Razboiul din Afganistan

 
Al doilea razboi din Afganistan opune, in octombrie si in noiembrie 2001, Statele Unite ale Americii cu o contributie militara a Aliantei Nordului si a altor natiuni occidentale (Marea Britanie, Franta), regimului Taliban din Afganistan. Acest razboi se inscrie in amplul razboi contra terorismului declarat de SUA in urma atentatelor de la 11 septembrie 2001 asupra New York-ului si Washington DC.  
 
Ce a precedat razboiul? 
In timpul primului razboi din Afganistan, mujahedinii non Talibani si alte grupari rezistente creasera o coalitie cunoscuta sub numele de Alianta Nordului care nu controla decat partea de nord a tarii. La 9 septembrie 2001, cu doua zile inaintea atentatelor de la 11 septembrie, seful Aliantei, Ahmad Shah Massoud, este asasinat de oameni din Al-Qaida. La doua zile dupa atentate, la 13 septembrie 2001, presedintele SUA, George W. Bush, cere regimului taliban extradarea din Afganistan a sefului Al-Qaida, Osama Ben Laden, principalul responsabil de atacurile de la New York si Washington DC. Evident, talibanii refuza.  
Presedintele american si premierul britanic tin discursuri televizate pentru a-si informa tarile despre desfasurarea operatiunilor. Primul ministru britanic, Tony Blair, porneste in octombrie si in noiembrie o ofensiva diplomatica in timpul careia el vorbeste cu peste 60 de sefi de stat din lumea intreaga. In discursurile sale, George Bush ii multumeste lui Tony Blair pentru participarea britanica la atacuri. Pe langa Marea Britanie, Canada, Franta si Germania isi declara sustinerea. Seful statului pakistanez, Pervez Musharraf, isi da de asemenea acordul in ciuda lipsei de entuziasm a statelor arabe. Pakistanul deschide totusi frontierele refugiatilor confuzi venind din Afganistan.  
 
Desfasurarea evenimentelor de razboi 
Dupa infiltrarea mai multor membri din fortele speciale ale tarilor Coalitiei, fortele armate ale SUA si Marii Britanii deschid ostilitatile duminica 7 octombrie 2001 bombardand anumite obiective afgane, dar si baze ale fortelor talibane si ale Al-Qaida. Campurile teroriste de antrenament ale lui Osama Ben Laden, centralele electrice din capitala afgana Kabul, aeroportul si centrul militar din Kandahar sunt la randul lor tinte ale atacurilor. Orasul Jalalabad este de asemenea atacat.  
La inceputul lui noiembrie 2001, diferite tari, printre care Tarile Baltice, Germania si Japonia, anunta, la cererea SUA si Marii Britanii, ca vor contribui cu ajutor militar. Din noiembrie, situatia evolueaza rapid: au loc bombardamente ale aviatiei americane asupra primelor linii ale Talibanilor, ceea ce le slabeste rezervele, Alianta Nordului avanseaza rapid si preia controlul asupra unei mari parti din tara. La 12 noiembrie, Kabul cade in mainile trupelor Aliantei de Nord. Trupele talibane sunt respinse pana la Kandahar si o regiune din nord-estul Afganistanului.  
 
Crime de razboi? 
Alianta Nordului, aliata a Statelor Unite ale Americii, a fost acuzata de crime de razboi, comise in noiembrie 2001, impotriva prizonierilor talibani si membrilor Al-Qaida. Guvernul SUA a fost acuzat ca a inchis ochii pentru a nu deranja aliatii afgani.  
Aceasta afacere a fost descoperita de ziarul Newsweek, dupa publicarea unui memorandum confidential al ONU, unde se punea intrebarea existentei unor gropi comune unde s-ar gasit peste 3 000 de cadavre. Potrivit memorandumului, elementele gasite ajung pentru a justifica o ancheta criminala oficiala. Prizonierii erau tinuti fara apa si mancare in soare, apoi erau transportati in semiremorci la inchisoarea din Sheberghan.  
 
Dupa razboipacea? 
Astazi talibanii nu mai controleaza decat cateva teritorii modeste din sud-estul si nord-estul tarii. Numeroase tratative au inceput pentru formarea unui guvern sub conducerea lui Hamid Karzai. In martie 2004, aceste guvern primeste un control limitat asupra majoritatii teritoriului afgan. Dar situatia este intotdeauna delicata. Trupele de ocupatie si echipele de ajutor sunt adesea atacate de combatantii talibani.  
Trebuie mentionat faptul ca in 2005, dar chiar si acum, Afganistanul a fost si este mereu in situatia unui razboi civil. Gherilele talibane organizeaza atacuri frecvente asupra trupelor militare straine de mentinerea a ordinii, iar operatiunile de capturarea a lui Ben Laden esueaza mereu, in timp ce numeroase tari sunt tinte ale atacurilor teroriste. Si in Afganistan apele raman tulburi.  
 
