor si adeseori intelegem si gandim lumea ca o imensa si nesfarsita Poveste."

(Mihai Coman, Prefata)

SANTARCANGELI, PAOLO

Cartea labirinturilor, vol. I, II

Editura Meridiane, Bucuresti, 1974

"Mitul antic, ce a avut drept protagonisti pe Ariadna, Tezeu si monstrul inchis in labirintul construit de Dedal, a reunit, poate, in ansamblul cel mai sugestiv, tentativa umana de scrutare a necunoscutului, a misteriosului, a obscurului. Drumul amagitor intreprins cu siguranta dar si cu siretenie de Tezeu pana in centrul labirintului, lupta si intoarcerea sa victorioasa reiau, la proportiile legendei, o anume viziune asupra vietii si a mortii, asupra tentativei de purificare a celui silit sa se confrunte cu fortele oarbe ale intunericului. Din peregrinarea sa aventuroasa se intoarce purificat, eliberat de spaima si incertitudinea calatoriei sale."

(Grigore Arbore, Prefata)

"Arta va gasi mereu o forma diversa de exprimare a misiunii sale spirituale din domeniul tenebrelor, de indicare a cailor de iesire din invalmaseala aparent inextricabila a labirintului, pentru a conduce omul prin coridoarele sale intortocheate, prin tenebre si profunzimi cosmice eterne, mereu diferite, pana cand va putea ajunge in «centru», adica la cunoastere."

(Paolo Santarcangeli)

KUN, N.A.

Legendele si miturile Greciei antice

Editura Stiintifica, Bucuresti, 1958

"Cartea cuprinde o prezentare sistematizata a miturilor grecesti (legende despre fiinte fantastice: zei, eroi si balauri care ar fi trait in vremurile imemoriale in Grecia si in alte tari invecinate). [.] Miturile grecesti sunt povestiri despre aventurile sau faptele vitejesti, atribuie unor oameni-eroi, inzestrati cu o forta supranaturala, curaj si iscusinta. [.]. Ele sunt cunoscute sub denumirea generica de «mitologia antica greaca»."

(Introducere)

DURAND, GILBERT

Aventurile Imaginii (Imaginatia simbolica, Imaginarul)

Editura Nemira, Bucuresti, 1999

"O mare confuzie a domnit intotdeauna in folosirea termenilor legati de imaginar. Ar trebui poate sa presupunem deja ca aceasta stare de fapt provine din extrema devalorizare pe care a suferit-o imaginatia, phantasia, in gandirea Occidentului si a Antichitatii clasice. Oricum ar sta lucrurile, «imagine», «semn», «alegorie», «simbol», «emblema», «parabola», «mit», «figura», «icoana», «idol» etc. sunt folosite, fara distinctie, una in locul alteia, de catre majoritatea autorilor."

(Gilbert Durand, Vocabularul simbolismului)

a) Poetica. Retorica (arte poetice)

CALINESCU, GEORGE

Estetica basmului

Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1965

"Basmul e un gen vast, depasind cu mult romanul, fiind mitologie, etica, stiinta, observatie morala. Caracteristic lui este ca eroii nu sunt numai oameni ci si anume fiinte himerice, animale. Si fabulele vorbesc de animale, dar acestea sunt simple masti pentru felurite tipuri de indivizi. Fiintele neomenesti din basm au psihologia si sociologia lor misterioasa. Ele comunica cu omul, dar nu sunt oameni. Cand dintr-o naratiune lipsesc acesti eroi himerici, n-avem de-a face cu un basm."

(George Calinescu, Estetica basmului)

SCHLEIERMACHER, FRIEDRICH DANIEL ERNST

Hermeneutica

Editura Polirom, Iasi, 2001

"Daca problema hermeneutica in genere nu poate fi complet rezolvata decat prin legatura gramaticii cu dialectica, cu teoria artei si cu antropologia speciala, atunci este clar ca in hermeneutica exista o puternica motivatie pentru legatura speculativului cu empiricul si istoricul. [.] O privire atenta asupra istoriei ne arata ca, de la renasterea stiintei, preocuparea pentru interpretare a contribuit la dezvoltarea spirituala pe toate laturile, cu atat mai mult cu cat a urmat tocmai aceste principii."

(F. D. E. Schleiermacher, Postfata)

MARINO, ADRIAN

Hermeneutica ideii de literatura

Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987

"Lucrarea de fata este rezultatul unui destul de indelungat proces de documentare si reflexie despre ideea de literatura si hermeneutica sa.

Expresie a unui alt mod de a gandi si de a formula «literatura», aceasta Hermeneutica reprezinta o incercare hotarata de a defini si de a interpreta ideea de literatura in toata complexitatea si ramificatiile sale dintr-o perspectiva noua si dupa o metoda specifica. Ea reprezinta o analiza, ce se vrea in esenta completa, a sensurilor si semnificatiilor principale si secundare, explicite si implicite, ale ideii de literatura."

(Adrian Marino, Prefata)

JAUSS, HANS ROBERT

Experienta estetica si hermeneutica literara

Editura Univers, Bucuresti, 1983

"Beneficiul spiritual ca si placerea pe care o incerc citind studiile lui Jauss sunt urmarea deschiderii lor spre dialog, a vointei de-a nu omite nimic din ceea ce este intr-adevar important, dar totodata si a curajului de-a opta, de-a lua decizii, de-a nu starui intre limitele unui confortabil eclectism, de-a aborda alte cai de investigatie de indata ce, in raport cu cele vechi, ele se anunta a fi mai fertile pentru cercetare."

(Jean Starobinski)

VIGOTSKI, L.D.

Psihologia artei

Editura Univers, Bucuresti, 1973

Aportul original adus de studiile din volum la elucidarea unor importante probleme legate de modul de aparitie si definire a «reactiei estetice» este neindoielnic.

Drept idee centrala a psihologiei artei este socotit de autor faptul ca forma artistica subordoneaza materialul, sau, ceea ce inseamna acelasi lucru, recunoasterea artei drept «tehnica sociala a emotiei». El isi propune sa studieze «psihologia pura si impersonala a artei fara raportare la autor sau la cititor, cercetand doar forma si materialul artei»; ceea ce insemneaza cautarea si izolarea «mecanismului prin intermediul caruia actioneaza» opera literara asupra noastra, mecanism ce face din ea o «tehnica sociala a emotiei». Momentul imediat urmator ca importanta al metodei sale este continutul problemei care «presupune ca psihologia teoretica si aplicata a artei sa dezvaluie toate mecanismele ce guverneaza arta si sa dea, impreuna cu sociologia artei, baza pentru toate stiintele speciale care au ca obiect arta»".

(Craciun Bejan, "Familia", martie 1974)

BOURDIEU, PIERRE

Regulile artei. Geneza si structura campului literar - studii

Editura Univers, Bucuresti, 1998

"Mi s-a parut necesar sa evoc, in chip de introducere, cateva dintre locurile comune cele mai persistente si mai sumbre cu privire la arta si viata, unic si comun, literatura si stiinte (sociale), care, daca pot sa elaboreze legi, o fac numai sacrificand «singularitatea experientei» si, respectiv, literatura, care nu elaboreaza legi, in schimb «are de fiecare data in vedere omul singular, in singularitatea lui absoluta» (D. Sallenave, Le Don des morts, Paris, Gallimard, 1991), pentru ca, reluate de si pentru liturghia scolara, ele sunt intiparite in toate spiritele modelate de scoala, functionand asemenea unor filtre sau ecrane, ele ameninta tot timpul sa blocheze sau cel putin sa tulbure intelegerea analizei stiintifice a cartii si a lecturii."

(Pierre Bourdieu, Cuvant inainte)

"In Regulile artei, Pierre Bourdieu se opune intr-un chip nou unei deja vechi si puternice traditii care isi are originea in idealismul estetic (Kant, Schiller, Schopenhauer) si expresia plenara in critica modernista a anilor '30-'40, aceea a "gratuitatii", a actului creator ca act «dezinteresat»".

(Mircea Martin, Postfata)

RAYMOND, JEAN

Practica literaturii

Editura Univers, Bucuresti, 1982

"Ati remarcat fara indoiala, parcurgand tabela de materii a volumului de fata, frecventa deosebit de mare a prepozitiei «despre» («sur» si «de» in original) si a locutiunii «in legatura cu» («à propos de»); Despre., Despre Philippe Sollers, Despre Claude Olivier, In legatura cu problemele Noului Roman etc.

Particularitate a lui Raymond Jean, desigur, indiolect. Dar mai e ceva: introducand ceea ce gramatica numeste complemente indirecte, elementele acestea prepozitionale sugereaza ca discursul criticului nu se vrea in primul rand modelare, analiza, reprezentare a textelor literare in legatura cu care se construieste, ci, mai degraba, un corelat al lor, un obiect de vorbe semiautonom produs cu ocazia unui alt obiect de vorbe."

(Radu Toma, Prefata)

GIRARD, RENÉ

Minciuna romantica si adevar romanesc

Editura Univers, Bucuresti, 1972

"Girard practica, impotriva curentului si fara nici un complex de cainta, o critica situata la nivelul semnificatului si nu la nivelul semnificantului. El se deosebeste de indrumarile traditionale prin aceea ca nu se apleaca asupra scriitorilor individuali, ci asupra structurilor narative, cautand sa dezvaluie nu atat ce au unic si inefabil Cervantes, Stendhal, Flaubert, Dostoievski, Proust, ci ceea ce informeaza substanta comuna a viziunii lor despre lume. "

(Paul Cornea, Prefata)

LOTMAN, MIHAILOVICI IURI

Lectii de poetica structurala

Editura Univers, Bucuresti, 1970

"Pentru a preciza raportul dintre cercetarea structurala a literaturii si teoria informatiei si semiotica, I. M. Lotman integreaza fenomenele literare in sistemul general al obiectelor cunoasterii stiintifice. Despartirea riguroasa a ceea ce este comun artei de diferitele fenomene de non-arta ii permit delimitari si, prin aceasta, definirea exacta a specificului artei."

(Mihai Pop, Cuvant inainte)

GENETTE, GÉRARD

Introducere in arhitext, fictiune si dictiune

Editura Univers, Bucuresti, 1994

"Introducere in arhitext, fictiune si dictiune se intalnesc in campul unei reflectii convergente privind literaritatea textului, fie ca este vorba de studiul ei prin raportare la genurile literare, fie de considerarea, dintr-un unghi mai specific, a regimurilor, criteriilor si modurilor care o determina.

Cel de-al doilea studiu se refera si la «prosteasca intrebare»: Ce este literatura?

Dintre multe lucruri care definesc literatura, Genette vizeaza doar aspectul estetic, sensul artistic al acesteia."

(Ion Pop, Prefata)

Arte poetice. Romantismul

Editura Univers, Bucuresti, 1982

"Acest volum reuneste texte referitoare la Poetica Romantismului (teoria literara si codurile normative ale miscarii romantice), considerate atat in spatiul european, cat si in interiorul fiecarei literaturi nationale."

(Angela Ion, Nota asupra editiei)

"Romantismul proclama libertatea in arta si in sensul deschiderii sale spre toate artele viitoare."

(Romul Munteanu)

Arte poetice. Renasterea

Editura Univers, Bucuresti, 1986

"Poetica fiecarei epoci este in acelasi timp si o autocontemplare literara a perioadei respective. Prezentul volum reuneste textele referitoare la Poetica Renasterii (poetica, retorica, stilistica, teorie literara, alte probleme privind literatura) considerate in perspectiva diacronica, atat in spatiul european, cat si in cadrul fiecarei literaturi nationale, unele dintre ele abia constituite; s-a avut astfel in vedere posibilitatea unei mai exacte delimitari a aparitiei si evolutiei acelor idei si pareri normative in consolidare sau in slabire - specifice anumitor perioade din epoca Renasterii.

(Nota asupra editiei)

"Dincolo de prozelitism, de modele si de fetisizarea lor, Renasterea a fost un proces fundamental al dezvoltarii individualitatilor. Expansiunea ei in valuri cronologice diferite si in contexte spirituale specifice, «absenta ori metamorfozele ei ne obliga sa meditam, din perspectiva creatiei si nu a imitatiei, orice procesualitate a culturilor si mentalitatilor»."

(Doina Uricariu, Renasterea si romantismul, "Tribuna", 1986)

Arte poetice. Antichitatea

Editura Univers, Bucuresti, 1970

"Arte poetice, in intelesul termenilor in aceasta lucrare, nu inseamna numaidecat, nici in primul rand, «tratate de scris frumos».

[.] Ceea ce si-au propus editorii sa ofere publicului romanesc in acesta carte e, mai curand, un mijloc de a se informa asupra multimii si varietatii problemelor de estetica ridicate in treacat sau discutate in amanunt de unii scriitori ai antichitatii, poeti sau filosofi, cand nu poeti-filosofi sau filosofi-poeti in una si aceeasi persoana. "

(D. M. Pippidi, Studiu introductiv)

ECO, UMBERTO

Opera deschisa

Editura pentru Literatura Universala, Bucuresti, 1969

"Estetica Operei deschise combina triumful actual in cadrul poeticii si artei de avangarda al unui filon de meditatie estetica si creativitate de inspiratie neclasica, ce atinge un moment culminant in arta barocului; il confirma intr-o epoca ale carei afinitati de structura si spirit cu acest moment ne indreptatesc sa afirmam ca mai curand decat un «nou ev mediu», epoca informalului, a muzicii aleatorii si poeziei «ex machina» reprezinta un neobaroc.

Triumful Operei deschise nu este insa exclusiv, ci conciliator, pentru ca, mai mult decat sa actualizeze toate latentele poeticii deschiderii, el realizeaza o integrare superioara care include intreg domeniul artei, prin aceea ca «deschiderea» semantica devine un atribut al oricarei structuri formale cu functie estetica, nu doar al celor a caror creare a fost programatic coordonata de principiile operei deschise."

(Cornel Mihai Ionescu, Prefata)

GENETTE, GÉRARD

Figuri

Editura Univers, Bucuresti, 1978

"Studiile lui G. Genette reprezinta o cercetare totodata critica (inrudita cu cea literara), teoretica (militand pentru o teorie a literaturii, obiect atat de neglijat in Franta), practica (aplicabila la anumite opere), epistemiologica (propunand, datorita textului, o noua dialectica a particularului si a generalului) si pedagogica (indemnand la innoirea literaturii si oferind mijloacele apropiate innoirii)."

(R. Barthes, Prefata)

Poetica, estetica, sociologie

Editura Univers, Bucuresti, 1979

"Volumul ofera o imagine de ansamblu a diferitelor tendinte si orientari caracteristice pentru stadiul actual al cercetarii in domeniul teoriei literaturii si artei

Studiile denota o gandire estetica si analitica de profunzime, o unitate ce nu exclude diversitatea, ipostazele variate, cautari multiple, vadind consonanta in numeroase privinte cu modul de abordare in lume a diferitelor aspecte ale creatiei in plan ideatic si sociologic"

(Din prezentarea cartii)

EMPSON, WILLIAM

Sapte tipuri de ambiguitate

Editura Univers, Bucuresti, 1981

"Aparuta intr-un climat cultural propice nelinistii si incertitudinii existentiale cu privire la relativitatea adevarului, Sapte tipuri de ambiguitate este una din lucrarile critice seminale, fondata pe o psihologie a poeziei, inaugurand ceea ce avea sa devina poetica ambiguitatii, poetica operei deschise [] O invitatie la lectura, la gandire si la interpretare."

