|
|
|
Dupa Revolutia Socialista din octombrie 1917, fostii mosieri si capitalisti rusi, elemente dusmane poporului si guvernului sovietic, s-au inteles cu Germania lui Wilhelm si cu guvernele tarilor Antantei, sa dezlantuie un razboi pentru rasturnarea puterii sovietice. Astfel a inceput, imediat dupa victoria Revolutiei din octombrie, interventia antisovietica. Dar Republica Sovietica a mobilizat muncitorii si taranii in razboiul de aparare a patriei si infrant rand pe rand garzile albe contrarevolutionare, conduse de generalii Denichin, Colceac, Wrangel, etc. Interventionistii straini, care au atacat U.R.S.S. in est, nord, vest si sud au suferit de asemenea infrangeri care dovedeau cat de adanc era inradacinat in mase noul regim sovietic si de ce uriase forte morale dispunea guvernul muncitorilor si taranilor.
Partidul Bolsevic, condus de Lenin si Stalin, manat de considerente patriotice superioare, se afla in fruntea luptei contra interventionistilor straini si trupelor tradatoare albe. Anii razboiului civil si ia interventiei au adus o limpezire politica in constiinta maselor, dovedindu-se astfel rolul epocal al Revolutiei Socialiste. Noua putere sovietica a iesit victorioasa, impotriva interventiei militare straine si la acesta victorie a contribuit geniul militar strategic al lui I.V.Stalin.
Inceputul refacerii
Dupa terminarea razboiului, au venit anii refacerii.Trebuia acum restabilita economia nationala care fusese distrusa, trebuiau reconstruite industria, transporturile, agricultura. Tara era ruinata in urma razboiului din anii 1914-1917 si a razboiului civil, productia tarii era redusa la jumatate fata de cea dinaninte de razboi, iar productia industriala era, in 1920, de sapte ori mai mica. Mijloacele de transport erau distruse, combustibilul lipsea. Populatia ducea lipsa produselor strict necesare traiului.
Singura solutie pentru iesirea din aceasta situatie grea nu putea fi alta decat munca insufletita si organizata. Anii de tranzitie, de munca pasnica pentru restabilirea economiei sovietice au constituit o proba pentru noul regim.
Intr-o situatie grea si incordata, guvernul sovietic si Partidul Bolsevic
au aplicat o noua politica economica (N.E.P.). In locul ecoomiei de razboi (rechizitionarea surplusurilor) s-a introdus impozitul alimentar in natura. Dupa plata impozitului in natura, taranul avea libertatea de a vinde tot ceea ce-i ramanea, fiind astfel stimulat sa produca si sa vanda. Lenin prevedea ca pe baza ridicarii agriculturii va putea fi creata o industrie puternica.
Restabilirea si dezvoltarea economica a Republicii Sovietice n-au fost usoare. Poporul in frunte cu clasa muncitoare, a infruntat mari greutati materiale, atat din cauza lipsurilor din tara cat si din cauza piedicilor pe care le creau dusmanii din afara, prin asa zisul cordon sanitar. Dar prin cimentarea aliantei muncitorilor si taranilor, sub conducerea Partidului Bolsevic, au fost infrante toate greutatile, asigurandu-se o noua baza economica. Agricultura facu in curand progrese; de asemena industria si transporturile.
In octombrie 1922 a fost sarbatorita o mare victorie: Armata Rosie si partizanii din Extremul Orient eliberasera orasul Vladivostoc, ultima bucata de pamant sovietic care mai ramasese sub ocupatia interventionis-
tilor japonezi.
In decembrie 1922 a vut loc primul Congres al Sovietelor din U.R.S.S. Dupa propunerea lui Lenin si Stalin, republicile sovietice s-au intitulat Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. In decursul anului 1924, statele capitaliste, dandu-si seama de stabilitatea statului sovietic, reluara relatiile diplomatice, nu fara a continua, insa, sa unelteasca impotriva sa.
Planurile cincinale
Moartea lui Lenin (21 ianuarie 1924), genialul conducator al poporului sovietic, a fost o grea lovitura pentru popoarele din U.R.S.S. Poporul sovietic a continuat insa sa mearga ferm pe drumul trasat de Lenin, fiind calauzit mai departe de catre marele conducator Stalin.
Situatia economica se imbunatatise. Dar productia industriala reprezenta totusi numai o treime din totalitatea productiei. De aceea, Stalin puse ca o problema esentiala transformarea Uniunii Sovietice dintr-o tara agrara intr-o tara industriala.
Industrializarea insemna asigurarea independentei economice si politice, marirea capacitatii de aparare impotriva dusmanilor dinauntru si din afara si crearea bazelor victoriei socialismului.
Incordandu-si fortele, popoarele sovietice au angajat lupta pentru industrializarea socialista, pentru a rezolva greaua problema a intemeierii industriei grele, pentru inzestra cu un nou utilaj intrega economie nationa-
la. In aprilie 1929 a fost adoptat istoricul prim plan cincinal, care avea de scop inzestrarea industriei si agriculturii U.R.S.S. cu o tehnica moderna pe baze socialiste. In cuprinsul intregii Uniuni Sovietice lua avant o gigantica opera de constructie, insufletita de energia si entuziasmul a milioane de muncitori, care participa la intrecerea socialista. Datorita acestui entuziasm in munca al poporului, planul de 5 ani a fost infaptuit numai in 4 ani.
Prin implinirea primului plan cincinal, s-au pus bazele economiei socialiste, s-au creat industria grea si agricultura colectiva macanizata, s-a
nimicit somajul. Totodata au fost create conditiile necesare unei continue imbunatatiri a situatiei materiale si a dezvoltarii culturale a maselor. Impotriva sperantei tuturor vrasmasilor, realizarea primului plan a dovedit putinta construirii socialismului intr-o singura tara asa cum prevazuse Lenin.
Al doilea plan cincinal (1933-1937) este caracterizat printr-o si mai mare insufletire. Pentru realizarea lui se naste miscarea stahanovista (de la numele muncitorului Stahanov) care pune accentul pe randamentul obtinut prin rationalizarea socialista in munca, prin introducerea perfec-
tionarilor tehnice, prin munca de echipa, etc.
Rezultatul celui de-al doilea plan cincinal a fost cresterea gospodariei socialiste. A fost desavarsita reconstructia tehnica a intregii economii nationale din Uniunea Sovietica, au fost reconstruite mijloacele de transport, s-a intarit puternic industria de masini, care a furnizat nenuma-
rate masini agriculturii, a fost desavarsita mecanizarea agriculturii, etc.
Atat in primul plan cat si in cel de-al doilea plan, s-a dat o deosebita atentie dezvoltarii culturii si tuturor tipurilor de scoli, numarul elevilor, studentilor si profesorilor crescand cu 4-500% fata de nivelul din 1914.
In baza marilor realizari economice si culturale si a maturitatii politice la care a ajuns poporul, in urma propunerii lui I.V.Stalin s-a votat in decembrie 1936 o noua constitutie - Constitutia stanilista. Aceasta a fost prima constitutie a societatii socialiste, bazata pe principiile: "Cine nu munceste nu mananca" si "De la fiecare dupa capacitatile sale, fiecaruia dupa munca sa".
Al treilea plan cincinal, care prevedea o uriasa crestere a economiei socialiste, a fost intrerupt prin agresiunea hittlerista.
Dar dupa izgonirea si infrangerea definitiva a acestui dusman al civilizatiei, a fost intocmit al patrulea plan cincinal, prin care s-a facut trecerea de la socialism la comunism.
