Destramarea Republicii Federative Iugoslavia

Destramarea Republicii Federative Iugoslavia

Republica Socialista Federativa Iugoslavia a fost un stat in Europa, continuator al Regatului Sirbilor, Croatilor si Slovenilor care fusese infiintat in 1918, in urma primului razboi mondial prin unirea cu Serbia a teritoriilor populate de slavii de sud din fosta Austro-Ungarie.

Fosta Iugoslavie, formata din republicile Slovenia, Croatia, Bosnia-Hertegovina, Macedonia, Serbia si Muntenegru a incetat sa mai existe in anul 1991. Inceputul destramarii a fost marcat de proclamarea Independentei Sloveniei si Croatiei in aceeasi zi, 25 iunie 1991. Cele doua foste republici iugoslave au format state nationale independente separate, iar exemplul lor a fost urmat de Macedonia, la 15 septembrie 1991.
Bosnia-Hertegovina s-a proclamat si ea stat independent la data de 3 martie 1992. In aceste conditii, la 27 aprilie 1992 s-a format o noua federatie iugoslava, care cuprinde doar Serbia si Muntenegru. Destramarea fostei Iugoslavii a fost sangeroasa, intre anii 1991 si 1995 in Croatia desfasurandu-se lupte puternice intre croatii si sarbii din aceasta tara.
Bosnia-Hertegovina a cunoscut si ea durerea razboiului civil incepand din 1992, in acest stat situatia fiind chiar mai complicata din cauza faptului ca s-au confruntat trei comunitati etnice: sarbii, croatii si musulmanii. Pacea instaurata in Bosnia-Hertegovina, in anul 1996, a fost posibila, ca si in Croatia, numai dupa interventia internationala. Daca guvernul croat isi exercita controlul asupra intregului teritoriu al tarii, in Bosnia-Hertegovina, in urma acordului semnat la Paris de presedintii bosniac, croat si iugoslav in anul 1995, s-au creat doua entitati, Republica Srpska si Federatia croato-musulmana.    
In privinta noii federatii iugoslave, creata de Serbia si Muntenegru in anul 1992, aceasta a intampinat numeroase greutati, trebuind sa faca fata embargoului si sanctiunilor impuse de O.N.U. si de U.E. In anul 1999, Republica Federativa Iugoslava a fost bombardata de N.A.T.O. in urma acuzatiilor de incalcare de catre sarbi a drepturilor albanezilor din Kosovo.
In prezent, Kosovo se afla sub protectie internationala dupa bombardamentele N.A.T.O. si, daca inainte albanezii ii acuzau pe sarbi ca nu le respecta drepturile, astazi sarbii se considera amenintati de albanezi. Trupele K.F.O.R. vegheaza ca intre albanezii din Kosovo, majoritari in aceasta provincie sarbeasca, si sarbii, care sunt in minoritate pe teritoriul kosovar, sa nu reizbucneasca un nou conflict.

Iugoslavia, asa cum a fost cunoscuta incepand din anul 1918, de la crearea Regatului Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, iar apoi, dupa cel de-al doilea razboi mondial, sub numele de Republica Socialista Federativa Iugoslavia, nu mai exista. Din fosta Iugoslavie au aparut sase state noi: Republica Bosnia-Hertegovina, Republica Croatia, Republica Macedonia, Republica Muntenegru, Republica Serbi si Republica Slovenia In unele dintre aceste noi state procesele clarificarilor nationale, interetnice nu sunt incheiate si pot genera, in continuare, daca nu sunt abordate preventiv, in spirit democratic, in conformitate cu normele dreptului international, noi situatii de instabilitate, noi conflicte locale si chiar regionale.
Spre deosebire de alte tari est-europene, in Iugoslavia prabusirea sistemului totalitar, cu tot specificul lui, a fost devansata de fenomene particulare, in special de accentuarea si situarea in prim plan a intereselor nationale ale membrilor federatiei, care au generat ascensiunea nationalismului si declansarea conflictelor interetnice. Acestea au condus la destramarea unui stat care, dupa al doilea razboi mondial, a ocupat un loc deosebit si a jucat un rol important in Balcani, in Europa, in miscarea de nealiniere, in echilibrul general al celor doua sisteme mondiale antagoniste postbelice. Mai mult, in Iugoslavia, procesul transformarilor democratice a degenerat in ura si intoleranta, intr-un razboi pustiitor, crud, greu de comparat in istoria zonei.
Cauzele aparitiei si evolutiei crizei iugoslave sunt complexe. Ele sunt, in primul rand, de natura interna - istorice, etnice, politice, economice, religioase s.a. In acelasi timp, se poate afirma, fara rezerve, ca modul cum a evoluat criza iugoslava constituie si o consecinta a raporturilor de forte pe plan international, a tendintelor de modificare a acestora, a fragilitatii sistemului Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, a sistemului de securitate mondial si a imperfectiunilor din activitatea Organizatiei Natiunilor Unite.