(Ileana Verzea, Prefata)

GRUPUL μ

Retorica generala

Editura Univers, Bucuresti, 1974

"Lucrarea de fata e rodul unei reflectii colective. Cativa universitari din Liège, interesati de studiul expresiei, s-au reunit pentru a intreprinde cercetarea unor probleme din nou actuale, pe care o disciplina pana nu demult dispretuita, dar candva glorioasa, le formulase pentru prima oara. Ca teorie a figurilor, retorica a fost redescoperita de lingvistica structurala. Roman Jakobson, printre primii, a atras atentia asupra valorii operatorii a conceptelor elaborate inca de Aristotel. Ca un omagiu adus lor, grupul din Liège si-a ales ca sigla initiala cuvantului care denumeste in limba greaca metafora, cel mai cunoscut dintre tropi, daca nu chiar tropul fundamental."

(Din prezentarea cartii)

TODOROV, TZVETAN

Introducere in literatura fantastica

Editura Univers, Bucuresti, 1973

"O incercare de definire a fantasticului cu mijloacele criticii structuraliste, ale poeticii, asupra careia merita sa poposim mai mult, isi propune T. Todorov, in lucrarea sa «Introducere in literatura fantasticului». Poetica fantasticului a lui T. Todorov ambitioneaza sa realizeze un hotarator pas inainte, fata de incercarile anterioare de definire a conceptului, prin faptul ca lucrarea se reclama de la o noua metodologie."

(Ovidiu Ghidirmic, "Ramuri", nr. 10, 15 octombrie 1986)

TODOROV, TZVETAN

Poetica. Gramatica Decameronului

Editura Univers, Bucuresti, 1975

"Poetica este chemata sa joace un rol prin excelenta tranzitoriu: ea va fi servit ca «revelator» al discursurilor, de vreme ce speciile cele mai putin transparente ale acestora se intalnesc in poezie; dar dupa ce s-a facut aceasta descoperire, stiinta discursurilor fiind inaugurata, rolul sau propriu se reduce la putin: la cautarea motivelor care faceau ca intr-o epoca sau alta anumite texte sa fie considerate ca «literatura». Abia nascuta, poetica se vede chemata, prin forta rezultatelor insesi, sa se sacrifice pe altarul cunoasterii generale. Si nu este sigur ca aceasta soarta trebuie regretata."

(Paul Miclau, Studiu introductiv)

BACHELARD, GASTON

Pamantul si reveriile vointei. Studii asupra imaginarului si fantasticului

Editura Univers, Bucuresti, 1998

"Bachelard ne invata o magie adevarata. El imbogateste viitorul, conferindu-i o vointa de putere incercata. In acest fel, legatura intre vointa de putere si vointa de cunoastere devine stransa si durabila.

Alchimia despre care e vorba aici nu este fundalul legendar, secular al stiintei, ci dinamismul obscur, etern ca si inconstientul caruia i se abandoneaza reveria elementara, atunci cand e tentata sa locuiasca o lume."

(Pierre Quillet, Posfata)

BACHELARD, GASTON

Pamantul si reveriile vointei. Eseu asupra imaginilor intimitatii

Editura Univers, Bucuresti, 1999

"Am inceput studiul imaginatiei materiale a elementului terestru intr-o carte care tocmai a aparut: Pamantul si reveriile vointei. Am studiat aici mai ales impresiile dinamice sau, mai exact, solicitarile dinamice care se trezesc in noi cand formam imaginile materiale ale substantelor terestre. Se pare intr-adevar ca, de indata ce le apucam cu o mana curioasa si curajoasa, materiile terestre starnesc in noi vointa de a le lucra. Am crezut, asadar, ca putem vorbi de o imaginatie activista si am dat numeroase exemple de vointa care viseaza si care, visand, confera un viitor actiunii sale."

(Gaston Bachelard, Cuvant inainte)

BACHELARD, GASTON

Psihanaliza focului

Editura Univers, Bucuresti, 2000

"Intr-adevar, in Psihanaliza focului Gaston Bachelard investigheaza un element (focul) cu toate iluziile, erorile, miturile si contradictiile ce s-au produs in jurul acestui mister originar de-a lungul timpului. Focul, precizeaza Gaston Bachelard, este prin excelenta un element contradictoriu. El poate fi intim si universal, poate fi pastrat in caldura inimii. Il imaginam in ceea ce salasluieste in profunzimile fiintei prin sentimentul de iubire; el se ascunde in materie, se manifesta sub forma de ura si razbunare, ni-l inchipuim ca lumineaza in paradis si arde in infern; el este un pretext de joaca pentru copii si un mijloc utilitar in bucatarie, o pedeapsa a apocalipsului si o mare binefacere pentru oameni."

(Romul Munteanu, Prefata)

BACHELARD, GASTON

Apa si visele. Eseu despre imaginatia materiei

Editura Univers, Bucuresti, 1995

"Cartea noastra ramane deci un eseu de estetica literara. Ea are dublul scop de a determina substanta imaginilor poetice si felul cum se potrivesc formele cu materiile fundamentale.

Astfel, apa ne va aparea ca o fiinta totala; ea are un corp, un suflet, o voce. Mai mult decat orice alt element, poate, apa este o realitate poetica completa. O poetica a apei, in ciuda varietatii spectacolelor sale, este astfel sigura de unitatea ei. Apa trebuie sa-i sugereze poetului o noua obligatie: unitatea elementului. In lipsa acesteia imaginatia materiala nu este satisfacuta, iar imaginatia formala nu izbuteste sa lege trasaturi dispersate. Lipsita de substanta, opera este lipsita de viata."

(Gaston Bachelard, Introducere)

BACHELARD, GASTON

Aerul si visele. Studii asupra imaginarului si fantasticului

Editura Univers, Bucuresti, 1997

"Vom incerca sa intram in toate amanuntele psihologiei aerului, asa cum am facut si cu psihologia focului si cu psihologia apei. Din punctul de vedere al imaginatiei materialiste, cercetarea noastra va fi de durata mai scurta, caci aerul este o materie saraca. In schimb, cu aerul vom avea un mare avantaj in ceea ce priveste imaginatia dinamica pentru ca, in cazul sau, miscarea are prioritate in raport cu substanta. Nu exista substanta decat daca exista miscare. Psihismul aerian ne va permite sa realizam etapele sublimarii."

(Gaston Bachelard, Introducere)

b) Teoria literaturii

RENÉ, WELLEK, AUSTIN, WARREN

Teoria literaturii

Editura pentru Literatura Universala, Bucuresti, 1967

"Am scris o carte care, dupa cate stim noi nu are corespondent apropiat. Ea nu este un manual care sa-i introduca pe tineri in elementele aprecierii literare, nici o trecere in revista a metodelor folosite in cercetarea literara. Ea ar putea pretinde sa aiba o oarecare inrudire cu cartile de poetica si retorica [.], studii sistematice ale genurilor beletristice si ale stilisticii, sau cu cartile intitulate «Principii ale criticii literare».

Ne-am straduit totusi sa imbinam «poetica» (sau teoria literara) si «critica» (sau valoarea literaturii) cu stiinta (sau cercetarea literara) si cu «istorie literara» (sau «dinamica» literaturii, in opozitie cu «statica» teoriei si criticii)."

(Prefata autorilor la editia I)

BERGSON, HENRI

Teoria rasului

Editura Institutul European, Iasi, 1998

"Prin Henri Bergson psihologia comicului devine una a nuantelor sufletesti, a reflexelor pe care un sentiment le primeste de la celelalte, o psihologie a starilor aproape imperceptibile, a proceselor de constiinta care se pot cuprinde in cuvinte."

(Lucian Blaga)

KRAUSS, WERNER

Opera si cuvantul

Editura Univers, Bucuresti, 1976

"Werner Krauss are, de fapt, doua arii culturale preferate de cercetare, cea spaniola si cea franceza. Intre acestea se situeaza fenomenul literar german, iluminismul fiind curentul prin care se face legatura cu celelalte miscari literare sincrone din alte tari. Modul in care autorul reprezinta imaginea unei epoci nu inregistreaza sensibile diferente de la o etapa istorica la alta. Uneori, pleaca de la tabloul general al unei perioade literare dintr-o anumita tara. Alteori, aceasta lipseste, studiul separat al unor autori sau al unor teme reconstituind in mod convingator imaginea de ansamblu sau partiala a unei epoci."

(Romul Munteanu, Prefata)

AUERBACH, ERICH

Mimesis

Editura pentru Literatura Universala, Bucuresti, 1967

"Mimesis este una din cercetarile fundamentale prin informatia ce o ofera, prin unitatea si vigoarea punctului de vedere, prin probitatea si disciplina profesionala ce dezvaluieste. Ea face parte din categoria acelor cercetari speciale care urmaresc cateva idei esentiale si care capata amploare prin vastitatea materialului parcurs. Exemplara ca etica profesionala si rigoare stiintifica, Mimesis e o scoala, una din sintezele secolului nostru. Aparuta in 1946, aceasta opera rezuma o activitate intinsa pe domeniile multor literaturi: literaturile clasice antice, literaturile romanice si germanice; Auerbach nu si-a propus o istorie a realismului, nici o dezbatere a termenului in diverse acceptii. El a urmarit felul cum se reflecta realitatea in literatura si mai ales ce anume din realitate reflecta operele de care se ocupa, incepand cu textele biblice si terminand cu cele moderne. Auerbach extinde conceptul de realism asa cum l-a conceput secolul al IX-lea, asupra unor epoci anterioare, definind un realism al antichitatii, un altul al Evului Mediu etc."

(Gelu Ionescu, "Ateneu", 1967)

KAYSER, WOLFGANG

Opera literara

Editura Univers, Bucuresti, 1979

"Opera literara, aparuta in 1948, este rodul cercetarilor unui savant formatematica la scoala prestigioasa a romanistilor si teoreticienilor literari germani. Wolfgang Kayser si-a conceput opera ca pe o introducere destinata studentilor si celor care doresc sa se familiarizeze cu principiile fundamentale ale stiintei literaturii si cu organizarea sistematica a unui ansamblu de fapte. Demersul critic din «Opera literara» se bazeaza pe idei care s-au dovedit atat de fecunde in cercetarea postbelica a literaturii. Cu toate deosebirile notabile, cartea lui Kayser se poate inscrie in seria de studii fundamentale care cuprinde, printre altele, Teoria literaturii de Wellek si Warren, Literatura europeana si Evul Mediu latin a lui Curtius si cercetarile formalistilor rusi sau ale urmasilor lor. "

(Mihai Pop, Cuvant inainte)

BAHTIN, MIHAIL M.

Metoda formala in stiinta literaturii

Editura Univers, Bucuresti, 1992

"Daca literatura este un fenomen social, atunci metoda formala, care ignora si neaga natura ei sociala se va dovedi neadecvata inainte de toate pentru literatura, dand interpretari si definitii false chiar pentru particularitatile si trasaturile ei specifice.

Fiecare argument al formalistilor trebuie sa fie verificat si respins pe terenul lui propriu, pe terenul specificului literar. Obiectul insusi, literatura insasi trebuie sa se despovareze de definitiile formalistilor, neadecvate specificului ei."

(M. Bahtin)

HEGEL

Despre arta si poezie, vol. I, II

Editura Minerva, Bucuresti, 1979

"Performanta de capetenie a lui Hegel a constat in unirea logicii si a istoriei. El a fost cel care a inteles si explicat fiintarea ca devenire, sistemul ca desfasurare, printr-o monumentala tentativa a atotcuprinderii, intre ale carei dovezi trebuia sa fie inclusa si estetica. Arta, ca important domeniu al libertatii umane, l-a preocupat pe marele filosof german in lucrarile sale fundamentale."

(Ion Ianosi, Prefata)

DOLEZEL, LUBOMÍR

Poetica occidentala

Editura Univers, Bucuresti, 1998

"O insemnata contributie la domeniul teoriei literare, Dolezel este mai cu seama expert in a descoperi in secolele trecute neasteptate anticipari ale preocuparilor si perceptiilor din teoria contemporana a literaturii. Nu cunosc nici o alta carte care sa fi trasat atat de clar evolutia si originile poeticii structuraliste."

(Seymour Chatman, Postfata)

HUSAR, AL.

Metapoetica. Prolegomene

Editura Univers, Bucuresti, 1983

"Sistemica artei metapoetice s-ar ocupa, deci, cu studiul formelor ei generale, privind arta in ansamblu, principiile ei fundamentale, statutul general al sistemului artelor. Nu atat studierea speciala a procesului artistic-istoric mondial din punctul de vedere al interactiunii cu efecte modificatoare a diverselor clase, familii, tipuri, varietati, genuri si specii ale artei (care constituie obiectul morfologiei artei), cat studiul general al sistemului ce sta la baza acestui proces devine, deci, telul ei."

(Al. Husar)

JENNY, LAURENT

Rostirea singulara

Editura Univers, Bucuresti, 1999

"Iata, in sfarsit o carte de teorie si de analiza literara care pledeaza nu pentru excelenta procedeelor utilizate, ci pentru insusi obiectul caruia i s-a dedicat. Ne avertizeaza asupra pericolului, dar fara a forta nota patetica: nu trebuie sa ne atribuim rolul rustic in aparenta si regal in secret, de «pastori ai rostirii». E de-ajuns sa pastram «intimitatea rostirii cu tacerea»."

(Jean Starobinski, Prefata)

c) Studii despre natura literaturii, functia literaturii, literatura si ideile, literatura si celelalte arte, literatura comparata

VIANU, TUDOR

Studii de literatura universala si comparata

Editura Academiei, Bucuresti, 1963

"Abordand teme din intreaga dezvoltare a literaturii europene de la originile lor antice pana la scriitori ai epocii moderne studiile intrunite aici, monografii consacrate unor autori, unor motive sau unor probleme speciale, aplica o metoda unitara in interpretarea faptelor literare."

(Tudor Vianu)

BATAILLE, GEORGES

Literatura si raul

Editura Univers, Bucuresti, 2000

"Acum stim: Bataille este unul dintre cei mai importanti scriitori din secolul al XX-lea [.]. Ii datoram lui Bataille o mare parte a momentului in care ne aflam; dar i se mai datoreaza, fara indoilaa, si ceea ce ramane de facut, de gandit si de spus, si asta pentru multa vreme."

(Michel Faucault, Postfata)

"Pentru noua avangarda, Bataille continua sa ocupe o pozitie strategica in expropierea fundamentelor metafizice ale literaturii."

(Felice Piemontese, Postfata)

"Trebuie sa speram ca, intr-o zi, ne vom da seama ca adevaratul centru exploziv al gandirii secolului XX va fi fost Georges Bataille [.]."

(Phillipe Sollers, Postfata)

BIEMEL, WALTER

Expunere si interpretare

Editura Univers, Bucuresti, 1987

"Cunoscator si interpret eminent al filosofiei germane, Walter Biemel este totodata unul dintre ganditorii care au extins reflectia filosofica asupra literaturii si artelor plastice deopotriva, demonstrand in ce masura arta secolului nostru participa la o intelegere adancita a epocii in care traim."

(Din prezentarea cartii)

RANK, OTTO

Dublul. Don Juan

Editura Institutul European Iasi, 1997

"Si literatura romana cunoaste imaginea dublului, astfel incat observatiile lui Otto Rank pot fi extinse si in aceasta directie. O lectura a povestirilor fantastice Aventurile faraonului Tlá si Umbra mea sau a poemelor Sarmis, Gemenii, Cu gandiri si cu imagini, Vis etc. de Mihai Eminescu ori Noaptea de Decemvrie, Noaptea de Noiembrie, Rondelul oglindei, Palida umbra de Al. Macedonski, ca sa ne limitam la doi scriitori , ar fi benefica pentru completarea imaginii noastre in domeniul la care ne referim."

(Petru Ursache, Postfata)

PAVEL, TOMA

Lumi fictionale

Editura Minerva, Bucuresti, 1992

"Propunand o examinare atenta a semanticii fictiunii, incerc sa pregatesc drumul catre o teorie receptiva fata de natura si functia lucrurilor imaginare, fata de forta reprezentationala a fictiunii si de legaturile dintre literatura si alte sisteme culturale. Dupa o introducere care priveste critic structuralismul clasic, capitolele al II-lea si al III-lea evalueaza relevanta literara a diferitelor poezii filosofice fata de fiintele si lumile fictionale. O explorare in capitolul al IV-lea a mai multor trasaturi ale lumilor fictionale conduce catre o dezbatere asupra conventiilor literare in capitolul al V-lea. Legaturile dintre fictiune si economia mai vasta a culturii constituie substanta ultimului capitol."

