|
|
|
Podisul Moldovei
Limite: in nord granita cu Ucraina, in est Valea Prutului, in vest grupa nordica a Carpatilor Orientali (Obcinele Bucovinei) pana la Valea Moldovei si in continuare Subcarpatii Moldovei,de care este despartit prin Culaorul Siretului; in sud Campia Romana.
Caracteristici:
- altitudini intre 200 m (in sud si Campia Moldovei) si 500-600 m (Pod. Sucevei)
- cel mai mare podis al Romaniei;
- strate inclinate spre S si S-E;
- reliefuri asimetrice numite cueste sau coaste, la baza carora se afla vai asimetrice (Bahluiul, Barladul);
- alunecari de teren in Campia Moldovei;
Subdiviziuni
1. Podisul Sucevei - in NV 2. Campia Moldovei in NE
La vest de Siret - Campia Baseului (N)
- Podisul Falticeni - Campia Bahluiului (S)
- Podisul Dragomirnei 3. Podisul Barladului
- Depresiunea Radauti (pe Suceava) - Podisul Central Moldovenesc (N)
La est de Siret - Colinele Tutovei (la V de Barlad)
- Culmea Siretului (cu Dl. Mare, Dl. Bour, Dl. Ibanesti) - Dealurile Falciului
- Pod. Covurlui
Clima climat de dealuri si de campie
- temperatura medie intre 6-10sC
- precipitatii medii de 400-500 mm/an in sud si 500-700 mm in N-V
- vanturi - crivatul (iarna-geros si uscat)
- influente baltice (Pod. Sucevei) si est- europene (de ariditate)
Apele
Siretul cu Suceva, Moldova (pe dreapta) si Barladul (pe stanga); Prutul cu Baseul si Jijia(cu Bahlui);
- lacul de acumulare de la Sanca Costesti (pe Prut);
- iazuri: in Campia Moldovei L. Dracsani;
Vegetatia. Specifica este zona de padure
a) Etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din: cer, garnita, stejar pedunculat (la partea inferioara) si gorun (la partea superioara). Se adauga alte specii: carpen, ulm, tei. Etaj de amestec stejar-fag.
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.
Soluri : argiluvisoluri
