|
|
|
Organizarea de stat a Transilvaniei ca principat autonom dependent de Turcia
Intre anii 1541 pana la 1683 (asediul Vienei), Transilvania a fost organizata ca principat autonom, aflat sub suzeranitatea Imperiului Otoman.
Statul maghiar a fost desfiintat si impartit intre turci si habsburgi: pasalacul de la Buda si sub dominatia Habsburgilor?
Organele centrale ale Transilvaniei in epoca principatului dependent de Tara Romaneasca:
1) principele
2) dieta T
3) consiliul intim
1)Principele era ales pe viata de dieta si confirmat de Inalta Poarta, insa Tara Romaneasca nu a respectat aceasta regula si deseori l-a numit pe principe fara o alegere prealabila.
Dieta de la Turda din 1592 a consfintit crearea principatului Transilvania ca stat tributar Imperiului Otoman si a conditionat alegerea principelului de obligatia acestuia de a respecta privilegiile nobilimii si a celor 4 religii recepte, Unio Trium Natiorum precum si legile votate in dieta.
Prin aceasta, in Transilvania a fost instaurat un autentic regim nobiliar.
Cu toate acestea, atributiile principelui erau mult mau largi decat cele ale voievodului Transilvaniei.
Principele era seful administratiei si conferea titlurile de noblete, ii numea pe functionarii publici, incheia conventii cu alte state, declara starea de razboi/pace.
Principele era comandantul suprem al armatei si judecatorul suprem, atat in materie penala, cat si civila, avand dreptul de a garanta si comuta pedepsele.
principele devine acum si titularul lui dominium eminens.
De asemenea, principele Transilvaniei avea importante atributii pe plan legislativ:
avea dreptul de initiativa legislativa
dreptul de a convoca dieta
de a respinge sau aproba legile votate de dieta
2)Dieta spre deosebire de vechiul congres general al nobililor, dieta devine un organ de stat cu activitate permanenta.
Sedintele dietei se tineau de regula la Alba -IUlia, dar si in alte localitati. La lucrarile dietei participau reprezentantii nobilimii, ai comitatelor, ai scaunelor secuiesti/ sasesti, ai oraselor, ai celor 4 religii recepte, precum si marii dregatori ai Transilvaniei.
Membrii dietei erau exclusiv din randul celor 3 nationalitati privilegiate: populatia romana majoritara si autohtona era cu desavarsire exclusa.
3)Consiliul intim este un organism nou creat in epoca principatului cuscopul formal de a-l sfatui pe principe in toate problemele curente ale vietii de stat, in executarea de nobili a obligatiei de concilium, care intra in obligatiile raporturilor juridice de vasalitate.
De facto, consiliul intim a fost creat de regimul nobilar introdus in Transilvania pentru a exercita un control permanent asupra principelui in interesul clasei feudalilor.
Consiliul intim era compus din 10-12 membri recrutati dintrevarfurile nobilimii Transivanene(magnate) si care in acele timpuri detineau cele mai inalte dregatorii in stat. Din componenta consiliului intim facea parte si un reprezentant al Bisericii Catolice.
Consilierii erau remunerati pentru activitatea pe care o defasurau.
Organizarea fiscala
Veniturile statului se impart in 2 mari categorii:
1) venituri provenite din operatiuni monetare si taxele asupra exploatarilor minelor si salinelor, care se aflau la dispozitia principelui.
2) veniturile provinciale provenite din impozitele platite de fiecare contribuabil si care erau destinate platii tributului catre Inalta Poarta
Organizarea armatei
Toate categoriile sociale aveau obligatia de a participa la oaste, iar nobilii trebuiau sa participe cu un numar de ostasi proportional cu numarul iobagilor.
Sasii si secuii aveau obligatii militare specifice, iar taranii din regiunea de granita se bucurau de inlesbniri in schimbul obligatiei de a asigura paza hotarelor.
In acea epoca, in cadrul atrmatei Transilvaniei un rol tot mai important l-a avut corpul de mercenari aflati sub comanda directa a principelui Transilvaniei.