(Toma Pavel)

GROEBEN, NORBERT

Psihologia literaturii

Editura Univers, Bucuresti, 1978

"Acest tratat impozant, scris de un universitar german in jurul varstei de 26 de ani, redeschide de fapt intr-o forma spectaculoasa, unul dintre cele mai dramatice capitole din istoria moderna a stiintelor omului: aspiratia recurenta de a detine in campul acestor stiinte acel grad de obiectivitate si certitudine care a facut forma cunoasterii (ca fiind cunoasterea insasi) din stiintele "exacte" ale naturii.

O data mai mult este vorba aici despre "complexul gnoseologic" pe care il resimt periodic cercetarile teoretice cand obiectivul lor devine insusi agentul cunoasterii: omul si produsele obiectivate ale activitatii sale spirituale. Plasat in sfera teoriei literaturii, demersul lui Groeben reprezinta o etapa noua in istoria rezolvarii acestui complex."

(Gabriel Liiceanu, Postfata)

BALOTA, NICOLAE

Arta lecturii

Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1978

"Lectura ca arta se intemeiaza pe o subordonare a lecturii informationale, pe o deturnare a comunicarilor directe

In toate aceste modalitati elementare sau specializate de articulare a cuvantului, arta nu se afla nicaieri (decat poate sub forma unor rudimente), iar lectura nu devine inca un mod de a fi, ci ramane un mod de a face. Dar arta este ireductibila la o «tehné», la o practica. Tot astfel, arta cuvantului e ireductibila la limbaj. Textul este limbaj, si totusi, orice ar afirma gramaticii timpului nostru, ele se situeaza in afara limbajului. Pentru a deprinde arta lecturii trebuie sa faci un salt in afara."

(Nicolae Balota, Argument)

MARINO, ADRIAN

Comparatism si teoria literaturii

Editura Polirom, Iasi, 1998

"Prezentul eseu constituie cea de-a doua parte a unei tentative coerente de innoire a comparatismului A parasi batatoritele drumuri istoriciste, pozitiviste, «academice» ale acestei discipline si a ne orienta in sens «teoretic» spre o teorie a literaturii, si in cel «militant» spre o implicare obiectiva directa in actualitatea ideologica a epocii noastre, printr-o dubla manevra de conversie si de modernizare, iata finalitatea intreprinderii."

(A. Marino, Prefata)

BESANÇON, ALAIN

Imaginea interzisa. Istoria intelectuala a iconoclasmului de la
Platon la Kandinsky

Editura Humanitas, Bucuresti, 1996

"Aceasta religiozitate ii afecteaza pe artisti, care nu se mai multumesc cu jocurile, in ochii lor «formale» si «superficiale» ale impresionismului. Generatia simbolista a fost cea mai «ganditoare», cea mai sincer framantata de religie de pana atunci."

(Alain Besançon)

FRYE, NORTHROP

Marele Cod. Biblia si literatura

Editura Atlas, Bucuresti, 1999

"Aceasta carte indrazneste a fi un studiu al Bibliei, din punctul de vedere al unui critic literar. E o cercetare aprofundata a imagisticii si naratiunii biblice, insotita de unele explicatii privind modul in care aceste elemente ale Bibliei au instituit un cadru imaginativ, un Univers mitologic, in care literatura occidentala a evoluat pana in secolul al XVIII-lea si, intr-o buna masura, inca mai evolueaza."

(Northrop Frye, Introducere)

BLOOM, HAROLD

Canonul Occidental. Cartile si Scoala Epocilor

Editura Univers, Bucuresti, 1998

"Aceasta carte studiaza, cu oarecare nostalgii, douazeci si sase de autori, incercand sa izoleze acele trasaturi care-i desemneaza drept scriitori canonici - adica influenti in cultura noastra."

"Demersul istoric al autorului incepe cu Dante si se termina cu Samuel Beckett, desi nu respecta cu strictete ordinea cronologica. Sunt amintiti majoritatea scriitorilor   de valoare occidentali - Chaucer, Cervantes, Shakes­peare, Goethe etc. - dar, dupa parerea sa, scriitorii reprezentativi sunt acum «Freud, Proust, Kafka, Joyce», pe care-i considera «personificarea spiritului literar al epocii, oricare ar fi el»".

(Harold Bloom, Prefata si preludiu)

BOS, JEAN-BAPTISTE DU

Cugetari critice despre poezie si pictura

Editura Meridiane, Bucuresti, 1983

"Aparute intr-un moment marcat de voga sensualismului, «Cugetarile» abatelui Du Bos constituie, daca nu chiar «prima estetica a sentimentalismului», cel putin una dintre primele si cele mai celebre pledoarii pentru triumful impresionismului. Respingand cu egala fermitate atat regulile anticilor, cat si argumentatiile logice ale modernilor, sau limitandu-le aria de actiune, teoria artei propusa de el instituie sentimentul ca unica instanta de validare a operei".

(Maria Carpov, Studiu introductiv)

FREUD, SIGMUND

Scrieri despre literatura si arta

Editura Univers, Bucuresti, 1980

"Freud a existat asa cum a fost. Dar freudismul amendat, recuperat prin diferite retusari, continua sa-si exercite influenta in diversele moduri de intelegere a manifestarii fiintei umane.

Freudismul are o consecinta mult mai mare decat noul spiritualism propagat de unii filozofi si oameni de stiinta prin revenirea la Jung.

Freudismul s-a constituit ca o doctrina cu o rezonanta multipla pe toate meridianele culturii."

(Romul Munteanu, Prefata)

PARVULESCU, IOANA

Prejudecati literare

Editura Univers, Bucuresti, 1999

"Cartea aceasta cauta intr-un conglomerat de idei, dogme si convingeri - receptarea literara - o bresa «prin care sa circule aerul» si nu poate opune cuvintelor decat cuvinte, gandurilor, ganduri, definitiilor, noi definitii si cartilor, carti.

Si, probabil, prejudecatilor, prejudecati. Oricat de mica e fanta creata, aerul curat care nu ar reusi sa treaca prin ea justifica riscul.

Esecurile de receptare - si acesta este mesajul optimist al cartii - nu sunt fara leac «Lectura - scrie criticul N. Manolescu - are avantajul de a putea fi reluata. Viata nu.»"

(Editura)

POGEAUX, DANIEL-HENRI

Literatura generala si comparata

Editura Polirom, Iasi, 2000

"Scrisa de un specialist, care nu-si dezminte renumele, cu ochii la prezent, cartea are deopotriva un caracter recuperator si prospectiv.

Fara a ignora importanta traditie a comparatismului interbelic, lucrarea inregistreaza intr-o expunere alerta, clara, realizata cu tact pedagogic, principalele innoiri si incercari de deschidere ale disciplinei, directii recente ale cercetarii."

(Paul Cornea, Prefata)

NEMOIANU, VIRGIL

O teorie a secundarului

Editura Univers, Bucuresti, 1997

"Nemoianu propune o teorie a culturii bazata pe relatia dialectica intre, pe de o parte, zonele centrale, dominante, sistematice, omogene si progresiste ale culturii - «principalul» - si pe de alta parte, zonele marginale, recesive, eterogene, nesistematice si regresive «secundarul»".

(Brian Mc. Halle, "Poetics Today", 1990)

IORGU, IORDAN

Stilistica limbii romane

Editura Stiintifica, Bucuresti, 1975

"Ca ramura a lingvisticii, stilistica exista de putina vreme. In mod obisnuit si nu numai pentru nespecialisti, aceasta notiune implica preocupari de natura estetica, in sensul curent al cuvantului. Singuri filologii propriu-zisi (mai ales clasici) se interesau si continua sa se intereseze, in general, cu aceleasi intentii ca si criticii literari, de stilul operelor studiate de ei. Lingvistilor, 'stilistica' le era necunoscuta, fiindca nu avea (sau parea ca nu are) nici o legatura cu disciplina lor."

(Iordan Iorgu)

CARACOSTEA, DUMITRU

Arta cuvantului la Eminescu

Editura Junimea, Iasi, 1980

"Aparuta in editie princeps in 1938, aceasta carte a lui D. Caracostea are de ce sa ne uimeasca azi: din multiple motive. Importanta ei nu consta doar in folosirea unei metode neobisnuite (nu doar la noi!): stilistica structurala, intr-o vreme cand incercarile si reusitele de acest fel nu au putut sa duca, decat partial, la fuzionarea structuralismului (aflat in faza incipienta si aplicat doar in domeniul lingvistic: F. de Saussure) cu stilistica (Vossler, Spitzer), ci si finetea analizei, in siguranta aplicarii unei metode care se constituia pe masura derularii discursului analitic.

«Arta cuvantului» imi pare fascinanta prin frumusetea interna a demonstratiei: faptele cele mai disparate aparent, acumulate cu minutie par deodata iluminate de cate o concluzie care le uneste intr-o semnificatie globala, revelatoare."

(Vasile Popovici, Arta cuvantului la Eminescu in "Orizont",
nr. 35 (649), 28 august 1980)

GALDI, LÁSLO

Stilul poetic al lui Mihai Eminescu

Editura Academiei, Bucuresti, 1964

"Reputat pentru investigatii de ordin genetic si mai cu seama stilistic, L. Galdi a inclus poezia lui Eminescu in sfera preocuparilor sale. Asa s-a ajuns la un volum omogen cum este cel numit Stilul poetic al lui Mihai Eminescu, in care-s analizate de pe pozitiile stilisticii lingvistice numeroase antume eminesciene de prima insemnatate, precum si cateva din postume.

Dupa cum rezulta din Introducerea lucrarii, L. Galdi tinde din punct de vedere metodologic spre concilierea stilisticii lingvistice cu a celei practicate de istoricii si criticii literari."

(George Munteanu, Adevarata stilistica in "Contemporanul", 1965)

MAURO, TULLIO DE

Introducere in semantica

Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978

"Ratiunea pentru care cuvintele au anumite semnificatii si nu altele nu se afla in sistemul lingvistic in sine si nici in ancorarea in structuri universale, biologice sau mentale ale omului. Pentru De Mauro, societatile sunt acelea care, prin istoria lor diversa, determina semnificatiile.

Ceea ce autorul isi propune sa faca este o motivare a propriului sau mod de a intelege semantica, anume ca teorie a actului de semnificare. Aceasta «motivare» rezulta din critica a trei dintre teoriile lingvistice care stau la baza diverselor orientari in semantica: teoria lui Croce (din prima perioada a activitatii sale), a lui Wittgenstein (expusa in Tractatus Logico-Philosophicus) si a lui Ferdinand de Saussure (Curs de lingvistica generala). Aceste teorii sunt analizate atat din punctul de vedere al filiatiei cat si a locului pe care il ocupa in raport cu diversele curente filosofice."

(E. Vasiliu, Prefata)

ECO, UMBERTO

Tratat de semiotica generala

Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982

"Umberto Eco propune in acest Tratat o teorie globala a tuturor sistemelor de semnificare si a proceselor de comunicare.

Planul lucrarii se articuleaza in doua mari sectiuni: o teorie a codurilor care, statornicind un sistem unificat si restrans de categorii, incearca sa confere rationalitate organizarii culturale a oricarui sistem de semnificare, de la limbajul verbal la gesturi, de la imagini la obiecte functionale si o teorie a productiei de semne, care reelaboreaza traditionalele tipologii ale semnelor, reconsidera moduri in care se produc materialmente obiecte destinate functiei - semn. Problemele traditionale ale lingvisticii, logicii limbajelor naturale, ale retoricii, esteticii, filosofiei limbajului si ale teoriei perceptiei, sunt aici preconsiderate intr-o viziune coerenta si sistematica."

(Editura, Postfata)

HRABAK, JOSEF

Introducere in teoria versificatiei

Editura Univers, Bucuresti, 1983

"Cunoscator profund al versificatiei, Hrabak reuseste sa dea un excelent manual care, in multe locuri, isi depaseste destinatia. El este rodul muncii unui cercetator subtil si avizat, cu idei originale, iar introducerea in teoria versificatiei va fi utila si celor care au depasit nivelul de initiere implicat de caracterul lucrarii."

(Mihai Pop, Prefata)

DRAGOMIRESCU, N. GH.

Mica enciclopedie a figurilor de stil

Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975

"Nu este nevoie sa insistam asupra importantei pe care o are cunoasterea figurilor de stil pentru analiza literara, incepand chiar din gimnaziu si terminand cu critica si estetica literara, intreprinse profesional. Lucrarea de fata face o incercare de descriere si clasificare a unui numar considerabil de figuri, pentru a constitui si un punct de plecare in cercetarile viitoare, menite sa determine coeficientul stilistic al fiecarei figuri odata cu valoarea sa estetica. Data fiind relatia cauzala dintre valoarea estetica si functia poetica a unei figuri, se poate observa ca pornind inductiv de la functie se poate determina valoarea; dupa cum, pornind deductiv de la cunoasterea valorii sau capacitatii estetice, se poate explica functia stilistica sau poetica a figurii".

(Prefata)

MARSAIS, CÉSAR CHESNEAU DU

Despre tropi

Editura Univers, Bucuresti, 1981

"Tropii sunt «figuri de cuvinte»; ei rezulta din diversificarea semnificatului, drept care s-ar putea spune ca tropii sunt figuri de semnificatie. Cuvintele fac obiectul intregii materii a gramaticii, care le examineaza, rand pe rand, dupa ipostaza lor in manifestarea lingvistica: partea care studiaza «diferitele sensuri in care este folosit un acelasi cuvant intr-o aceeasi limba» alcatuieste obiectul tratatului Despre tropi."

(Maria Carpov, Prefata)

RICOEUR, PAUL

Metafora vie

Editura Univers, Bucuresti, 1984

"Metafora este procesul retoric prin care discursul pune in libertate puterea pe care o comporta anumite fictiuni de a redescrie realitatea. Legand astfel fictiunea de redescriere, restituim intregul sens descoperirii pe care o face Aristotel in a sa «Poetica», si anume ca o «poesis» a limbajului isi are originea in conexiunea dintre «mythos» si «mimesis».

Aceasta intalnire dintre fictiune si redescriere ne duce la concluzia ca locul metaforei, locul sau cel mai intim si cel mai ultim, nu este nici cuvantul, ci copula verbului a fi. Acest «este» metaforic semnifica in acelasi timp «nu este» si «este ca»."

(Paul Ricoeur, Introducere)

STREINU, VLADIMIR

Versificatia moderna

Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1966

"Versificatia moderna nu e numai cea mai finisata constructie a lui Vladimir Streinu, dar este una dintre cele mai geometrice ale genului la noi. Autorul a decantat o masa uriasa de informatii si a ales, cu o evidenta decizie, materialul cel mai rezistent. Asertiunea se sprijina intotdeauna pe un prundis de documente, dar autorul se scufunda in ele ca un scafandru, pentru a scoate la lumina idei, nu intamplator, isi subintituleaza sinteza «studiu istoric si teoretic aspra versului liber»."

(Constantin Sorescu, "Flacara", 1966)

BORDEIANU, MIHAI

Versificatia romaneasca

Editura Junimea, Iasi, 1974

"Nu ne vom ocupa in volumul de fata decat de descrierea structurii versului romanesc in generalitatea sa. O astfel de lucrare lipseste si marea noastra poezie ar fi meritat mai multa intarziere din partea specialistilor, asupra ei, insa teoria versului a fost tot timpul neglijata la noi. Cum insa nu poate exista poezie in afara de limba si orice vers pentru a se realiza trebuie sa se imbrace in cuvinte, vom trata in cuprinsul acestei lucrari si acest aspect, dar limba versului nu se confunda cu cea obisnuita, ci este mai mult sau mai putin artificiala (deoarece, in vorbirea curenta, nimeni nu intrebuinteaza versuri)."