Putem lesne include in aria conflictelor acestui inceput de mileniu si atacurile teroriste care se succed inspaimantator de mult in ultima vreme, atacuri a caror debut impresionant a fost dat de exploziile din Statele Unite ale Americii de pe 11 septembrie 2001. Am expus in continuare cele mai recente si mai cutremuratoare astfel de atacuri: atacurile de la Madrid, cele de la Londra si cele din statiunea egipteana Dahab.

 
Atentatele teroriste de pe 7 iulie 2005 de la Londra 
 
Tragedia s-a declansat la 8.50, ora Londrei, ora 11.00 a Romaniei cand politia transportului londonez a fost alertata cu privire la un incident pe una din liniile de metrou. Politia a afirmat ca e posibil ca incidentul sa fi fost cauzat fie de ciocnirea a doua trenuri, fie de o pana de curent sau de explozia unui cablu de tensiune.  
 
Au avut loc patru explozii. Trei au avut loc in metrouri, una intre Aldgate East si Strada Liverpool; una intre Piata Russell si Kings Cross; una intr-un tren la statia Edgware Road. 45 de minute mai tarziu oficialii metroului londonez anunta ca a avut loc o alta explozie, la o alta statie de metrou. De la ora 10.20, oara Londrei apar relatari privind explozia unui autobuz in centrul Londrei, iar Scotland Yard confirma acest lucru.  
 
La miezul zilei, premierul britanic, Tony Blair, a declarat ca a fost clar vorba de atacuri teroriste. In urma acestor explozii au murit peste 55 de persoane, alte cateva zeci fiind ranite. Trebuie spus ca atacurile de joi, 7 iulie 2005, au avut loc la o ora de varf, inaintea orei 9.00 ora Londrei, cand foarte multe persoane erau in drum spre serviciu. Ulterior, gruparea extremista Al-Qaida a recunoscut ca a organizat aceste atacuri teroriste.

 
Atentatele de la Madrid de pe 11 martie 2004 
 
Cum si cand au avut loc atentatele? 
In dimineata zilei de joi, 11 martie 2004, zece rucsacuri incarcate cu TNT au explodat in patru trenuri in Madrid (Spania) in timp ce intrau si ieseau pasageri din patru statii diferite. Exploziile au avut loc simultan, intre 7:39 si 7:42 dimineata in patru statii madrilene. Fortele de securitate au gasit si alte trenuri incarcate cu explozibil care urmau sa fie detonate la sosirea ambulantelor. 
 
Bilantul atentatului 
Atacul a produs cel putin 199 de morti si 1467 raniti, numar cu care devine al doilea cel mai puternic atac suferit de Europa in timpuri de pace, dupa atacul aerian (asupra unui avion Pan Am) din Lockerbie pe 21 decembrie 1988. Un total de 13 bombe au fost pregatite pentru atacul ce a avut loc cu trei zile inainte de alegerile generale. Patruzeci si unu de morti erau cetateni straini, printre care cincisprezece proveneau din Romania, cate cinci din Ecuador si Peru, patru din Polonia, trei din Columbia, doi din Honduras, si cate unul din Bulgaria, Chile, Cuba, Republica Dominicana, Guineea-Bissau, Franta si Maroc. 
 
ETA sau Al-Qaida? 
O ipoteza importanta privind autorii atentatelor este cea lansata de guvernul spaniol care incrimineaza Organizatia Separatista Basca (ETA). Alta ipoteza, cea lansata de un ziar arab aparut la Londra, citeaza o declaratie posibil apartinand Al-Qaidei in care organizatia revendica atentatul motivata fiind de sprijinul acordat de José María Aznar guvernului american, dupa Atentatele din 11 septembrie 2001 de la New York. 
 
Initial, atentatul a fost atribuit, de catre guvern si majoritatea mass-media, organizatiei ETA. Garda Civila a dejucat deja numeroase planuri atribuite organizatiei separatiste si pe 29 februarie a capturat peste 500 kg de explozivi si a arestat presupusi membrii ai ETA. Explozivii erau de acelasi tip ca cel folosit la atentatele de la Madrid. Totusi, ETA obisnuia sa anunte inainte de atacurile sale indiscriminante, iar inainte de acest atac nu a existat nici un anunt. Directorul Europol, Jürgen Storbeck, a precizat ca exploziile nu corespund cu modus operandi pe care ETA l-a adoptat pana acum. In plus, tinand cont ca atacurile se produc la 2 ani si jumatate dupa atentatele din 11 septembrie 2001 de la New York (911 zile, iar in engleza atentatul este de obicei referit ca si 9/11), s-ar putea zice ca atentatorii urmeaza tipul celor care ataca in zile cu semnificatie importanta pentru ei. 
 