Organizarea bisericii
Biserica oficiala a Transilvaniei a ramas Biserica Catolica, insa pe fondul reformei religioase care cuprinsese intreaga europa au fost recunoscute si ale trei biserici:
reformata
calvica
lutherana
Acestea impreuna cu Biserica catolica alcatuiau cele 4 religii recepte.
Biserica Ortodoxa a populatiei romane era in continuare considerata schismatica si tolerata, insa asistam la un proces de organizare ierarhica, in sensul ca au fost create o serie de episcopii Ortodoxe la Vad, Ineu,Giugiu, Silvas, precum si o mitropolie ortodoxa la Alba-Iulia pentru intreaga Transilvanie.
Mitropolitii Transilvaniei erau hirotonisiti la Tragoviste in Tara Romaneasca.
Mihai Viteazul devenit principe al transilvaniei a sprijinit Biserica Ortodoxa din Transilvania, a scutit de dari pe preotii ortodoxi, a infiintat Mitropolia Ortodoxa a Balgradului (Alba-Iulia), Vadului, Silvasului, Fagarasului, Maramuresului si Tarii Unguresti.
In ceea ce priveste organizarea administrativ-teritoriala, aceasta a ramas aceasi cu precuzare ca Transilvania in epoca principatului dependent de Imperiul otoman cuprindea si comitatele din vest denumite "partium".
Dreptul scris in Transilvania in epoca voievodatului si a principatului dependent de Tara Romaneasca
Evolutia dreptului scris in Transilvania a fost marcata de trei tendinte:
1) tendinta factorilor locali de a consolida autonomia voievodatului
2) tendinta centralizarii promovata de regii maghiari
3) tendinte populatiei romanesti majoritara de a-si apara traditia si institutiile juridice consacrate de Legea Tarii, inclusiv prin codificari ale vechilor obiceiuri realizate la presiunea populatiei romanesti si recunoscute oficial de statul maghiar.
In contextul celor 3 tendinte, dreptul in Transilvania s-a constituit in cadrul a 2 sisteme juridice care s-au aplicat in paralel:
1) pe de o parte dreptul romanesc care a imvracat forma Legii Tarii si a codificarilor realizatepe baza dreptului obisnuielnic si care a reprezentat sistemul de drept preponderent
2) sistemul juridic discriminatoriu pentru romani impus de cele 3 nationalitati privilegiate si de staul maghiar, incepand cu Unio Trium Natiorum (1437), sistem prin care romanii din Transilvania au fost exclusi cu desavarsire de la viata politica si juridica a Transilvaniei.
3) acest sistem nu a fost niciodata recunoscut sau asimilat de populatia romana.
Dreptul scris in voievodatul Transilvaniei
Dreptulscris cuprinde:
1) decretele regale care reglementau privilegiile nobilimii, obligatiile iobagilor, organizarea financiara, militara, judiciara. Exemplu: decretul regelui Andrei al II-lea (1222), decretul regelui Carol Robert de Anjou, decretul Maius din 1483 a regelui Matei Corvin
2) Unio Trium Natiorum. Hotarare adoptata in 1437 de nobilii maghiari precum si de conducerea sasilor si secuilor, in baza varuia puterea politica in stat urma sa fie exercitata numai de reprezentantii celor 3 natiuni privilegiate cu excluderea populatiei romane.
3) tripartitul lui Vervöti este o culegere de drept elaborata de juristul maghiar Stefan Vervöti intre 1514-1517 din ordinul regelui maghiar Vladislav al III-lea, lucrare care nu a fost publicata oficial, ramanand un document cu caracter privat datorita dezastrului Ungariei la Mohaci
Ea s-a aplicat in practica instantelor de judecata pana in 1848, fiind consacarat oficial in 1691 prin Diploma Leopoldina (emisa de Leopold I) . Asa cum arata si denumirea lucrarea se compune din trei parti
a) privilegiile nobilimii
b) reglementeaza procedura de judecata
c) se refara la stutul juridic al iobagilor consacrand legarea de glie a acestora, procedura de judecare a taranilor iobagi si statutul oraselo libere
Ultima componenta a dreptului scris al Transilvaniei in epoca voievodatului este reprezentata de statutele Tarii Fagarasului. este o legiuire cu caracter de codificare deoarece ea cuprinde principalele institutii juridice romanesti ale Legii Tarii.