(Mihai Bordeianu)

GÁLDI, LADISLAU

Introducere in istoria versului romanesc

Editura Minerva, Bucuresti, 1971

"Lucrarea de fata e destinata sa prezinte cititorilor, in linii mari, evolutia verbului romanesc; aceasta mica sinteza trebuie situata insa in cadrul istoriei versului european, conform cerintelor unei discipline abia nascute pe care am incercat s-o numesc «metrica comparata» sau «istorie comparata a versificatiei». Desi caracterul unui sistem de versificatie depinde, in mod neindoios, in primul rand, de caracterul fonetic si fonologic al limbii cu ajutorul caruia acest sistem se reveleaza in opere orale ori scrise, totusi circulatia formelor metrice nu se margineste deloc la o singura limba si la un singur popor, ci admite, in general, o raspandire mult mai larga, prin contactele si influentele binecunoscute din istoria civilizatiei si, in primul rand, din istoria literaturii."

(Ladislau Gáldi)

CARACOSTEA, DUMITRU

Expresivitatea limbii romane

Editura Polirom, Iasi, 2000

"Lucrarea de cercetare a criticului D. Caracostea reactualizeaza un domeniu controversat in cadrul lingvisticii comparate: specificul limbii romane in contextul european si in special in cel romanic.

Structurata complex, cartea se raporteaza in mod constant la principiul estetic al limbajului, in «necesitatea de a privi limba romana ca opera de arta, de a-i descoperi si valorifica virtualitatile expresive».

Preocuparea de capatai a autorului ramane reliefarea specificului romanesc al limbii, legat de istoria spirituala si de acel modus vivendi al spatiului romanic oriental, expresie, pe plan istoric si geografic, a etnicului romanesc."

(Prezentare)

IRIMIA, DUMITRU

Introducere in stilistica

Editura Polirom, Iasi, 1999

Stilistica intre lingvistica si poetica. Dimensiunea stilistica a textului. Comunicarea lingvistica intre lume si limba. Functia stilistica. Stilul. Principii ale generarii stilului. Oral-scris in stilistica limbii romane. Stilurile functionale: stiintific, beletristic, religios, publicistic, juridico-administrativ. Textul literar intre stilistica si poetica: Mihai Eminescu, Panait Istrati, Max Blecher, Anita Nandris - sunt capitolele acestei lucrari.

NEGRICI, EUGEN

Expresivitate involuntara

Editura Universalia, Bucuresti, 2000

"Nu stim daca in aceasta carte a vorbit nelinistea celui care se pregateste sa afle o cale de supravietuire a literaturii sau credinta orgolioasa ca literatura este o fatalitate a limbajului."

(Eugen Negrici)

SANDULESCU, ALEXANDRU

Literatura epistolara

Editura Minerva, Bucuresti, 1982

"In fond, ce este scrisoarea si care e statutul ei literar, daca are vreunul? Nu ne gandim, evident, nici la Scrisorile persane ale lui Montesquieu, care sunt eseuri filosofice si politice, nici la Scrisorile lui Eminescu, nici la Scrisorile lui Ioan Ghica de toti cunoscute ca o capodopera a memorialisticii romanesti. In discutie este scrisoarea particulara, asa cum au inchinat-o scriitori si nescriitori, cum au facut-o celebra Cicero, Voltaire, cum aveau s-o prezinte cu succes la noi M. Kogalniceanu, Al. Odobescu, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu."

(Al. Sandulescu)

SAUSSURE, FERDINAND DE

Curs de lingvistica generala

Editura Polirom, Iasi, 1998

In spatiul privilegiat al cursului de lingvistica generala - text de referinta in stiinta limbii, a carei istorie il consemneaza ca pe un moment cheie, marcand o expansiune conceptuala si doctrinara fara precedent in domeniu - isi gasesc solutia, de multe ori definitiva, unele dintre cele mai controversate probleme ale lingvisticii si ale obiectului acesteia, limba. Intocmit de Bally si Sechehaye prin reconstituirea conceptiei magistrului (exprimata in cele trei cursuri de lingvistica generala tinute de Saussure la Universitatea din Geneva), Cursul cunoaste cea mai valoroasa varianta a sa in editia critica datorata lui Tullio De Mauro, editie la care publicul roman are, in sfarsit, acces.

(Prezentare)

MARTINET, ANDRÉ

Elemente de lingvistica generala

Editura Stiintifica, Bucuresti, 1970

".denumirea unei limbi ca un instrument sau ca o unealta este foarte utila pentru a deosebi limbajul de alte institutii. Functia esentiala a limbii ca instrument de comunicare: romana, de pilda, este inainte de toate unealta care permite vorbitorilor de «limba romana» sa intre in legatura unii cu altii. Vom vedea ca daca o limba se modifica de-a lungul timpului, aceasta se explica mai ales prin adaptarea cea mai economica la satisfacerea nevoilor de intelegere ale comunitatii care o vorbeste."

(André Martinet)

JACQUES, MOESCHLER; REBOUL, ANNE

Dictionar enciclopedic de pragmatica

Editura Echinox, Cluj, 1999

"Desi se propune ca «dictionar», cartea nu este organizata in jurul unor articole clasice de tip lexicografic, ci in capitole, 18 la numar, asemenea unui adevarat «tratat» de specialitate, care ofera explicatii pentru conceptele - cheie ale ultimelor curente si tendinte din pragmatica, cele mai putin cunoscute pana acum la noi, dar care sunt comentate sub aspectul continuitatii pe care o formeaza cu teorii mai "clasice", teoria actelor de vorbire, pragmatica integrata si pragmatica cognitiva, pragmatica contextului, pragmatica referintei, pragmatica enuntarii, a argumentarii, a figurilor, a naratiunii si fictiunii etc. Astfel, domenii cum sunt gramatica, filosofia, analiza discursului, analiza conversatiei s.a. se gasesc aici in centrul atentiei si sunt privite din perspectiva cercetarilor anterioare, dar si a posibilelor deschideri viitoare."

(Postfata)

GREIMAS, ALGIRDAS JULIEN

Despre sens (eseuri semiotice)

Editura Univers, Bucuresti, 1975

"Un eseu al lui Greimas incepe abrupt si paradoxal: «Cand ne referim la sens este extrem de greu sa spunem despre el ceva cu sens.» Traim de fapt intr-o lume semnificanta; pentru omul obisnuit problema sensului nu se pune, sensul exista. Orice intrebare despre sens, continua autorul, este metalingvistica. Grija lui e de a intelege, intocmind un discurs propriu despre sens, un fel de «imensa metafora izotopica a lumii.» Dimpotriva, pentru semiotician «stiinta e baza unei iscusinte»."

(Cornel Moraru, "Vatra", 1976)

CORNEA, PAUL

Regula jocului

Editura Eminescu, Bucuresti, 1980

"Perspectiva asupra literaturii din volumul de fata e cea a speciilor si nu a spetelor, a versantului colectiv al literaturii (genuri, curente, tipologii, concepte) si nu a operelor si autorilor individuali. Iar versantul colectiv nu e explorat in sensul poeticii ori al fenomenologiei ori al hermeneuticii propuse de Adrian Marino sub denumirea de «critica a ideilor literare», ci in sensul categorial si istorist al sociologiei. Cu alte cuvinte, scopul cercetarii nu e doar de a controla conceptual haosul manifestarilor literare empirice, gasind numitorul comun al unor fenomene apropiate si construind «modele» de performanta (axate pe lector), cum fac, de pilda, poetica, fenomenologia ori "estetica receptarii". Aceasta preocupare e in fapt subordonata alteia si anume aceleia de a corela literarul cu socialul, de a elucida rolul aparatelor colective (institutionalizate sau nu) care conditioneaza jocul literaturii si de a surprinde modularile discursului social in spatiul interior si extratextual ."

(Paul Cornea, Prefata)

BARILLI, RENATO

Poetica si retorica

Editura Univers, Bucuresti, 1975

"Renato Barilli isi axeaza cele noua studii din Poetica si retorica pe denuntarea "lamentabilei disocieri a sensibilitatii, de care vorbise cu pertinenta si Eliot, adica pe divortul dintre simtire si gandire, ceea ce in alti termeni poate fi exprimat prin divortul dintre «motivele fantastic-imaginative si cele intelectual-cognitive», survenit in gandirea europeana dupa compromiterea idealurilor umanismului renascentist, ca urmare a actiunilor conjugate ale empirismului englez, ale rationalismului cartezian, ale esteticii sentimentului, ale romantismului si, in sfarsit, ale croceanismului."

(Postfata)

Ce este literatura? (Scoala formala rusa)

Editura Univers, Bucuresti, 1983

"Curentul pe care ne-am obisnuit sa-l numim Formalismul rus - Scoala sau Metoda formala - ocupa un loc aparte in cercetarile de teoria literaturii din secolul nostru.

Inceputurile interesului pentru forma si sensurile noi ce se dau acestei notiuni trebuie cautate in urma pana la Formalismul german in muzica si artele plastice, pana la W. Worringer si N. Wolfflin, in persistenta principiilor formaliste, in fundamentarea analizelor structurale ale operelor literare si folosirea teoriei si metodologiei semiotice intinsa pana in zilele noastre. Din cercul de la Moscova au facut parte printre altii, Roman Jakobson, O. Bik, B. Tomosevschi, I. Tanianov."

(Mihai Pop, Prefata)

Poetica si stilistica. Prolegomene si antologie

Editura Univers, Bucuresti, 1972

"Volumul de fata cuprinde doua tipuri de studii, menite sa prezinte intr-o perspectiva istorica si dialectica preocupari importante din domeniul poeticii si al stilisticii moderne. Prima parte, intitulata Prolegomene, isi propune sa introduca cititorul in problematica atat de complexa a teoriilor despre limbajul literar, despre fenomenul stilistic si mesajul poetic, despre interpretarea semiologica a faptului literar etc. Se trece apoi la diferitele conceptii si analize concrete care ilustreaza tehnica si arta interpretarii literare, analiza specifica valorilor stilistice, ajungandu-se pana in pragul epocii moderne a structuralismului, cu teoriile si lucrarile aplicative ale asa-zisei scoli formale. Mai departe selectia noastra infatiseaza un tablou nepartinitor al unor conceptii promovate de Noua Critica si de structuralism."

(Mihail Nasta, Nota asupra editiei)

Pentru o teorie a textului. Antologie "Tel Quel" 1960-1971

Editura Univers, Bucuresti, 1980

"Prezenta antologie isi propune sa ofere accesul direct la unele texte elaborate in jurul revistei «Tel Quel», intre anii 1960-1971 (perioada considerata de insisi membrii grupului ca etapa distincta a evolutiei lor, in care s-au pus bazele edificiului teoretic al grupului) [].

Studiile selectionate au fost grupate in doua sectiuni: prima, mai densa, contine texte preponderent teoretice, care schiteaza directiile de cercetare si platforma ideologica a grupului, cealalta sectiune, mai restransa, contine studii variate, cu precadere aplicative, care se opresc asupra unor momente reprezentative (Dante, Lautréamont, Mallarmé, Robbe-Grillet), deschizand astfel noi perspective asupra a ceea ce se poate chema o istorie literara."

(Adriana Babeti si Delia Sepetean-Vasiliu, Nota asupra editiei)

CORTI, MARIA

Principiile comunicarii literare

Editura Univers, Bucuresti, 1981

"In cadrul semanticii literare italiene, Maria Corti continua preocuparile unor cunoscuti cercetatori ai limbii care trasasera deja in lucrarile lor jaloanele abordarii formale a limbii literare. Se stie ca aceasta directie inaugureaza in Italia critica stilistica pe urmele lui L. Spitzer si Ch. Bally. Chiar structuralismul continuu se dezvolta tot ca o prelungire a criticii stilistice spitzeriene."

(M. Mincu, Prefata)

RICOEUR, PAUL

Conflictul interpretarilor (eseuri de hermeneutica)

Editura Echinox, Cluj, 1999

"Eseurile de hermeneutica adunate in acest volum, desi au fost scrise intr-o perioada de zece ani, in voia imprejurarilor, acopera asemenea tiglelor unui acoperis, spatiul de conflicte pe care-l deseneaza. Un prim nucleu de conflicte e atins in discutarea «structuralismului» si a «mortii subiectului», in vreme ce problema dublului sens ne duce la incrucisarea de drumuri in care semiologia, sprijinita pe lingvistica structurala, invaluieste semantica (studiile privind teoria frazei) sau insistenta discursiva. Cu aceste instrumente de lucru sunt explorate cateva simboluri fundamentale, integrate initial ciclului culpabilitatii: acuzarea, pedeapsa, figura tatalui. Asumand, in lectura lor, dublul conflict dintre credinta si religie, gandirea hermeneutica da din nou viata filosofiei religiei, intemeiata de Kant si de Hegel."

(Din prezentarea volumului)

PLETT, F. HEINRICH

Stiinta textului si analiza de text

Editura Univers, Bucuresti, 1983

"In lucrarea de fata am elaborat o stiinta a textului cu doua componente, una non-estetica (textuala) si una estetica (literara). Explicitarea lor se desfasoara in trei etape: (1) prin sistematizarea conceptelor traditionale de literatura dupa principiile directoare ale constituirii lor; (2) prin tripla dimensionare semiotica a «textualitatii» pe baza unei conceptii lingvistice asupra textului; (3) prin cristalizarea sistematica a tehnicilor retorico-stilistice ale limbii ca parti componente ale unui model estetic pentru text."

(Heinrich F. Plett)

THOM, FRANÇOISE

Limba de lemn

Editura Humanitas, Bucuresti, 1993

"Dupa cum Biserica vie creata de bolsevici serveste la distrugerea religiei, falsele alegeri la dezamorsarea veleitatilor democratice, falsa legalitate la impiedicarea nasterii unui drept veritabil, tot astfel falsa limba blocheaza comunicatia si ingheata formarea unei societati civile care ar pune in pericol puterea comunista, atrage gandirea pe linii secundare, ridica obstacole in dezvoltarea unui subiect. Printre toti strigoii pusi in miscare de ideologie, limba fantoma prezinta cel mai mare pericol.

Caci aceasta limba nu se multumeste sa ascunda realul, selectionand din acesta obiective asupra carora ea focalizeaza raza mortala a ideologiei. Efortul sau de distrugere este infinit mai sistematic. El are in vedere un punct central, atat al gandirii, cat si al constiintei: prin concept, prin reprezentare, prin memorie, limba de lemn vizeaza intotdeauna principiul individuatiei, esenta lucrurilor si a fiintelor."

(Françoise Thom, Postfata)

FONTANIER, PIERRE

Figurile limbajului

Editura Univers, Bucuresti, 1977

"In ce consta in esenta originalitatea retoricii lui Fontanier in epoca si a modernitatii sale in contextul cercetarii actuale? Spre deosebire de antecesori care abordau materia, fie de la nivelul prea vag al ansamblului discursului, fie de la cel prea restrans al cuvantului (pozitia unui lingvist si nu a unui retorician), Fontanier se centreaza asupra conceptului de figura in jurul careia isi edifica teoria. Dar ce este figura? «Figurile discursului sunt aspectele formale, intorsaturile mai mult sau mai putin izbutite, prin care discursul in exprimarea ideilor, gandurilor si a sentimentelor, ne indeparteaza mai mult sau mai putin de ceea ce ar fi fost exprimarea simpla si banala». Deci Fontanier isi fundamenteaza definitia figurii pe ceea ce, in stilistica contemporana se numeste «écart» dar nu ca abatere de la limbajul uzual, comun, pentru ca la acest nivel, fie si involuntar, figurile au o frecventa destul de ridicata, ci de la sensul literal al cuvantului (concept mai exact si mai usor de precizat)."

