|
|
|
Cele patru etape ale dezvoltarii sistemului World Wide Web
Modificarile revolutionare din tehnologia Web inregistrate in ultimii sase ani au facut ca Web-ul sa fie o tinta in continua miscare. Inainte de a discuta despre aplicatii pentru Web, este util sa trecem in revista evolutia sistemului Web de la umilele sale inceputuri ca extensie a Internetului, pana la cultura care modifica societatea de azi. Se poate considera ca aceasta evolutie cuprinde patru etape distincte.
Etapa I: Hipertext bazat pe caractere
La inceput, in 1989, Web insemna un sistem de hipertext bazat pe text. Limitarea aceasta se datora in principal faptului ca acele calculatoare care accesau Web-ul nu dispuneau de modalitati prea bune de afisare a elementelor grafice. In zilele de inceput ale Web-ului, utilizatorii erau nevoiti sa scrie un numar ce reprezenta pagina pe care doreau s-o acceseze. Cu timpul, s-a putut selecta text evidentiat, pentru ca apoi sa se treaca la pagina asociata. Pentru utilizari stiintifice si academice, natura hipertext a Web-ului a fost revolutionara.
Etapa a II-a: Documente HTML statice bazate pe grafica
Etapa a doua a Web-ului a inceput in 1993, o data cu lansarea primului browser Web grafic, numit NCSA Mosaic. Unul dintre programatorii pentru Mosaic a fost studentul Marc Andreessen, viitorul co-fondator al companiei Netscape, din partea lui National Center for Supercomputing Applications (NCSA). Desi conceptul de Web se dovedea deja util pentru comunitatile stiintifice sin universitare, un browser grafic exploata in mod direct forta bruta a Internetului si simplifica navigarea. Simultan, mediile grafice deveneau mai populare pe suprafata de lucru decat sistemele bazate pe caractere. Cu Windows 3.1x, Microsoft castiga razboiul suprafetei de lucru.
Adaugarea unui browser grafic la mediul suprafetei grafice de lucru s-a dovedit a fi aplicatia "decisiva" pe care o cauta multimedia. In numai cateva luni, o activitate frenetica a fost declansata de companie si corporatiile multimedia si calculatoare, care s-au napustit sa ofere continut si servicii pe Web.
Web-ul in sine a ramas static. Continutul sau consta din text sau documente grafice si rareori altceva. Uneori, cate o pagina continea un fisier audio sau video, dar de obicei fisierul trebuia descarcat si apoi rulat folosindu-se o aplicatie externa.
Etapa a III-a: Documente HTML dinamice
In etapele I si II, paginile Web erau create folosindu-se editor de text HTML, dupa care erau plasate pe un server Web. Dupa plasarea pe server, cele mai multe imagini ramaneau statice, daca nu erau modificate de autor. Paginile statice erau satisfacatoare pentru anumite utilizari Web, dar nu pentru toate. Ca sa satisfaca nevoia de documente HTML generate dinamic, programatorii in Web au inceput sa foloseasca pe serverul Web scripturi Common Gateway Interface (CGI) pentru a genera "din mers" documente HTML. Acesta a fost primul nivel de interactiune cu utilizatorul Web. Cu aceasta imbunatatire, Web-ul a devenit platforma pentru documente hipertext, dar a slujit si ca mediu distinct pentru aplicatii.
Etapa a IV-a: Documente HTML active
A patra etapa a Web-ului a inceput in 1995, o data cu folosirea modulelor plug-in in Netscape Navigator, si a capatat importanta prin acceptarea limbajului Java. Tinta principala a acestei etape a fost inzestrarea clientului, si nu bizuirea exclusiv pe server - fie pentru a rula aplicatia, fie pentru a prelucra informatia introdusa de utilizator.
Interesul extraordinar starnit in jurul limbajului Java se datoreaza in primul rand faptului ca Web-ul nu mai este pur si simplu o colectie de documente HTML, ci un adevarat mediu client/server in care clientul are o anumita independenta fata de server. Aici intervine JavaScript. Cu JavaScript, Java, ActiveX si alte extensii pe parte de client, browserul poate deveni un mediu de operare puternic, in care sa ruleze aplicatii Web.
