Parasirea comenzii

Parasirea comenzii

1. Continutul legal

Parasirea comenzii de catre comandantul unei nave sau al unei grupari de nave militare, in situatii ce ar fi putut periclita nava sau navele militare ori echipajul aces­tora, constituie infractiunea prevazuta de art. 342 alin. (1) C. pen.

In art. 342 alin. (2) este reglementata forma agravata a infractiunii, care cores pun­de situatiei in care parasirea comenzii s-a savarsit in timpul luptei, de catre coman­dantul unei nave sau al unei grupari de nave militare.

Incriminarea acestor fapte se justifica prin pericolul pe care-l creeaza pentru in­sasi existenta navelor militare si a echipajelor, pericol care poate surveni nu numai din partea inamicului, dar si datorita unor calamitati sau fenomene naturale.

Cea mai importanta indatorire a comandantului unei nave sau al unei grupari de nave este pastrarea si exercitarea in permanenta a comenzii ce i s-a incredintat.

Lipsite de comanda competenta, navele nu mai pot fi folosite intr-un sistem coor­do­nat, se pot ciocni intre ele sau de alte obstacole si astfel se creeaza situatii deose­bit de grave si care aduc un evident prejudiciu capa­citatii de aparare a tarii.

De asemenea, lipsa comandantului de la comanda face imposibila indeplinirea misiunii navei sau a navelor de sub comanda sa ori creeaza conditii de haos si pa nica la bordul navelor.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special este format din relatiile sociale privind capacitatea de lupta a unitatilor militare de marina sau aviatie, relatii a caror nor­mala existenta si dezvoltare nu poate fi asigurata fara prezenta la comanda a comandantului navei (sau aeronavei).

b) Obiectul material il constituie insasi nava (aeronava) lasata fara comandant prin parasirea comenzii.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ al infractiunii este calificat, acesta nepu­tand fi decat comandantul. Calitatea de comandant al navei (aeronavei) se refera la functia indeplinita de acesta, si nu la gradul sau militar.

Autorul faptei trebuie sa fie investit cu dreptul de a comanda, sa aiba toate prero­gativele comenzii si sa exercite in forme legale si in mod efectiv comanda unei nave sau a unui grup de nave ori aeronave.

Fapta poate fi savarsita sub forma instigarii sau complicitatii, situatii in care pentru participantii mediati, nu sunt necesare anumite calitati. Coautoratul nu este posibil in cazul unei infractiuni cu subiect activ unic.

b) Subiect pasiv este unitatea de marina sau aviatie militara careia ii apartine na­va (aeronava) sau gruparea de nave (aeronave) al carei comandant a parasit co­man­da.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Infractiunea de parasire a comenzii, sub aspectul ele­men­tului material al laturii obiective, se poate realiza fie printr-o actiune (cand coman­dantul paraseste comanda), fie printr-o inactiune (cand nu revine la bordul navei sau aeronavei pentru a prelua comanda la care este indrituit).

Parasirea comenzii se poate realiza prin declaratia expresa (fatisa) a coman­dan­tului ca renunta la exercitarea functiei de comandant sau prin incetarea in fapt (in mod tacit) de a-si exercita atributiile de conducere a navei si echipajului sau a gru­parii de nave, indiferent daca a parasit sau nu nava pe care este imbarcat.

Nu prezinta relevanta juridica faptul daca parasirea comenzii este tem­porara sau definitiva, deoarece consumarea infractiunii are loc in momentul primelor acte de abandonare a prerogativelor.

b) Pentru existenta laturii obiective a infractiunii se cere o conditie esentiala pre va­zuta de lege si care consta in existenta unor "situatii ce ar fi putut periclita nava sau navele militare ori echipajul acestora", in momentul in care comandantul a pa­rasit comanda. In varianta agravata a infractiunii, in afara de cerinta sus-mentionata, mai exista si o a doua cerinta esentiala si anume aceea ca parasirea comenzii sa fi avut loc "in timpul luptei", imprejurare care face sa creasca si mai mult pericolul so­cial al faptei.

In ce priveste locul si timpul savarsirii faptei, in varianta simpla se cere ca fapta sa se comita la bordul navei (aeronavei) si in timpul cand aceasta este supusa pri­mej­diei. In varianta agravata se cere ca fapta sa se comita in timpul luptei.

c) Urmarea imediata a infractiunii consta in crearea unui grav pericol pentru sigu­ranta navelor (aeronavelor) si a echipajelor acestora.

Nu se cere pentru existenta infractiunii ca parasirea comenzii sa fi produs efectiv vreo paguba pentru nava sau echipaj, fiind, deci, suficient pentru realizarea acesteia numai pericolul la care ar putea fi expusa nava sau echipajul.

d) Legatura de cauzalitate rezulta implicit din savarsirea faptei incriminate.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste infractiunea poate fi numai intentia directa sau indirecta, chiar daca un comandant ar putea savarsi fapta prin acte omisive (renuntand sa mai dea ordine sau sa comande echipajul).

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Desi infractiunea este susceptibila de ambele forme imperfecte, legea nu sanctioneaza actele de pregatire, ci numai tentativa. Infractiunea se consuma in momentul in care s-a comis fapta descrisa in norma de incriminare si s-a creat starea de pericol pentru securitatea navei.

B. Modalitati. Infractiunea de parasire a comenzii se poate savarsi in doua va riante normative (una se refera la forma simpla si una la forma agravata). Acestor va­riante normative pot sa le corespunda o varietate de modalitati faptice.

C. Sanctiuni. Sanctiunea pentru forma simpla este inchisoarea de la 2 la 7 ani, iar pentru forma agravata detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se sanctioneaza potrivit regulilor din Partea generala a Codului penal (art. 20 si 21).