(Paul Dugneanu, "Contemporanul", 1978)

a) Domeniul umanist

LAQUEUR, THOMAS

Corpul si sexul. De la greci la Freud

Editura Humanitas, Bucuresti, 1998

"Din originalul studiu al lui Thomas Laqueur, profesor de istorie la Universitatea Berkley, veti afla un fapt uimitor: actualul model bisexual al corpului omenesc a aparut in istorie relativ tarziu.

Oricand ar parea de ciudat, de la Aristotel pana in secolul al XVII-lea s‑a crezut ca exista un singur sex, cel masculin, organele genitale feminine fiind socotite organe barbatesti, intoarse cumva spre interior.

Autorul pune aceasta ciudatenie pe seama viziunii despre lume a epocii si nu a unor interpretari gresite ale datelor anatomice. Abia sub presiunea politicului, viziunea aceasta s-a schimbat, ivindu-se masculinul si femininul - cele doua sexe, net diferentiate, de astazi."

(Din prezentarea volumului)

GIARDINA, ANDREA

Omul roman

Editura Polirom, Iasi, 2001

"Reprezentant al unei civilizatii si al unui imperiu «supranational», care au extins pana la limita maxima dimensiunile timpului si spatiului, osciland permanent intre caracterul unificator impus de cultura greco-romana si valentele schimbatoare ale unei humanitas, omul roman se misca in labirintul celei mai complexe societati care a existat inainte de revolutia industriala."

(Editura)

CAVALLO, GUGLIELMO

Omul bizantin

Editura Polirom, Iasi, 2000

"Cetatean al unei lumi terestre care nu e decat proiectia palida a celei celeste, omul bizantin isi traieste individualismul intr-o ordine ierarhic constituita, in respectul fata de valorile traditiei, cautand dreapta masura, fara a se sustrage insa fascinatiei si ororii exceselor; el este mostenitorul orgolios al unui imperiu care-si calca in picioare vrajmasii pentru ca are de partea sa puterea lui Hristos."

(Guglielmo Cavallo, Postfata)

VILLARI, ROSARIO

Omul baroc

Editura Polirom, Iasi, 2000

"Definirea acestui concept de «baroc» a dat mult de furca specialistilor. Aparut initial in Italia - ca stil in arhitectura si artele plastice, in veacurile XVI, XVII, XVIII - barocul s-a extins apoi, in Germania, Franta, Spania. Curentul artistic al barocului a constituit si obiectul de studiu pentru cercetatorii romani Adrian Marino, Dan Horia Mazilu si Edgar Papu, dar abia cu aceasta culegere de eseuri avem o imagine globala a tipurilor reprezentative de om baroc."

(Ionel Savitescu, Impresii despre omul baroc,
"Ateneu", nr. 4 (379), aprilie 2001)

FURET, FRANÇOIS

Omul romantic

Editura Polirom, Iasi, 2000

"Dintre curentele literare, neindoios, romantismul a creat cele mai mari probleme teoreticienilor si istoricilor literari. Ca atare, termenul «romantic» apare atestat in limba engleza la jumatatea veacului al XVII-lea, dar pana la ivirea manifestului romantismului - prefata lui Victor Hugo la drama Cromwell (1830), va mai dura. Dupa aceasta data, romantismul reverbereaza impetuos in mai toate tarile europene, sub diferite modalitati: literara, plastica, juridica, filosofica, politica."

(Ionel Savitescu, Impresii despre omul romantic, in
"Ateneu", nr. 3 (378), martie 2001, anul 38, serie noua)

VOVELLE, MICHEL

Omul Luminilor

Editura Polirom, Iasi, 2000

"Omul Luminilor? Imaginea lui ni se impune cu putere in sensul literal al termenului. Pe el il reprezinta William Blake in 1780 in compozitia Glad Day, intr-o goliciune linistita si indrazneata, cu bratele larg deschise, intr-un nimb stralucitor, ce pare sa se raspandeasca din el, pe un fond intunecos. El este centrul universului: om de lumina, am inclina sa spunem. [.]. Om liber, cuceritor, adevaratul stapan al universului, pentru ca a exorcizat fortele umbrei si ale trecutului."

(Michel Vovelle, Introducere)

DONADONI, SERGIO

Omul egiptean

Editura Polirom, Iasi, 2001

"Intelept sau crud, opulent sau tiranic, profanator, superstitios si atotstiutor, infantil, exemplar din punct de vedere politic, pios si cinic, Egiptul anticilor este o tema frecventa a meditatiilor de tot soiul, dar fundamental negat intelegerii.

Ceea ce stim cu adevarat despre Egiptul antic ne este furnizat de Egiptul insusi, de la pamantul sau atat de fecund din punct de vedere arheologic, in masura sa conserve si sa ne dea ceea ce in alte tari este de neconceput, si pana la dovezile scrise, papirusurile - mai precis, documente specifice si autentice de orice nivel, de la conturile particulare la rescriptele regale si texte literare.

Ambitia acestei lucrari este aceea de a face Egiptul antic comprehensibil in raport cu lumea noastra culturala, mentinand clare acele perspective care ii permit sa fie asemanator cu ea, dar in acelasi timp diferit."

(Sergio Donadoni, Postfata)

RICOEUR, PAUL

De la text la actiune (eseuri de hermeneutica II)

Editura Echinox, Cluj, 1999

"Paul Ricoeur si-a adunat in 1986, o a doua suita de eseuri de hermeneutica, situate in continuarea directa a celor din Le conflit des interprétations (Conflictul interpretarilor), tiparite in 1969. Fiind vorba, si pentru o carte si pentru cealalta, de serii de eseuri, si nu de sinteze rigid articulate, puntea de legatura cu prima dintre ele este usor de facut, paginile cu care se deschide De la text la actiune ofera, de altfel, ele insele o legatura, reluand in rezumat principalele probleme privitoare la demersul unificator, care este marturisit in secventa initiala a Conflictului interpretarilor, acela de a realiza o «grupare de probleme hermeneutice pe metoda fenomenologica», in stare sa duca la «reinnoirea fenomenologiei prin hermeneutica»."

(Din prezentarea cartii)

DELUMEAU, JEAN

Pacatul si frica. Culpabilitatea in occident (secolele XIII-XVIII),
vol. I

Editura Polirom, Iasi, 1997

"Niciodata vreo civilizatie nu a acordat o asemenea pondere - si un asemenea pret - culpabilitatii si rusinii, asa cum a facut occidentul secolelor XIII-XVIII.

Suntem aici in fata unui fapt major asupra caruia nu vom insista niciodata indeajuns. A incerca, intr-un spatiu si pe o secventa cronologica data, sa faci istoria pacatului, deci a imaginii de sine negativa, inseamna sa te situezi in inima unui univers uman. Inseamna sa detasezi totodata un ansamblu de relatii si de atitudini constitutive unei mentalitati colective. Inseamna sa redescoperi meditatia unei societati asupra libertatii umane, asupra vietii si a mortii, asupra esecului si a raului. Inseamna sa dezvalui conceptia ei asupra raporturilor dintre om si Dumnezeu si felul in care si-l reprezinta pe acesta. Deci, in interiorul anumitor limite inseamna sa intreprinzi in acelasi timp o istorie a lui Dumnezeu si o istorie a omului. Cum este Dumnezeu, bun sau mai degraba drept? Timp de cateva secole, o civilizatie intreaga si-a pus neincetat aceasta intrebare."

(Jean Delumeau)

DELUMEAU, JEAN

Pacatul si frica. Culpabilitatea in occident (secolele XIII-XVIII),
vol. II

Editura Polirom, Iasi, 1998

"«Exista mai multe moduri, la fel de valabile unele ca si altele de a conduce istoria mentalitatilor.» Calea aleasa aici a fost de a pune in lumina amploarea capatata, incepand de la elite, de discursul amenintarii si al fricii. De ce si cum a devenit el credibil? Raspunsul ni s-a parut a consta intr-o coincidenta care ar fi putut sa nu se produca intre o predicare pesimista ce-si largea rapid audienta si o serie de nenorociri colective de mari dimensiuni care s-au abatut asupra occidentelor de la Ciuma neagra pana la sfarsitul razboaielor religioase.

Predicatorii pareau a avea dreptate sa spuna ca omul este vinovat si sa anunte pedepse atat pe lumea asta, cat si pe lumea de dincolo. Eliberarea de amenintarile care apasau asupra vietii cotidiene a dus, incepand cu secolul XVIII, la interogatii asupra temeiului acestei pastorale.

(Autorul)

DELUMEAU, JEAN

Marturisirea si iertarea. Dificultatile confesiunii. Secolele XIII-XXIII

Editura Polirom, Iasi, 1998

"Confesiunea a vrut sa linisteasca, insa dupa ce l-a nelinistit pe pacatos. Ea a iertat fara incetare; dar nu tot ea a prelungit dincolo de limitele rezonabile lista si circumstantele pacatelor? Ea a modelat cunostinta, a facut sa progreseze interiorizarea si simtul responsabilitatii; dar tot ea a dat nastere la maladia scrupulului, si din cauza ei asupra a milioane si milioane de credinciosi a apasat un jug foarte greu."

(Jean Delumeau)

JUNG, CARL GUSTAV

Tipuri psihologice

Editura Humanitas, Bucuresti, 1997

"Opera capitala a lui Jung, cuprinzand forma definitiva a teoriei sale tipologoce si fundamentarea ei istorica, Tipuri psihologice apare in prima sa versiune romaneasca integrala. Tipologia jungiana este, probabil, cea mai putin reductiva si echilibrata din cate s-au constituit in phihologie. Cele opt tipuri care o compun sunt rezultatul combinatiei a patru «tipuri functionale» cu doua «tipuri de atitudine». Primele departajeaza oamenii dupa functia psihologica pe care o folosesc de preferinta spre a se orienta in lume (gandirea, simtirea, senzatia ori nutritia), in vreme ce «tipurile de atitudine» extrovertit si introvertit - diferentiaza indivizii dupa ponderea conferita «obiectelor» lumii exterioare (lucruri si semeni) in raport cu evenimentele launtrice."

(Postfata)

STEINER, GEORGE

Dupa Babel

Editura Univers, Bucuresti, 1983

"Romanii au pastisat pe greci, apoi pe iudei (pe cei saraci, izgoniti, exilati in diaspora) si salbatica Europa (tanara!) a dobandit o mentalitate in care se amesteca elementele din bazinul european. Cultura si civilizatia ei s-au constituit prin aceleasi mijloace. Dar substratul uman a ramas adolescent, crud, impulsiv. De ce sa ne miram atunci ca in creuzetul european s-au nascut toate relele care s-au varsat peste lume (razboaie mondiale, inchizitia) si tot aici - justificarile teoretice, demonstratiile, scuzele, promisiunile."

(George Steiner)

DURAND, GILBERT

Structurile antropologice ale imaginarului

Editura Univers, Bucuresti, 1977

"El porneste de la o conceptie care postuleaza semantismul imaginilor si propune noi baze, noi unghiuri de vedere pentru revalorificarea imaginarului. Teoria semantica este ancorata in antropologie si, in vederea acestui gest fundamental, Durand introduce conceptul de traseu antropologic - imaginar. Iata si definitia acestui traseu: «schimbul neincetat care se produce la nivelul imaginarului intre pulsiunile subiective, asimilatoare si somatiile obiective emanand din mediul cosmic si social»."

(G. Gheorghita, "Ramuri", 1977)

BERDIAEV, NIKOLAI

Sensul creatiei

Editura Humanitas, Bucuresti, 1992

"Cand Berdiaev vorbeste despre creatie, el nu are in vedere sensul curent, preponderent cultural al termenului Omul se justifica prin creatie pentru ca prin creatie isi manifesta prestigiul «asemanarii cu Dumnezeu». Dumnezeu e, inainte de toate, Creatorul. Si daca suntem alcatuiti dupa modelul sau, atunci ii vom semana cu atat mai mult cu cat vom fi noi insine mai creatori. Omul nu imita prin creatie lumea creata, ci o amplifica. De asemenea, el nu-l imita pe Creator, ci il face prezent, participand la demiurgia lui. Arta omeneasca e un act ontologic: adauga fiintei lumii fiinta noua si celor sapte zile ale Facerii o perpetua zi a opta. A fi om, in chip deplin, e a trai in extazul celei de-a opta zi, a redeschide mereu ciclul primordial pe care Dumnezeu l-a pecetluit cu odihna Sa.

«Opera» lui Dumnezeu a putut fi corupta prin pacat. «Operei» omenesti ii revine datoria de a restaura, impotriva pacatului, orizontul mantuirii."

(A. Plesu, Prefata)

LOTMAN, IURI

Studii de tipologie a culturii

Editura Univers, Bucuresti, 1974

"Cu rigoarea unui logician, Lotman inainteaza pas cu pas in stabilirea unor prolegomene necesare la o tipologie a culturii care se vrea stiinta. Pentru el, cultura este un sistem de semne, organizat intr-un mod determinat Ca si Blaga, in Trilogia culturii, Lotman determina caracterul inexorabil al culturii prin identificarea functiei culturale cu o functie esentiala conditiei umane."

(Nicolae Balota, "Romania literara", 23 ianuarie 1975)

SOUZENELLE, ANNICK DE

Simbolismul corpului uman

Editura Amarcord, Timisoara, 1996

"O carte senzationala, care ne redescopera propriul corp, invatandu-ne sa-l citim si sa-l descifram ca pe o noua limba: limba straveche a arhetipurilor. O anatomic simbolica, asa cum au descris-o si inteles-o Cartile Traditiei: Vedele, Biblia, Evangheliile, Coranul."

(Adriana Babeti, Din prezentarea cartii)

RICOEUR, PAUL

Despre interpretare. Eseu asupra lui Freud

Editura Trei, Bucuresti, 1998

"Cartea se refera la Freud, si nu la psihanaliza, aceasta inseamna ca lipsesc de aici doua lucruri: experienta analitica insasi si luarea in considerare a zorilor post-freudiene. [] Apoi, aceasta carte nu este o carte de psihologie, ci una de filosofie. Ceea ce ma intereseaza este noua intelegere a omului introdusa de Freud. [] Problema mea este aceea a consistentei discursului freudian."

(Paul Ricoeur, Din prezentarea cartii)

BERDIAEV, NIKOLAI

Cunoasterea de sine

Editura Humanitas, Bucuresti, 1998

"Tot ce tine aici de amintiri si constituie materialul biografic este expus sec si adesea schematic. Aceste parti ale cartii imi sunt necesare pentru a descrie diferitele atmosfere pe care le-am traversat in istoria spiritului meu. Dar continutul principal al cartii este cunoasterea de sine, cunoasterea propriului spirit si a cautarilor spirituale. Ma intereseaza nu atat caracterizarea mediului, cat caracterizarea relatiilor mele la mediu."

(N. Berdiaev, Din prezentarea cartii)

SPARIOSU, MIHAI I.

Resurectia lui Dionysos

Editura Univers, Bucuresti, 1997

" Studiile lui Mihai I. Spariosu introduc, in dezbaterile actuale referitoare la natura semnificatiei, la resorturile ei filosofico-ideologice, o foarte utila perspectiva interdisciplinara. Pe de o parte, autorul dezvaluie - in spatele modelelor discursive culturale - persistenta unei traditii mimetice intemeiate pe o notiune violent - conflictuala de diferenta - aceea devine «model» si «copie», semnificant si semnificat. Pe de alta parte, el incearca sa imagineze un model alternativ bazat pe meditatie, () un model non-conflictual de semnificatie, menit sa medieze intre filosofie si poezie, concept si metafora, intr-o incercare de depasire a luptei pentru putere."

