|
|
|
Drumul coborand coteste dupa o muche de padure si dintr'odata valea se deschide luminoasa, ca un covor tesut din verde si aur: lanuri mari de porumb printre miristile arse de soare. Padurea batrana isi coboara umbra peste drum panaUa miristea cu cuiburile parasite de puii "pitpalacului'. Un rau sclipeste argintiu printre livezile cosite. Iar pe-o culme, sau pe-o coasta ce creste domoala din campia vaii, dintre pomii cu rodul bogat, si ulmi rotati, si castani salbatici, si tei, o turla se inalta ca o chemare spre cer. Si cateva acoperisuri se zaresc rosii printre verdele copacilor. E satul, impodobit cu verdeata, ca o gradina.
Iar jur imprejur dealuri stau de straja, fara sa inchida zarea
Un alt urcus, apoi o alta vale. Si iarasi alta.
Suisuri si coborasuri blande, ca oscilatiile leaganului. Mereu o noua | priveliste. Dar peste tot aceiasi blanda armonie a peisajului.
Spre rasarit vaile se stramteaza. Si dealurile cresc, inchizand din ce in ce mai mult zarea. E muntele aci aproape si leaganul apelor. Iar sus, unde drumul descreste in poteca si apele isi ingusteaza albiile de sa le treci cu pasul, de pe inalte creste de stanci ruine de burguri stravechi pazesc cheile muntelui.
Azi inutila veghe. Caci omul modern si-a deschis drum prin maruntaiele muntelui si a aruncat brate puternice de piatra si fier peste prapastii. Un tren urca azi gafaind pe o minunata linie de tuneluri si nalte viaducte, o linie unica in toata tara, spre inima tinutului, unde mineri mohorati scormonesc maruntaiele negre ale pamantului.
Ceva mai incolo o padure de cosuri intuneca cerul cu funingine si se cutremura pamantul de svacniturile masinelor. Uzine enorme, cele mai mari din tara, au crescut aci Toate se inglobeaza in peisajul acestui tinut. Si coasta ninsa de florile prunilor si a zarzarilor in fiecare primavara, si lanurile de grau unduind aurii in soarele varatec, si trenul ce urca gafaind prin padurea de brazi, si burgul ce pazeste anacronic o sosea de automobil ce serpueste alba sub bolta codrului impurpurat de toamna lunga, si vechile troite de piatra la rascruci, si naltele cosuri vesnic fumegande. Toate se incheaga armonic in peisajul acestui tinut, intr'o blanda si linistita armonie.
Aceiasi linistita armonie o gasim si in infatisarea si firea oamenilor de aici. Sunt vechi localnicii acestia pe plaiurile lor. I-au ferit padurea si apropierea muntelui. S'au retras in padurea vesnic vecina din fata invaziilor. A doua zi au esit iar si s'au apucat sa-si construiasca din nou, in acelas loc, colibe'e. Aceste darze reinceputuri i-au crescut semetia omului de aci. A pastral-o si pana azi in tinuta. Se stie acasa. De aceia nici streinii nu au prea prins radacini pe aci.
Satele au un aspect aparte. Casele nu se zidesc in lungul lotului, cu fatada mica la strada, ca la ses, ci in latul lotului, cu toata fatada mare la strada, acoperisul in-tinzandu-se si peste poarta. In felul acesta strazile, mai ales cele centrale, sunt sudate in complexe cu caracter orasanesc.
E un semn de semetie si in asta. Alta decat a "pustanului'. Si decat a "logojanului'. Mai potolita, dar mai adanca. Asa cum ii sta bine numai "carasanului'.
Un munte: Semenicul; si trei vai: Barzava, Carasul si Nera. Atata tot.
"Carasul!'