Tara Fagarasului a fost intre 1309-1452 o feuda a domnilor Tarii Romanesti. La sfarsitul secoluluiXV a intrat in componenta Transilvaniei, fiind inclusa din punct de vedere administrativ in Universitas Saxorum (Obstea Sasilor).
Schimbarea statutului juridic a provinciei a marcat si o incalcare a drepturilor romanesti care a dus la o rezistenta a romanilor, culminand cu o serie de rascoale intre 1503-1508.
Intre revendicarile rasculatilor figura si aceea a codificarii vechilor obiceiuri ale romanilor, revendicare satisfacuta in 1508 prin intocmirea statutelor Tarii Fagarasului.
Statutele au fost redactate in limba latina facandu-se mentiune, atat in preambul, cat si in partea finala ca ele s-au dat la propunerea romanilor.
Textul statutelor reda obiceiurile juridice ale Legii tarii intr-o forma fidela si concentrata, plecandu-se de la ideea ca ele sunt cunoscute foarte bine de populatia romana, care le aplica din generatie in generatie.
Dispozitiile cuprinse instatutele Tarii Fagarasului nu sunt sistematizate astfel incat dispozitiile de drept penal alterneaza cu dispozitiile de drept civil.
In materia persoanelor este consacrata stratificarea sociala de tip feudal si discriminarea existenta intre categoriile sociale feudale.
Nobilii romani sunt desemnati prin termenul "boiarromes", iar taranii prin termenul "rustici valahi".
In materia casatoriei este prevazuta necesitatea consimtamantului parintilor. viitorilor soti, dar si posibilitatea "incheierii casatoriei cu fuga", un simulacru de rapire, urmat de plata unei amenzi simbolice.
Era obligatorie inzestrarea fetelor la trecerea in casatorie, obligatia revenind parintilor sau fratilor, ca un corolar al regulilor succesorale dominate de privilegiul masculinitatii, situatie asemanatoare cu cea din Tara Romaneasca.
Desfacerea casatoriei:
repudiu cu pierderea zestrei
divort
O reglementare destul de ampla cunosate materia succesiunilor. Daca un boier moare fara descendenti, pamantul si 2/3 din bunurile mobile revin seniorului sau, iar 1/3 din bunurile mobile (cotitatea disponibila) poate forma obiectul unui testament.
Daca o persoana moare fara descendenti de sex masculin, bunurile mobile si ¼ din valoarea pamantului revine fetelor. Daca fetele erau inzestrate, acestea erau excluse de la mostenire.
Este reglementata institutia infratirii, fiind prevazute si aplicatiile acesteia pentru schimbarea ordinii succesorale si inlaturarea privilegiului masculinitatii.
In materia proprietatii, reglementarea este marcata de existenta formei de proprietate a devalmasiei, desi nu e consacrata expres, sens in care este prevazut spre pilda sistemul raspunderii colective in materie penala.
In ceea ce priveste materia dreptului penal sunt reglementate o serie de infractiuni:
furtul de animale
denuntul calomnios
furtul de la vecini
lovirile
toate pedepsite cu amenzi, dar si alte infractiuni maigrave pedepsite cu moartea:
incendiere
violare de domiciliu
falsificare de monede
erezie
insurectie impotriva oficialitatilor
Din analiza dispozitiilor Statutelor tarii fagarasului rezulta unitatea de continut si aplicare a obiceiului romanesc in toate cele trei Tari Romane, inclusiv in Transilvania, unde opriomarea nationala a romanilor a reprezentat o constanta a factorilor de conducere a Transilvaniei, recrutati din randul celor trei natiuni privilegiate.
Sub acest aspect este remarcabil faptul ca numai cu trei decenii inainte de incetarea existentei statului maghiar si a dependentei Transilvaniei fata de Ungaria, autoritatile au fost nevoite sa recunoasca si sa codifice obiceiurile romanesti, pastrate intr-o forma nealterata.