(Marcel Cornis-Pope, Violence and Meditation, 1995)

CARLYLE, THOMAS

Cultul eroilor

Editura Institutul European, Iasi, 1998

"Cultul eroilor e o carte care, o data citita, reclama un loc de capatai. Te intorci la ea pentru marile figuri ilustrand diverse domenii ale creatiei umane, dar si pentru straniul, fascinantul ei autor. Unica prin duhul profetic ce o strabate, prin forta evocarii, prin stil, ea venea dupa destule incercari de a pune in lumina destine eroice, ca in literatura rusa (Puskin, Lermontov) sau franceza (Chateaubriand, Hugo), ca in romantismul german, asiduu frecventat de Thomas Carlyle."

(Al. Zub, Prefata)

ROUGEMONT, DENIS DE

Iubirea si Occidentul

Editura Univers, Bucuresti, 1987

"Am plecat de la un tip de pasiuni asa cum traiesc occidentalii, de la o forma extrema, aparent exceptionala: mitul lui Tristan si al Isoldei. Avem nevoie de acest reper fabulos, de acest exemplu sclipitor si comun daca vrem sa intelegem rostul si finalitatea pasiunii in viata noastra.

Indragostitii vor spune ca sunt cinic, iar cei ce nu au cunoscut niciodata adevarata pasiune vor fi uimiti sa constate ca i-am consacrat o carte intreaga. Unii vor spune ca definind iubirea o ucidem; altii, ca ne pierdem timpul. Cine va aprecia cartea mea?"

(Denis de Rougemont, Cuvant inainte)

HUIZINGA, JOHAN

Homo ludens

Editura Univers, Bucuresti, 1977

"Eseul lui Johan Huizinga, Homo ludens, subjuga in intregime atentia prin farmecul dizertatiei inteligente si erudite. Cu o uimitoare capacitate analitica izvorata ca din inteligenta unui «uomo universale», celebrul savant olandez a reusit sa alcatuiasca o adevarata filosofie a jocului, sa ofere o cheie pretioasa in explicarea fiintei umane.

Eseul ne obliga la o meditatie profunda asupra fiintei umane din perspectiva jocului, loc geometric de invaluire, manifestare si perfectionare a insusirilor omenesti. Parafrazand un vechi proverb romanesc am putea rezuma astfel mesajul cartii savantului olandez: spune-mi cu cine te joci, ca sa-ti spun cine esti."

(N. Nicolescu, "Ateneu", 1977)

VÖSSLER, KARL

Din lumea romanica

Editura Univers, Bucuresti, 1986

"Autor de monografii, istorii literare, studii despre concepte si forme literare, Vössler a venit in literatura cu arsenalul metodologic al lingvistului si, poate mai important, cu o conceptie unitara care, desi are slabiciunile ei, permite o abordare mai stricta si precisa, mai ordonata, a faptelor atat de disparate care formeaza ceea ce numim azi literatura. Un exemplu relevant este sfera preocuparilor savantului german in acest domeniu.

Interesul lui Vössler trece rareori de secolul al XVII-lea. In acelasi sens restrictiv cronologic, studiile despre Evul Mediu sau cele care se bazeaza pe fapte tinand de cultura medievala sunt foarte numeroase. Explicatia acestor preocupari pentru un moment indepartat al culturii europene intra foarte bine in cadrele teoriei lingvistice ale lui Vössler: romanist fiind, pe el il intereseaza specificul fiecarei limbi din familia romanica, iar Evul Mediu este momentul istoric in care aceste entitati lingvistice s-au separat de trunchiul latin comun; acum se plaseaza deci aparitia spiritului fiecarui popor in parte, acum se produc cele mai diferentiatoare inovatii."

(Mihai Pop, Prefata)

NIETZSCHE, FRIEDRICH

Stiinta voioasa. Genealogia moralei. Amurgul idolilor

Editura Humanitas, Bucuresti, 1994

"Intreaga carte nu este altceva decat o desfatare dupa lipsuri si neputinte indelungate, strigatul de bucurie al puterilor revenite, al credintei reinviate in ziua de maine si de poimaine, al neasteptatului sentiment si presentiment al viitorului, al apropiatelor aventuri, al marilor din nou deschise, al telurilor din nou permise, din nou crezute."

(Stiinta voioasa)

"Noi cei care cautam cunoasterea nu ne cunoastem pe noi insine, si aceasta dintr-o pricina bine intemeiata. Nu ne-am cautat niciodata - cum s-ar putea atunci sa ne gasim intr-o zi? S-a spus pe drept cuvant: «acolo unde se afla comoara voastra este si inima voastra»; comoara noastra se afla acolo unde se afla stupii cunoasterii noastre."

(Genealogia moralei)

"Aceasta scriere - titlul o tradeaza - e inainte de toate o recreare, o pata de soare, o escapada in trandaveala unui psiholog. Poate si un nou razboi? Si nu cumva iscoditi noi idoli?. Aceasta mica scriere e o mare declaratie de razboi."

(Amurgul Idolilor)

ROHDE, ERWIN

Psyché

Editura Meridiane, Bucuresti, 1985

"Si totusi lumea elena disparuse, se stinsese ea oare cu totul? Mult, foarte mult din ceea ce oferise intelepciunea batranetei sale continua sa traiasca in speculatia credintei crestine. In toata cultura moderna, care s-a dezvoltat pornind de la crestinism sau in afara lui, in toate stiintele si in toate artele, sufletul grec, gandirea lui se pastreaza inca vii. Forma exterioara a lumii elene a incetat sa existe; spiritul ei este nemuritor. Ce a fost o data trait cu toata intensitatea in viata a spiritului, se bucura, intrat in viata spirituala a omenirii, de un anume fel de nemurire. Izvorul gandirii grecesti nu tasneste in viata omenirii mereu cu aceeasi forta si intotdeauna in acelasi loc. El nu seaca insa niciodata, dispare pentru a reaparea, se ascunde pentru a iesi din nou la lumina. Desinunt ista, non pereunt (Lucrurile acestea se sfarsesc, dar nu pier cu totul)."

(Erwin Rohde, Psyché)

Enciclopedia civilizatiei si artei egiptene

Editura Meridiane , Bucuresti, 1974

"Enciclopedia civilizatiei artei egiptene, [.] este o remarcabila carte de referinta. Acest caracter lucrarea si-l datoreaza faptului ca intruneste trei calitati: legea eruditiei, gandirea istorica umanista, inscrisa in cea mai buna traditie a rationalismului francez, si stilul pe cat de elegant-academic, pe atat de agreabil si accesibil.

Articolele, consacrate aproape tuturor domeniilor activitatii umane, sunt, de fapt, mici monografii, epuizand in buna parte problemele mai insemnate si aducand, aproape intotdeauna, un mod original de a le aborda."

(Radu Florescu, Prefata)

Enciclopedia civilizatiei grecesti

Editura Meridiane, Bucuresti, 1970

"Spiritul modern, actualitatea lucrarii, constituie unul din principalele merite ale cartii, care nu ramane in sfera de eruditie seaca, ci devine un instrument viu, menit sa dea raspunsuri accesibile si interesante unor intrebari ale oamenilor zilelor noastre, la antecedentele ei istorice, la valoarea actuala a creatiilor unei epoci de mult apuse."

(Radu Florescu, Prefata)

FREDOUILLE, JEAN-CLAUDE

Enciclopedia civilizatiei si artei romane

Editura Meridiane, Bucuresti, 1974

"Cum se traia la Roma acum doua mii de ani? Ce inseamna civilizatia romana? Complexitatea si diversitatea acestei civilizatii care si-a pus amprenta pe intreaga dezvoltare ulterioara a artei europene este prezentata de Jean-Claude Fredouille intr-o maniera concisa, dar foarte completa, care reinvie o lume si o epoca.

Zugravind o fresca vie si colorata a vietii cotidiene romane de acum doua milenii, lucrarea prezinta arta, stiinta, viata intelectuala, institutiile, organizarea sociala si distractiile Romei antice, clarificand si unele probleme ridicate de teoriile ce privesc evenimentele mai de seama ale istoriei Romei."

(Radu Florescu, Prefata)

GARIN, EUGENIO

Omul Renasterii

Editura Polirom, Iasi, 2000

"Principele, condofierul, cardinalul, curteanul, filosoful si magul, negustorul, bancherul, femeia, calatorii.

Inca de la originile Renasterii, ideea de a se naste intru o noua viata a insotit ca un program si ca un mit, diferitele aspecte ale acestei miscari. [.] Ceea ce renaste, se reafirma si se glorifica nu este numai (si nu in primul rand) lumea valorilor antice, clasice, grecesti sau romane, fata de care exista, intradevar, o intoarcere programatica."

(Eugenio Garin, Postfata)

GOFF, JACQUES LE (coordonator)

Omul medieval

Editura Polirom, Iasi, 1999

"Cartea ofera zece profiluri ale omului medieval, realizate de zece importanti medievisti contemporani, sub indrumarea istoricului Jacques Le Goff, prestigioasa personalitate in domeniu.

Calugarii, razboinicul si cavalerul, taranul si muncile campului, oraseanul, intelectualul, artistul, negustorul, femeile si familia, sfantul, marginalul.

[.] lucrarea constituie un titlu de referinta atat pentru documentarea specialistilor, cat si pentru oricine doreste sa se familiarizeze cu istoria evului mediu, din perspectiva realitatilor economice, sociale, mentale si imaginare."

(Editura)

b) Diverse

BONARDEL, FRANÇOISE

Filosofia alchimiei. Marea opera si modernitatea

Editura Polirom, Iasi, 2000

"Piatra filosofala reprezinta prima treapta ce-l poate ajuta pe om sa se ridice la Absolut.

Dincolo de aceasta incepe misterul. Dincoace, nu exista mister, nici esoterism, nici alte umbre decat cele proiectate de dorintele si mai ales de orgoliul nostru. Alchimia doar ne incredinteaza ca, daca vom lupta pana la capat ca sa ne debarasam de ignoranta, adevarul insusi va lupta pentru noi si va invinge in cele din urma totul.

Atunci va incepe poate adevarata metafizica."

(René Alleau, Postfata)

BOORSTIN, J. DANIEL

Descoperitorii

Editura Meridiane, Bucuresti, 1996

"Eroul meu este Omul - Descoperitor. Lumea pe care o vedem azi - panoramele timpului, pamantului si marilor, corpurilor ceresti si propriilor noastre corpuri, plantelor si animalelor, istoriei si societatilor umane trecute si prezente - trebuia sa fie deschisa pentru noi de catre nenumarati Columbi. Ei au ramas anonimi in strafundurile trecutului. Dar, pe masura ce ne apropiem de prezent, ei devin o lumina a istoriei, o izbucnire de trasaturi tot atat de variata ca si natura umana. Descoperirile din episoade de biografii, tot atat de imprevizibile ca si noile lumi pe care descoperitorii ni le-au deschis.

Aceasta-i o poveste fara sfarsit. Intreaga lume este inca o America. Cele mai promitatoare cuvinte scrise vreodata pe hartile cunoasterii omenesti sunt terra - incognito - pamant necunoscut."

(Daniel J. Boorstin, Prefata)

BURCKHARDT, TITUS

Alchimia. Semnificatia ei si imaginea despre lume

Editura Humanitas, Bucuresti, 1998

"Dupa unii «stiinta», dupa altii «magie», alchimia a fost intotdeauna un subiect provocator. Cartea lui Titus Burckhardt este, pesemne, prima pe care ar trebui s-o parcurga cineva preocupat de acest domeniu controversat. Lucrarea incepe cu istoria alchimiei, apoi trece in revista notiunile de baza, interpretarea lor, tehnicile, instrumentele si, nu in ultimul rand, scopul alchimiei, relatia ei cu chimia si astrologia, dar si cu filosofia sau religia, locul pe care il ocupa in general in cultura. Termeni misteriosi, pe care-i auzim adesea fara sa stim prea bine ce inseamna precum piatra filosofala, casatoria alchimica, argintul viu, materia prima - sunt explicati pe intelesul tuturor."

(Postfata)

DUBY, GEORGES

Evul mediu masculin

Editura Meridiane, Bucuresti, 1992

".cartea de fata reuneste o serie de eseuri. Sunt ca paginile unui carnet de atelier. Ele au fost scrise intre 1967-1968, in imprejurari diverse. Cea mai mare parte, cu prilejul acelor intalniri la care istoricii vin periodic pentru a confrunta rezultatul cercetarilor, criticandu-se, incurajandu-se reciproc."

(Georges Duby)

MEYER, FRANZ SALES

Ornamentica, vol. I-II

Editura Meridiane, Bucuresti, 1988

"Ornamentica lui Franz Sales Meyer, a carei prima editie a aparut in anul 1888, constituie inca de indelungata vreme o lucrare de referinta pentru domeniul artelor decorative. Tradusa in mai multe limbi si depasind in limba germana 12 editii, cartea a contribuit la formarea a numeroase generatii de artizani si decoratori, pastrandu-si actualitatea.

(Radu Florescu, Cuvant inainte)

B. GENURI SI SPECII LITERARE

a) Asupra istoriei liricului. Poetica

DENSUSIANU, OVID

Flori alese din cantecele poporului. Viata pastoreasca in poezia noastra populara

Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1966

"Ovid Densusianu este un creator de scoala folclorisitica din secolul trecut - el a dat o directie noua cercetarilor si a inceput o etapa superioara in disciplina respectiva.

Viata pastoreasca in poezia noastra populara este in fond o opera de estetica a liricii populare romanesti axata pe o unica idee, rezultat al unei meditatii laborioase si inspirate asupra creatiei folclorice."

(Marin Bucur, Prefata)

Analize de texte poetice (antologie, coordonator I. Coteanu)

Editura Academiei R.S.R, Bucuresti, 1986

"Indiferent daca prin text intelegem un corp organizat prin succesiunea unui numar oarecare de propozitii si fraze, intelegem demersul, totalitatea procedeelor prin care ia nastere inlantuirea acestor propozitii si fraze, textul, in acceptia de obiect literar dat, este analizabil. Daca ni l-am inchipui ca o tesatura de fire de mai multe culori, am constata ca ele se impletesc in asa fel, incat cele de aceeasi culoare ies la iveala in unele locuri, apoi dispar ca sa reapara in alte puncte s.a.m.d. Din aceasta cauza, a insira pur si simplu intr-o coloana firele culorii dominante si in alta sau in alte coloane pe cele fara aceasta caracteristica inseamna a face o operatie intrucatva utila, dar vizibil insuficienta.

Iata de ce cand segmentam un text e necesar sa-l plasam mai intai in categoria lui generala, pentru ca de aici va rezulta ierarhizarea fragmentelor."

(I. Coteanu, Cum vorbim despre text)

MICU, DUMITRU

Limbaje lirice contemporane

Editura Minerva, Bucuresti, 1988

"Pentru totii poetii, indiferent de formatie si de varsta, acceptarea, ca fiind inerenta «realismului socialist», a unor canoane uniformizate a echivalat cu o automutilare. «Angajandu-se», in intelesul dat acestui cuvant in anii cincizeci, respectivii poeti s-au asezat in patul lui Procust. Normele pretiosului «realism socialist» erau, chiar si pentru artistii cei mai devotati cauzei Revolutiei, mai mult restrictive decat stimulative, ba chiar, de la un timp, numai restrictive. Li se cerea creatorilor sa se «angajeze» nu cu ceea ce aveau mai bun in ei, ci, tocmai din contra, cu ceea ce era mai tern, mai caduc, mai la indemana oricui."

(Dumitru Micu)

MICU, DUMITRU

Limbaje moderne in poezia romaneasca de azi

Editura Minerva, Bucuresti, 1986

"Sunt semnalate structuri moderne ale creatiei lirice din anii nostri prin identificarea acestora la douazeci si unu de poeti reprezentativi. Structurile in cauza sunt moderne in grade sensibil diferite. Unele sunt de tip avangardist, prin altele resuscita modalitati expresioniste, simboliste, neoromantice. Finalitatea demersului interogativ este, ca in volumele precedente, nu validarea unui anume concept de modernism, ci situarea unor valori lirice romanesti reprezentative, pe harta spirituala a lumii."

