Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Modele ale ciclului de viata a sistemului informatic

Modele ale ciclului de viata a sistemului informatic

Mutatiile din domeniul tehnologiilor informationale si  al metodelor de abordare a sistemelor s-au reflectat si in ciclul de viata al dezvoltarii sistemelor, fie prin schimbarile etapelor acestuia, fie prin modificarea ordinii de parcurgere a lor. Indiferent de numele si de numarul etapelor ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor, o problema mult mai importanta este aceea a ordinii si felului cum se parcurg etapele respective, ceea ce in literatura de specialitate se trateaza sub numele de "modele ale ciclului de viata a sistemului informatic".


In practica se regasesc urmatoarele tipuri de modele:

model cascada;



model V;

model incremental;

model spirala;

model evolutiv;

model tridimensional;

model X;

model fantana arteziana;

model pinball;

model minge de baseball;

model piramida.

Modelul cascada este unul de referinta asigurand trecerea de la o etapa la alta in ordinea secventiala a posibilitatii revenirii la etapele anterioare sau parcurgerii in paralel a mai multor etape. (Fig 2.1)




Utilizare si intretinere

Avantaje:

controleaza toate fazele in sensul ca ele au o ordine stricta si aria lor de intindere e clara;

modelul este usor de insusit de membrii echipei de proiectare;

fiecare etapa este insotita de documentatie.

Dezavantaje:

sistemul informatic se preda dupa  parcurgerea tuturor etapelor ceea ce inseamna un interval mare de timp, in care pretentiile utilizatorului se pot schimba;

modelul nu corespunde unei abordari dinamice;

nu este deschis schimbarilor.

Modelul V este o varianta a celui cascada prin care se introduc conceptele de componente, subsisteme, aplicandu-se teste explicite la nivel ierarhic pentru cresterea controlului asupra modului in care se desfasoara etapele, obtinand in felul acesta o latura a literei V. (Fig 2.2)




Fig 2.2


Prima latura se parcurge descendent si contine etapele propriu-zise ale unui sistem informatic, iar a II-a se parcurge ascendent si cuprinde toate etapele de verificare si validare.

Modelul incremental este o alta forma a modelului cascada: pana la etapa de proiectare nu exista diferente. Dupa aceea se efectueaza descompunerea proiectului in subproiecte. Fata de modelul V, ofera posibilitatea atingerii scopului final in doua variante: sistemul global livrat la sfarsit sau componente livrate distinct. (Fig 2.3)








Fig 2.3


Avantaje:

perioade de realizare scurte pentru ca livrarea se face pe componente;

lucrul in echipa ofera posibilitate de realizare a mai multor proiecte.

Dezavantaje:

imposibilitatea aplicarii modelului in orice conditii, uneori neexistand posibilitatea descompunerii in componente;

costurile de asamblare sunt mult mai mari prin realizarea testelor multiple.



Modelul spirala (Fig 2.4)se bazeaza pe doua convingeri:

natura iterativa a dezvoltarii si nevoia de planificare si evaluare a riscurilor fiecarei iteratii.

deficienta inregistrarilor la modelul V in care validarea se efectueaza  prea tarziu.




Fig 2.4


In orice iteratie se va regasi modelul cascada.

Avantaje:

posibilitatea evaluarii riscurilor in diferite momente ale proiectului;

simplificarea etapei de evaluare in ceea ce este necesar in etapa (prototipul) urmatoare inclusiv prin prisma costurilor.

Dezavantaje:

echipa de realizare trebuie sa aiba un inalt nivel de profesionalism;

flexibilitate in actiune.

Modelul evolutiv consta in descompunerea proiectului in parti, fiecare cu o valoare deosebita pentru client. Aceste parti sunt realizate si livrate in mod iterativ si contribuie la sporirea performantelor sistemului. (Fig 2.5)

Partile obtinute  pentru completare nu sunt foarte detaliate tocmai in vederea adaptarilor si modificarilor ulterioare.



Oricare din aceste segmente luate in studiu trece prin toate etapele de dezvoltare a sistemului.

Reusita modelului consta in crearea unei arhitecturi deschise elaborarii prin participarea tuturor utilizatorilor.



Fig 2.5

Modelul 3D reda dezvoltarea sistemului printr-o reprezentare grafica in spatiu. Pe o axa avem ciclul de viata al sistemului (CVS), pe a II-a ciclul de viata al proiectului (CVP) si pe ultima ciclul abstractizarii (CA). (Fig 2.6)



Fig 2.6

Ciclul de viata al sistemului - principalele perioade dupa care se fac schimbari majore, cresterea volumului de date, modificari tehnologice, modificari structurale.

Modelul X (Fig 2.7) isi propune sa extinda performantele obtinute prin modelul cascada si prin modelul V. Acesta introduce notiunea de model al livrarii, fiecare proces sau etapa a dezvoltarii sistemelor poate fi privit si urmarit ca o iteratie sau evolutie spre solutia acceptata.

Modelele livrarii sunt independente. Din punct de vedere tehnic. Acest lucru a facut posibila exprimarea in partea superioara a "X"-lui a responsabilitatilor softului curent si in cea inferioara a componentelor fizice ale softului.

Modelul X exprima doua categorii de cicluri de activitate: una derulanta inainte care sintetizeaza sistemul nou si una inapoi pentru dobandirea sistemului si a componentelor sale pentru o posibila reutilizare.




Fig 2.7

Modelul fantana arteziana (Fig 2.8) isi are originea in cel cascada, dar reprezinta o varianta imbunatatita in sensul ca perioada de timp pentru finalizare e mai scurta si componentele sale pot fi reutilizate in modele similare.





Fig 2.8


Modelul pinball (Fig 2.9) consta in deplasarea aleatoare a unei bile in mediul orientat obiect redat sugestiv sub forma unui teren de pinball.






Fig 2.9

Modelul minge de baseball (Fig 2.10) sau dezvoltare concurenta: principiul lui este acela al proiectarii in paralel a activitatilor: analiza orientata obiect, proiectare si programare orientata obiect.

Pentru ca modelul sa dea rezultate echipa trebuie sa fie formata din experti in domeniul analizei, administrarii datelor, cel al interactiunii umane si medii si limbaje de programare.





Fig 2.10


Modelul piramida (Fig 2.11) se aplica in exclusivitate mediilor orientate obiect. Arata ca etapele unui ciclu de viata inseamna trecerea spre mai multe detalii, pornindu-se de la nivelul superior al planificarii spre analiza domeniului, proiectarea si construirea lui.




Fig 2.11