|
|
|
DECRETUL DIONYSOPOLITAN IN CINSTEA LUI AGATHOCLES
Sfatul si Poporul au gasit cu cale; presedinte al
Adunarii fiind Dionysos al lui Bianor, Apollonios al lui Cleombrotos a
propus: intrucat Agathocles al lui Antiphilos, coborator dintr-un parinte
binefacator al obstii, se poarta fata de cetate si de
cetateni ca un om vrednic si de seama, dovedindu-si in chipul cel mai
deplin, cu vorba si cu fapta, ravna fata de popor, in orice imprejurare
grea pentru cetate, precum si in toate dregatoriile,
insarcinarile si slujbele;
Si mai intai, intr-o vreme cand cetatea era bantuita de
tulburari, iar traci in numar mare atacau orasul si teritoriul, cand
granele stateau sa dea in parg iar cetatenii se framantau
foarte, (Agathocles) fiind ales capetenie a arcasilor si strangand osteni
cu plata a stiut sa pazeasca tarinile, dand putinta
fiestecaruia sa-si stranga granele fara
vatamare;
Iar cand tracii din jurul lui Zoltes au patruns cu oaste
mare in Scitia, catre orasele grecesti de sub obladuirea regelui
Rhemaxos, (tot el) ales sol, a pornit in tara straina,
strabatand pamanturile mai multor noroade si, infruntand
primejdii de tot felul, a convins pe barbari nu numai sa crute cetatea,
dar si sa . adunate inainte de talhari . ce se aflau la ordinul lui
Zoltes, . sa mantuiasca toate . si impreuna cu ei s-au
grabit Cetatea sa plateasca cinci (talanti?) pentru ca
sa cada la intelegere cu cetatea in privinta hranei .
Cand, dupa aceasta, aceiasi (barbari) au
napadit tinutul si au prins sa asedieze Bizone si sa
pustiasca teritoriul, granele noastre fiind (si de data aceasta) gata
sa dea in parg, ales sol si pornind spre locul unde se afla oastea,
randuit de cetateni sa rascumpere dupa putinta
teritoriul si recolta, i-a convins pe Zoltes si pe traci, cu pret de 600 de
galbeni, sa nu patrunda in teritoriu, nici sa se apropie de
oras, ceea ce a ingaduit cetatenilor sa ramana
stapani pe toate granele de pe ogoare.
Si iarasi, ales sol in Tracia si la capetenia
acestora Zoltes, a reinnoit invoielile si intelegerile incheiate cu ei; si
simtind (tot atunci) ca se strang laolalta talhari multi, a adus
faptul la cunostinta lui Zoltes, dand de stire si cetatenilor dupa
intoarcerea acasa: din care pricina uneltirea a ramas
fara urmari.
Iar mai tarziu, calcand juramintele si invoiala si
tot dand navala (pe pamanturile cetatii), ales ca popor
comandant cu depline puteri al teritoriului si strangand osteni voluntari
dintre cetateni si barbarii adapostiti in cetate, a pazit
ogoarele si turmele si granele pana la trecerea (spre noi) a regelui
Rhemaxos. Iar dupa ce regele a trecut pe malul din fata,
nelasand in urma-i straji de teama si trimitand numai
vestitori ca sa ceara tributul, ales sol si pornind la drum de
apa, intrucat tinutul era cuprins de razboi, l-a convins pe regele
Rhemaxos sa dea spre paza cetatii calareti o suta; iar
cand tracii au cazut in numar mare asupra strajerilor, iar
acestia - de frica - au fugit pe celalalt mal, lasand teritoriul
(cetatii) fara paza, trimis sol la feciorul regelui,
Phradmon (?), l-a convins pe acesta sa dea straja cetatii
calareti sase sute, care, intrecand oastea vrajmasilor, au
infrant pe capetenia acestora Zoltes si .