(D. Micu, Precizari)

MANOLESCU, NICOLAE

Despre poezie

Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1987

"Riguroasa si sclipitoare in prima parte, incitanta in cea de-a doua, Despre poezie plaseaza discutia asupra genului la un nivel pe care nu le va fi deloc usor viitoarelor (si necesarelor) carti «in replica» sa-l atinga. Pentru ele, eseul lui Nicolae Manolescu va fi un reper obligatoriu."

(Ioan Bogdan Lefter, O aventura a gandirii critice,
"Astra", nr. 11, 1987)

GRUPUL μ

Retorica poeziei

Editura Univers, Bucuresti, 1997

"Ca si Retorica generala, Retorica poeziei exprima cat se poate de bine momentul care a produs-o. [.]

Se poate percepe in Retorica poeziei dubla deplasare care s-a produs. Pe de o parte, o restrangere a sferei, fata de vechea retorica, ca urmare a unei miscari seculare de reducere a retoricii. Noua retorica «restransa» se va limita la o teorie a figurilor, privilegiind ideea unei metaforicitati esentiale a limbajului poetic. Pe de alta parte, o largire a campului retoric, prin transgresarea domeniului literaturii. Apar astfel «retoricile particulare».

In comparatie cu Retorica generala, discursul din Retorica poeziei este mai fluid - dar mai stufos - mai «umanizat», mai putin scientist, mai tatonant, mai putin categoric, lasand, prin urmare, loc unei ambiguizari a afirmatiilor. O ambiguizare, fara indoiala, necesara in pragul erei postmoderne, cand suporturile structuraliste au cazut in desuetitudine."

(Prefata)

RUSU, LIVIU

Estetica poeziei lirice

Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1969

"In constituirea culturii noastre, Estetica poeziei lirice de Liviu Rusu va ramane, cred, un foarte serios pilon. Derivat din suita unor incercari teoretice mai vechi (Essai sur la création artistique. Contribution a un Esthétique dinamique, 1935) studiul de fata e o contributie originala in campul fertil al fenomenologiei - inca nu destul de clar aplicata pana acum in domeniul esteticii. O investigare de un deosebit rafinament intuitiv ce angajeaza fatal nu numai zona propriu-zisa a poeziei, ci o filozofie a literaturii, implicit a creatiei."

(Jana Morarescu, "Ateneu", august 1969)

ARGHEZI, TUDOR

Ars poetica

Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974

"Culegerea de texte argheziene (marturisiri, tablete, note etc.) despre poezie, ingrijita de Ilie Gutan, la editura Dacia (colectia Restituiri), contrazice opinia criticului, reveland o opera argheziana aproape unitara, fara sa aiba coerenta unui sistem. De altfel, textele nu au fost gandite cu scopul de a contura o constructie estetica; poetul a scris despre poezie (si despre creatia literara in general), in ocazii si in epoci diferite; pot fi urmarite in acest sens cateva etape ale poeticii sale. Asa cum in cea mai elocventa arta poetica, in Testament, nu a versificat principii, nici in tablete si articole nu trateaza organizat materia."

(Emil Manu, "Saptamana", 1974)

VAILLANT, ALAIN

Poezia. Initiere in metodele de analiza a textelor poetice

Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1998

"Scrisa cu «obisnuita limpiditate si ageabila dezinvoltura», atat de caracteristica eseistilor, cartea lui Alain Villant reduce spatiul speculatiilor la minimum si procedand in spiritul unui sanatos pragmatism, autorul «initierii» incepe chiar cu definirea obiectivului sau.

Allain Villant subliniaza ambiguitatile inerente ale genului liric, gradul de incertitudine care-i marcheaza prezentul si devenirea si mai cu seama faptul ca «poezia exista fara ca noi sa-i cunoastem cu adevarat esenta, ratiunea si modul de a fi». In afara faptului ca propune o reflectie originala asupra incertitudinilor acestui gen in care s-au cristalizat toate utopiile scrisului, lucrarea furnizeaza intr-o forma clara si pedagogica, elemente de analiza ritmica, metrica, fonetica, semiotica etc."

(Florin Mihailescu, "Viata romaneasca", 1999)

CRAINIC, NICHIFOR

Spiritualitatea poeziei romanesti

Editura Muzeul Literaturii Romane, Bucuresti, 1998

"Crainic este unul din foarte rarii scriitori moderni autentici care imbina organic viziunea sa lirica profund «autohtona si traditionala» cu valorile «canonice» ale ortodoxismului bizantin si, probabil, unicul teoretician literar important de la noi care elaboreaza o adevarata estetica din perspectiva teologiei ortodoxe.

Teologul si scriitorul care, in timpul pribegiei pe un pamant altadata binecuvantat de Dumnezeu, unde dupa razboi coboara semnele unui «apocalips» al spaimei si ororii, isi aflase reazemul sufletesc si temeiul intelectual prin scrierea unei carti despre Spiritualitatea poeziei romanesti, aruncat in mijlocul atrocitatilor penitenciarelor comuniste, isi regaseste demnitatea interioara in harul dumnezeiesc al poeziei."

(Al. Condeescu, Nichifor Crainic sau Speranta in Dumnezeu)

MUSINA, ALEXANDRU

Eseu asupra poeziei moderne

Editura Cartier, Chisinau, 1997

"Considerand poezia moderna «profund diferita» fata de tot ce s-a scris, «un alt tip de poezie decat cea clasica, manierista sau romantica», Alexandru Musina scrie acest eseu incercand sa-i descopere specificul, locul si rolul in lumea moderna.

Poezia moderna e antimimetica, ne-spontana, ne-«naturala» (in sensul lui Goethe), e ne-inspirata de zei, e non-ludica (nu e, adica, nici macar «un joc cu margelele de sticla», cum e poezia manierista). Poezia moderna e rezultatul unui demers de explorare constient (chiar si cand exploreaza subconstientul - vezi teoriile suprarealiste sau, mai nou, cele ale onirismului romanesc, unde se renunta la iluzii si se afirma transant ca explorarea subconstientului se face cu metoda, deliberat, in conditii bine definite si cu un scop stabilit dinainte)."

(Alexandru Musina, In loc de concluzii)

DILTHEY, WILHELM

Traire si poezie

Editura Univers, Bucuresti, 1977

"Opera lui Wilhelm Dilthey (1833-1911) este a unui spirit original si complex fara a fi complicat. Ea intereseaza deopotriva filosofia, psihologia, etica, estetica si pedagogia. In toate aceste domenii, contributia sa prezinta pe teoretician dublat de istorie.

Rareori o disciplina sau alta apare ca unic obiect de studiu; in mod obisnuit, diferitele discipline sunt armonizate pentru explicarea uneia. Studiile indica varietatea preocuparilor, dar in aceeasi masura unitatea lor, corelatia lor fiind marcata prin abordarea unei discipline din perspectiva altora. Aceasta este o caracteristica a viziunii lui Dilthey, la care toate ideile se regasesc in orice studiu, indiferent de domeniul si disciplina de apartenenta."

(Marian Popa, Postfata)

WALZEL, OSKAR

Continut si forma in opera poetica

Editura Univers, Bucuresti, 1976

"Demonstratia de fata e o incercare de a motiva teoretic validitatea lecturilor multiple aplicate unuia si aceluiasi text literar, trecand dincolo de pragul afirmatiilor privitoare la caracterul conotativ al sensului artistic si caracterul "deschis" al operei, structural ambigua. In deschiderea structurii semnului literar acceptam ca punct de plecare ipoteza lui Oskar Walzel. privind structura triadica a operei, compusa din continut (Geholt), materie (Stoff) si forma sau configuratie (Gestalt)."

(Ioana Em. Petrescu, "Tribuna", 1976)

CALINESCU, MATEI

Conceptul modern de poezie (de la romantism la simbolism)

Editura Eminescu, Bucuresti, 1972

"Ceea ce ne ofera M. Calinescu cu noua sa carte e o initiere, o introducere, in poeticile moderne, deloc pretios savanta, dar foarte documentata, bazata pe lecturi solide, esentiale, cu scaparari de originalitate, reusind sa prezinte cu claritate si precizie, departe de orice vanitate, intr-un stil de autentica intelectualitate, chestiuni de altfel complicate, confuze uneori, prin insasi natura lor.

Sunt analizate, fixate, etapele de la romantism la avangardism, formarii unei noi mentalitati, unei noi structuri poetice."

(G. Gheorghita, "Ramuri", 1972)

DOINAS, STEFAN AUGUSTIN

Lectura poeziei. Tragic si dramatic

Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1980

"Autor al unei scriituri metodice, erudite, fara a fi otioasa, sustinuta de un gust rafinat si de o mai putin subtila argutie, castigand increderea cititorului, ori de unde si ori de la cine ar veni poezia, St. Aug. Doinas desfasoara o egala motivatie estetica, avand pasiunea expertului a carui neasemuita satisfactie este de a nu scapa nesemnalate valorile lirismului, oricat de surprinzatoare ar fi formele in care acestea s-ar manifesta. La fel de atent cu poezia lui Blaga, Arghezi, Philippide, Bogza, Nichita Stanescu, Mircea Ciobanu etc., cum este cu versurile semnate de Nicolae Ionel, criticul are convingerea ca «viata secreta» a lirismului nu se incheie nici un moment, unor adevaruri adaugandu-li-se altele, «intr-o suita valorica» infinita."

(V. Fanache, "Steaua", 1980)

BURGOS, JEAN

Pentru o poetica a imaginarului

Editura Univers, Bucuresti, 1988

"Poetica imaginarului ni se arata drept o carte scrisa intru glorificarea poeziei si a poetului. Totul se desfasoara ca si cum intreaga lucrare ar fi fost conceputa ca o foarte lunga glosare in marginea afirmatiei lui Saint-John Perse, de la inceputul primului capitol, care asaza poezia si stiinta pe acelasi plan in incercarile lor de a raspunde la intrebarile dramatice puse de realitatea contemporana. Jean Burgos merge chiar mai departe in a acorda poeziei merite mai inalte decat stiintei si filosofiei, pentru capacitatea ei de a accede nemediat la adevar [.]."

(Gabriela Duda, Prefata)

DOINAS, STEFAN AUGUSTIN

Orfeu si tentatia realului

Editura Eminescu, Bucuresti, 1974

"Actuala carte se fixeaza la una din aceste tentatii ale lirismului, tentatia realului, mai complexa decat multe altele si mereu de o vie actualitate. Realul se afla in orice text poetic, aparentele abateri desemnand modalitatea specifica de a-l aborda, «un anume tratament la care e supus». Se pot distinge macar trei tipuri de procedee in tratarea lirica a realului, de intensificare, de reductie sau proiective, insa esentiala in relatia dintre creator si real este recompunerea realului intr-o «urzeala originala luminata de o anume semnificatie» .mitul lui Orfeu situeaza poetul in spatiul unei drame niciodata rezolvabile, intrucat tentatia de a capta realul (recuperarea Euridicei) se metamorfozeaza in cantec pe masura ce disperatul gest este simtit ca inutil. Euridice (semn al realului), o data pierduta, provoaca drama care implica ruptura de fenomenalitate, inconjuratoare a poeziei pentru a deveni o lume in sine, o «replica la real»."

(V. Fanache, "Steaua", 1975)

POP, ION

Jocul poeziei

Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1985

"Asocierea poeziei cu jocul mai poate fi inca, pentru multi, obiect de neincredere si suspiciune

Un poet care se «joaca», ori face din joc tema sa predilecta, pare lipsit de responsabilitate, neangajat, rupt in mod vinovat de realitatile fundamentale si grave, pentru a se deda unei activitati «gratuite» si autotelice, impunandu-si intr-o euforica libertate, propriile reguli, ca sa li se supuna, nesilit de nimeni doar lor; izolandu-se intr-un spatiu numai al sau, sustras exigentelor imediatului pragmatic, acelei - in expresie rimbaldiana - «réalité rugueuse à étreindre», ingaduindu-si sa fie «neproductiv» altfel decat in planul imaginatiei, predat lumii sale fictive, lasand sa-i scape prada in favoarea umbrei. "

(Ion Pop, Jocul ca lume)

DUFRENNE, MIKEL

Poeticul

Editura Univers, Bucuresti, 1971

"Poeticul se va caracteriza deci printr-o anumita obiectivitate, intrucat el nu este numai o proiectie a starii poetice a cititorului si fiinta lui nu este nici ea doar o simpla inventie a poetului, ci are o insemnatate ontologica, poate fi inteles numai prin Natura, este chiar un aspect al ei.

Poeticul apare ontologizat in mod excesiv, intrucat caracterul sau exterior si strain poetului este subliniat oarecum ostentativ, dar Dufrenne n-o face in favoarea transcendentei, ci pentru a arata ca starea poetica si insusi limbajul poetic sunt susceptibile si solicitate de natura, de realitate."

(Ion Pascadi, Cuvant inainte)

RICHARD, JEAN-PIERRE

Poezie si profunzime

Editura Univers, Bucuresti, 1974

"Critica tematica moderna detecteaza, prin studii de profunzime, teme aflate in afara preocuparii centrale constiente a autorului. Pentru multi din reprezentantii ei (Mauron, Weber etc.), aceste teme apartin in mod decisiv inconstientului si sunt dezvaluite prin mijloacele unei psihanalize aflate mereu in curs de ajustare.

Pentru Jean-Pierre Richard aceste teme apartin unei constiinte implicite, nu inconstientului si nici unor superficii sensibile.

[] Ceea ce il apropie pe Jean-Pierre Richard de abordarea psihanalitica este tocmai insistenta asupra unor elemente in aparenta laterale, subordonate, ale operei, asupra carora, in nici un caz, atentia autorului nu s-a indreptat in chip deosebit."

(Mircea Martin, Prefata)

ALONSO, DÁMASO

Poezie spaniola. Incercare de metode si limite stilistice

Editura Univers, Bucuresti, 1977

"Exista, astfel, pentru criticul spaniol, trei niveluri ale receptarii, dintre care fundamental este primul, cel al intuitiei valorice totalizate a cititorului (desigur, al unui cititor avizat, acel lector implicit din teoria moderna a textului ilustrata de un T. Todorov). Pe acest prim nivel se edifica metalimbajul criticii ce verifica, obiectiveaza, si argumenteaza axiologic impresia dintai, intuitia primordiala. Si, in fine, cel de al treilea nivel, corolarul, stilistica literara care va trebui sa studieze, in calitate de «unica stiinta viitoare a literaturii», faptele fizice ale limbajului operei literare."

(Paul Dugneanu, "Romania literara", 1977)

DIMA, ALEXANDRU

Viziunea cosmica in poezia romaneasca

Editura Junimea, Iasi, 1982

"Intre geneze si prabusirile sfarsitului se intercaleaza procesele cosmologice, fiind si acestea - de asemeni - urmarite de o seama de poeti. Domina in numeroase poeme, de la Heliade la Eminescu, la Parvan, Lucian Blaga, sau Dan Botta, ideea infinitului si macrocosmosului, devenirea si ritmul ei universal acelasi pentru intreg cosmosul."

(Al. Dima)

AMADO, ALONSO

Materie si forma in poezie

Editura Univers, Bucuresti, 1982

"Aceste pagini incita la studii noi pentru ca ele sunt profunde si originale sondaje care releva si inspira, combina minutiozitatea cu soliditatea si amplitudinea. Cititorul remarca imediat prezenta unei cunoasteri ferme si a unei contagioase forte de simpatie care vede si spune lucrurile cu o precizie mai mult decat stiintifica."