S-a sugerat ca ipoteza ca vinovati ar fi teroristi islamici ca Al-Qaida, probabil ca raspuns la sprijinul spaniol dat invaziei Irakului. Prima reactie a guvernului a fost sa respinga aceasta interpretare, considerand ca este vorba de inducerea in eroare a investigatiei. In seara/noaptea de 11 martie, conform Ministrului de Interne al Spaniei, se deschide o noua linie de investigatie, care are sa gaseasca o caseta audio in araba cu versete din Coran intr-o furgoneta, la Alcalá de Henares, de unde veneau trei din cele patru trenuri.  
 
In aceeasi linie, ziarul Al Quds Al Arabi a primit la sediul sau din Londra o scrisoare care afirma ca Brigazile lui Abu Hafs Al Masri, in numele Al-Qaidei, reteaua terorista a lui Osama bin Laden, se afla in spatele atentatelor de la Madrid. Scrisoarea mai zice ca atacurile au fost o reglare de conturi cu Spania, pe care o acuza de complicitate cu Statele Unite si Regatul Unit, de o cruciada contra Islamului. Mai tarziu, au aparut indoieli in privinta autenticitatii acestui comunicat, deoarece grupul a mai reclamat responsabilitate in numele Al-Qaidei in atentatul contra sinagogilor din Turcia pe 15 noiembrie 2003 si delegatiei Natiunilor Unite in Bagdad pe 19 august acelasi an. 
 
Trebuie mentionat si faptul ca Osama Bin Laden a amenintat public in 2003 cu actiuni de pedepsire contra tarilor care vor sprijini Statele Unite in invazia Irakului, indicand foarte clar numele Spaniei, care are 1300 soldati pe pamantul irakian la inceputul lui 2004.

 
Atentatele de pe 24 aprilie 2006 din statiunea egipteana Dahab 
 
Recent, pe 24 aprilie a.c., teroristii au lovit din nou. De aceasta data au ales statiunea egipteana Dahab. Trei atacuri cu bomba au ucis cel putin 23 de oameni si au facut peste 60 de raniti, multi dintre ei fiind straini, printre care danezi, britanici, italieni, germani, francezi sud-coreeni, libanezi, americani, israelieni, australieni si palestinieni. Cele trei explozii au avut loc in doua restaurante si un magazin de pe malul marii. Surse din cadrul serviciilor de securitate au apreciat ca exploziile au fost provocate cel mai probabil de bombe cu ceas, montate pe sol. Atentatele nu au fost revendicate inca, dar poarta amprenta unei grupari misterioase care in ultimii doi ani a detonat mai multe bombe pe coasta egipteana a Marii Rosii. 
 
Desigur, lista atacurilor de acest gen nu se incheie aici. Nu putem uita nici: atentatele de la Bali (Indonezia) din 12 octombrie 2002 care s-au soldat cu aproape 200 de morti, atentatele din 1 octombrie 2005 tot de la Bali care au provocat 26 de morti, atentatele de pe 16 mai 2003 de la Casablanca (Maroc) care au ucis 45 de oameni, tinta principala fiind strainii, atentatele de la 15 noiembrie 2004 asupra a doua sinagogi din Istambul care au facut 32 de morti, atentatele din Sharm el-Sheikh (Egipt), atentatele de la 11 septembrie 2001 din New York si Washington DC. In acest caz, peste 3.000 de oameni si-au pierdut viata. Atentatele teroriste au fost de o amploare fara precedent: au fost distruse turnurile gemene din complexul comercial World Trade Center din New York si o parte din cladirea Pentagonului din Washington D.C. (care adaposteste Departamentul Apararii si Statul Major General al Fortelor Armate ale SUA). Ziua de 11 septembrie a fost declarata, printr-un decret prezidential, Ziua patriotilor.  
 
Asadar, conflictele acestui inceput de mileniu stau sub semnul terorii, al terorismului national (ETA sau cecenii) sau international (Al-Qaida). Teoretic, razboiul din Irak, cel din Afganistan sau cel din Iugoslavia s-au incheiat. Practic, zonele fierb in violente si nelinisti. Civilizatii prospere si incantatoare ale lumii, Statele Unite ale Americii, Anglia, Spania, Egipt sau Rusia raman scene de reprezentare pentru puterea terorista. Aceste tari au trait fiecare cate un 11 septembrie 2001 cu victime nevinovate, durere, groaza.