(Raimundo Lida, Editura)

MANOLESCU, NICOLAE

Metmorfozele poeziei

Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1968

"Metamorfozele poeziei constituie un fel de «introducere» in poezia moderna romaneasca. O introducere care este si mai mult si mai putin decat o istorie: ea nu este o istorie in primul rand, pentru ca nu are in vedere toata poezia, ci numai acea parte a ei capabila sa-i ilustreze destinul esential. In al doilea rand, prezenta istorica a poeziei ne-a interesat cu mult mai putin decat istoria ei interioara. Or, o adevarata istorie ar iesi falsificata din reprimarea celei dintai perspective.

[] Istoria reala a poeziei este totdeauna istoria constiintei ei."

(N. Manolescu, Avertisment)

BOUSOŃO, CARLOS

Teoria expresiei poetice

Editura Univers, Bucuresti, 1975

"Teoria expresiei poetice este o sinteza de o perfecta tranzitivitate abstracta, lipsita aproape cu totul de conotatii subiective, intr-un cuvant, neutra, desi hotarata in disocieri. Dezbaterea pe care o angajeaza nu lasa sa se vada vreo preferinta pentru un poet sau vreo complicitate cu poezia proprie. Referirile concrete se fac mereu in ordine teoretica si numai frecventa lor ar putea sa indice la un moment dat prezenta unei optiuni. [] Cartea de fata e o carte de psihologie a creatiei, dedusa dintr-o psihologie a receptarii."

(Mircea Martin, "Romania literara", 1975)

ZUMTHOR, PAUL

Incercare de poetica medievala

Editura Univers, Bucuresti, 1983

"Mai curand decat o doctrina despre poezia medievala, am dorit sa aduc o contributie la ceea ce, candva, poate ca va fi cu adevarat aceasta doctrina: sa sugerez cateva idei ce-ar putea oferi o baza de discutie; sa construiesc sumar un cadru in care s-ar putea desfasura diferite cercetari particulare si semnala o orientare."

(Paul Zumthor, Postfata)

NEGRICI, EUGEN

Introducere in poezia contemporana

Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1985

"Orice demers taxinomic simplifica si descarneaza, si nici vanitatea clasificarii, nici sentimentul superioritatii pe care ti-l da cunoasterea metodica a unor creatori nu ar fi de ajuns spre a-l indreptati.

Admitem totusi ca, procedand astfel, incercarea noastra sau a oricui altcuiva de definire a proceselor declansate in ultimii ani inlauntrul fenomenului poetic romanesc ar putea incepe pe un teren pregatit. Ne mai amagim, de asemenea, in credinta ca, justificata doar ca etapa, operatia de clasificare pe care o initiem, prin nivelul ei de generalizare, poate evita capcanele istorismului si ale determinismului simplist in care au cazut, nu o data, comentatori mai vechi sau mai noi ai fenomenului artistic."

(Eugen Negrici)

NEGRICI, EUGEN

Sistematica poeziei

Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1988

"Dupa Introducere in poezia contemporana (1985, Editura Cartea Romaneasca, Premiul Uniunii Scriitorilor), in care criticul incearca sa descopere invariantele poeziei si, printr-un remarcabil efort de sinteza, sa clarifice coordonatele fundamentale ale creatiei lirice de dupa marea experienta eminesciana, Eugen Negrici revine asupra acestor preocupari pentru a adanci anumite aspecte legate de insasi intimitatea actului de producere a poeziei. Exemplele alese de critic din poezia romana devin argumente pentru sustinerea demonstratiei sale."

(Din prezentarea cartii)

PAPU, EDGAR

Evolutia si formele genului liric

Editura Albatros, Bucuresti, 1969

"Explorand «formele genului liric», el nu se opreste la speciile traditionale ale retoricii si artei poetice, ci vizeaza anumite structuri ce nu exista in sine ci pentru noi. Ca atare, aceste «tipuri de ansambluri sau structuri artistice» sunt, in acelasi timp, categorii estetice si antropologice. Edgar Papu isi stabileste obiectivele cercetarii sale pe linia de incidenta intre planul artistic si cel general antropologic, prezentandu-ne proiectii, adica forme, prin care s-a proiectat in realizarea lirica, totalitatea interioara, structura si experienta iubirii, a vietii, a mortii, a naturii etc."

(Nicolae Balota, "Familia", 1969)

b) Istoria genului

DUGNEANU, PAUL

Universuri imaginare

Editura Cartea Romaneasca, 1981

"Volumul de fata include articole, eseuri si mentiuni critice despre poezia romana moderna (de dupa 1900) si contemporana. Prima sectiune, «universuri imaginare» este alcatuita din interpretari de autor si analize mai ample avand drept obiect opere poetice consacrate ca valoare, ce invita la o investigare a profunzimilor si ofera un teren propice exercitarii sistemelor si instrumentelor criticii moderne. Tudor Arghezi, Lucian Blaga sau George Bacovia sunt tot atatea efigii ale unor spatii lirice pluridimensionale, inepuizabil semantic, relevand la fiecare lectura critica noi si noi semnificatii.

A doua sectiune, Crochiuri critice, constituie un excurs mai liber printre carti si autori contemporani; fie ca este vorba de o privire globala (Marin Sorescu), de un volum important (Marius Robescu - Spiritul insetat de real) sau de identificarea unor motive lirice (elementul ludic la Ion Caraion)."

(Paul Dugneanu, "Argument")

SIMION, EUGEN

Dimineata poetilor

Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1980

"Cum citim poezia veche, ce ne spune ea astazi? Volumul de fata nu-i, avertizez de la inceput, o istorie a inceputurilor poeziei romane, nu-i in sens strict, nici o culegere de studii de istorie literara despre Vacaresti, Conachi, Heliade Radulescu. Este, daca vreti, o suita de lecturi noi a unor texte cunoscute, acelea venerate in scoala si citite rar, foarte rar, cu simpla placere. Toti vorbesc de insemnatatea lor culturala, putini insa cred in valoarea lor estetica."

(Eugen Simion)

GRIGORESCU, DAN

Directii in poezia secolului XX

Editura Eminescu, Bucuresti, 1975

"Cartea de fata ar vrea sa reflecteze dorinta de a sugera un sistem al artelor moderne, asa cum se reflecta el intr-unul din domeniile cele mai dinamice si, in acelasi timp, cele mai contradictorii si aparent cele mai lipsite de sistem coerent: poezia. [] Desi intemeiata pe ceea ce literatura comparata numeste «criteriul seriilor convergente», cartea nu urmareste sa fie o demonstratie a metodei, ci sa propuna intr-o forma larg accesibila, premisele unei meditatii asupra poeziei care, exprimand veacul nostru, ne exprima, cateodata, pe noi insine."

(Dan Grigorescu - pag. 7)

PIRU, ALEXANDRU

Poezia romaneasca contemporana - 1950-1975, vol. I, II

Editura Eminescu, Bucuresti, 1975

"Poezia romaneasca contemporana, continuare directa a Panoramei deceniului literar 1940-1950, nu este o ierarhizare riguroasa de valori ci un tablou, pe cat posibil complet, al poeziei romanesti contemporane. Volumele acestui amplu tablou «se ocupa in ordinea varstelor si a primului volum publicat de toti autorii reprezentativi, de majoritatea autorilor de al doilea raft, ca si de o parte din publicistii obscuri, perseverenti.»"

(Ion Sararu, "Amfiteatru", 1975)

CARACOSTEA, D.

Poezia traditionala romana, vol. I, II

Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1969

"Lucrarea lui D. Caracostea, conceputa ca un preludiu la adancirea intregului nostru patrimoniu folcloric, «ca un fel de introducere generala la tipologia speciilor folclorice», pe care le presupune, «isi propune sa ne dezvaluie principalele aspecte ale liricii poporane romane si totodata sa ne deschida o cale pentru adancirea poeziei noastre traditionale in tot cuprinsul ei». Pentru realizarea acestui deziderat sunt studiate patru genuri folclorice fundamentale: lirica, balada, colinda profana si basmul. Punctul de plecare pentru stabilirea criteriilor ordonatoare il constituie lirica; fiind «prima treapta in care limba ca arta se organizeaza in poezie», iar prin bogatie si varietate pune in lumina intregul patrimoniu al creatiilor folclorice."

(N. Bot, "Steaua", 1970)

ILIE, CONSTANTIN

Complicitatea fertila (Poeti romani 1950 - 1973)

Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994

"Incetul cu incetul poetii inlocuiesc melopeea realist-socialista cu un cant din ce in ce mai personal: printre numeroasele imnuri intru gloria partidului ei strecoara si cate un mic poem «adevarat», pe urma doua, mai multe, pana la a inversa proportiile si a inlatura «comanda sociala».

Si iata cum, intr-o oarecare masura, impingandu-i pe unii spre ceilalti, puterea totalitara reuseste sa declanseze intre cititori si autori ceea ce am numit «complicitatea fertila».

Cele patru mari ansambluri tematice descriu evolutia poeziei romanesti de la platitudinea dezolanta si monotonia realismului socialist atotputernic la inceputul anilor cincizeci, la o oarecare normalitate provizorie a conditiilor de creatie, in perioada «fasta», 1967-1973."

(Ilie Constantin, Introducere)

FRIEDRICH, HUGO

Structura liricii moderne

Editura Univers, Bucuresti, 1998

"Simultana cu dezbaterea in jurul structuralismului si cu metodologia analitica a acestuia, dar fara sa le fie indatorata altfel decat printr-o «constrangere structurala si stilistica», lucrarea lui Hugo Friedrich sistematizeaza intuitiile si ideile poetilor moderni, confera conceptului de «ostranenie» al formalistilor rusi o autoritate stiintifica intemeiata pe o bogata si complexa cazuistica lirica, in fine, pune la contributie in comentariul poeziei cele mai eficiente instrumente ale stilisticii moderne ."

(Mircea Martin, Prefata)

POP, ION

Transcrieri (eseuri)

Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976

"Critica simpatetica - Pentru Ion Pop, critica e trans-scriere a universului imaginar. Acesta pare a fi sensul volumului Transcrieri (Editura Dacia, 1976), suita de eseuri asupra poeziei lui Blaga, Bacovia, Maniu, Arghezi, Voiculescu, Pillat, Barbu, Camil Petrescu, Fundoianu, Voronca, Philippide, Dan si Emil Botta, Zaharia Stancu, Miron Radu Paraschivescu, Geo Bogza, poeti de formatii si structuri diferite, modernisti, traditionalisti, avangardisti, ajunsi intr-un fel sau altul, la clasicizare.

Epoca pe care o cerceteaza Ion Pop marcheaza inflorirea reflectiei in jurul conditiei poeziei, a actului creator in genere, reclamand o atentie speciala pentru studiul interferentelor posibile intre constiinta teoretica si poetica, cu urmari in creatia propriu-zisa."

(George Gibescu, "Tribuna", 1976)

MINCU, MARIN

Poezie si generatie

Editura Eminescu, Bucuresti, 1975

"Incercand sa conturam cateva directii de dezvoltare a poeziei tinere, am recurs cu necesitate la o situare critica decisiva si, in masura in care critica e totusi un act subiectiv, am venit cu unele puncte de vedere personale care pot suscita discutii firesti. Astfel, unii poeti au fost tratati fragmentar, fiind abordati numai pe linia generala de incadrare."

(M. Mincu, Argument)

BARBU, EUGEN

O istorie polemica si antologica a literaturii romane de la origini pana in prezent. Poezia romana contemporana

Editura Eminescu, Bucuresti, 1975

"Cartea lui Eugen Barbu a subjugat pe unii prin atitudinea transanta, lipsita de complexe, fata de creatia poetilor romani din ultimele trei decenii, prin verva sa polemica, dupa cum altora le-a starnit reactii violente, bineinteles, in primul rand autorilor analizati necrutator, precum si unora dintre critici, pomeniti fara simpatie (intre ei si «smecherii de pe margini decretati critici peste noapte de confrati la fel de saraci cu duhul»)."

(George Arion, "Flacara", 1975)

SCARLAT, MIRCEA

Istoria poeziei romanesti, vol. I, II, III, IV

Editura Minerva, Bucuresti, 1982-1990

"Istoria poeziei romanesti a lui M. Scarlat este un studiu original si interesant. Istoria poeziei romanesti este opera de critic, cu precizarea ca intentia ei declarata este aceea de a evita nu numai capcana istorismului, dar si pe aceea opusa, care consta in «actualizarea» fortata a unor texte despartite uneori prin sute de ani.

Formuland peste tot judecati de valoare limpezi (prea categorice, din cand in cand), luand deci in considerare valoarea estetica a textelor, autorul e constient ca fiecare epoca si-a avut conventia poetica proprie si ca o buna lectura este totdeauna o lectura adecvata."

(N. Manolescu, "Romania literara", 1984)

RAYMOND, MARCEL

De la Baudelaire la suprarealism

Editura Univers, Bucuresti, 1998

"De cate ori poezia se va regasi pe sine, de cate ori omul va simti nevoia sa se regaseasca pe sine prin ea, cartea de fata va putea servi drept intercesor. Ea scapa presiunilor contextului istoric si literar, se sustrage conjuncturii, pentru a se supune altei conjuncturi - simetriei astrale pe care o inchipuie poezia adevarata Nascuta din identificarea cu insusi destinul poeziei moderne, cartea lui Marcel Raymond poarta cateva dintre prestigiile si sansele acestuia de posteritate."

(M. Martin, Prefata)

NITESCU, MARIN

Poeti contemporani

Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1978

"Poeti contemporani ramane mai mult o culegere de foiletoane, cuprinzand un numar de nouasprezece portrete critice. M. Nitescu isi indreapta tirul asupra generatiei de poeti afirmata in deceniul '60-'70, generatie care i se pare nepermis de mult solicitata de critica. In consecinta, M. Nitescu polemizeaza cu poetii acestei generatii, care, dupa el, ar ocupa un rol nemeritat in ierarhia valorilor, acordat cu prea multa usurinta de criticii acestei generatii.

(Ovidiu Ghidirmic, "Ramuri", iulie 1979)

TOMUS, MIRCEA

Cincisprezece poeti

Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1968

Cartea insumeaza ample studii analitice asupra creatiei poetilor: V. Alecsandri, M. Eminescu, Al. Macedonski, George Cosbuc, Octavian Goga, Ion Minulescu, George Bacovia, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Adrian Maniu, Barbu Fundoianu, Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi.

POANTA, PETRU

Modalitati lirice contemporane

Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1973

"Trei decenii de poezie, oricat de contradictorii si de spectaculoase ar fi metamorfozele interne, nu pot insuma, la urma urmei, decat un numar limitat de stiluri, usor de identificat. «Haosul» formelor poate fi ordonat, paradoxurile simultaneitatii lor pot fi minime. Important e sa aplicam acestei materii solutia radicala, stabilirea genezei formelor. Sa numim punctul initial, spatiul unde incepe o anume poezie, obiectiile si prejudecatile pe care le aduce in fata traditiei, precum si inovatiile pe care incearca sa le propuna."

(Petru Poanta, Premise)

POP, ION

Poezia unei generatii

Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1973

"A scrie despre poezia unei generatii inca in plin proces de afirmare, poate parea un act de multe ori riscant. Mai intai, pentru ca atat caracterizarile cat si judecatile de valoare sunt amenintate, prin forta lucrurilor, sa ramana partiale si incomplete, iar apoi pentru ca redusa «distanta in timp» fata de opere si creatori poate face loc aprecierilor «subiective».

[.] Un lucru mi se pare, cel putin, indiscutabil: poetii acestei generatii nu mai sunt dispusi sa repete vechile erori; sensibilitatea lor ramane deschisa celor mai indraznete innoiri, se contureaza prin aportul lor un nou nivel a ceea ce am numi etica creatiei. Caci, mai mult decat o relativa comunitate de teme, reprezentantii sai se inrudesc printr-o identica stare de spirit, consecinta a unei experiente existentiale aceeasi in datele sale fundamentale; iar aceasta unitate de spirit si-a gasit numele intr-o formulare ramasa memorabila, pentru ca e exemplara si definitorie - «lupta cu inertia»."