C. F. R. - Voiteni 33 km, Gataia 51 km, Bocsa-Montana 82 km, Recita 99 km. - Dela Timisoara Gara D. Elena pe linia Timisoara-Bazias pana la Voiteni, apoi de aci prin Birda la Gataia, importanta statie de ramificatie, spre urmatoarele doua directii:
- 1. Gataia-Jamul-Mare.- 25 km, (fractiune din linia Lugoj-Jamul-Mare). - Din statia Gataia trenul merge prin Semlacul-Mare, Ferendia, Clopodia la statia finala de frontiera Jamul-Mare. -
- 2. Aceiasi linie, venind dela Jamul-Mare, din Gataia continua spre nord prin statiile Sos-dea, Tormac, Nichisoara (Nitchidorf) la Buzias (32 km), iar de aci la Lugoj. (Vezi Timisoara- Buzias-Lugoj) -
Dela Gataia linia principala continua prin statiile Maureni, Ghertenis, Berzovia (o alta statie de ramificatie, spre Oravita), Bocsa-Romana, Vasiova, Bocsa-Montana, Bocsa-Izvor, Coltan (statie situata intr'o regiune frumoasa, incunjurata de paduri, deserveste cuptoarele de var "Coltan', cele mai mari in acest gen in toata tara.), Maniom, Calnic, la Recita.
Soseaua: Dela Timisoara via D e ta, apoi prin O pa t ita (comuna mica romaneasca, 910 loc.), Birda (1247 loc. germani si romani), Sculia (967 loc. romani), la
Gataia.
Important centru provincial, ultima comuna mare de campie, la marginea rasariteana a sesului banatan. Sediu de plasa. Are 3404 locuitori, majoritatea romani, restul maghiari colonizati aci in secolul trecut si germani colonizati ceva mai inainte.
Are o viata economica intensa, important centru agricol. Viata culturala inaintata, sustinuta prin activitatea mai multor societati.
Dela Gataia o sosea secundara porneste spre sud, lasa la stanga comuna Semlacul-Mic
- in apropierea acesteia se afla "Manastirea Saraca', unul dintre cele mai importante monumente istorice din Banat. Este o straveche manastire gr. ortodoxa, zidita prin sec. XV-XVI, in apropierea vechei cetati Somlyo, care se inalta pe vremuri pe dealul Sumigului de-alaturi. Manastirea a functionat pana la 1778, cand a fost desfiintata, respectiv atasata manastirei Mesici de langa Varset. La 1782 a fost scoasa la licitatie, impreuna cu alte bunuri, si cumparata de Ion Ostoich, a carui familie si-a facut mausoleu din vechea biserica. Recent a fost rascumparata de catre prefectura judetului Tim.-Tor. si declarata monument istoric. Constructie arhitecturala arhaica frumoasa, in interior pictura de pe la 1730. (Vezi "Analele Banatului' IV, 2-4, p. 85-114.) - apoi soseaua continua prin Butin (916 loc. sat mic romanesc, o frumoasa biserica de lemn), Percosova, Gherman, la Jamul-Mare (comuna mare, fruntasa, 2707 locuitori germani si romani), apoi Clopodia (1914 loc.) si Ferendia (sat romanesc, 1518 loc.) -
Dela Gataia soseaua principala trece prin Moritfeld (comuna svabeasca, 2229 loc.), Ghertenis (1357 loc. romani), Berzovia (comuna fruntasa romaneasca, 1732 loc.; zidita pe locul unui important castru roman.), Bocsa-Romana (3001 locuitori, o straveche comuna romaneasca, amintita in istorie inca de prin veacul at XIII-lea; pozitie pitoreasca, pe malul stang al Barzavei; centru cultural romanesc; biserica gr. ort. romana zidita in sec. XVIII.-lea, cea rom. catolica mai recenta.), Vasiova (tot in stanga Barzavei, amintita in istorie de prin sec. al XV-lea; comuna romaneasca, 1389 loc.), apoi in continuarea acesteia,
Comuna mare, frumoasa, cu aspect de orasel, 3264 loc. majoritatea romani, asezati aci prin sec. XVIII-lea, venind din Tara Romaneasca. Sediu de plasa, sediul unei judecatorii de ocol si a doua protopresbiteriate, ortodox si gr. catolic. Important centru economic si cultural.
Datorita asezarii sale pitoresti, pe malul raului Barzava, incunjurata de dealuri acoperite cu minunate paduri, comuna a fost declarata statiune climatica. Climatul placut, aerul sanatos din apropierea padurilor, precum si frumoasele locuri de excursie din imediata apropiere, atrag din an in an tot mai multi vizitatori.
Locurile de excursie cele mai insemnate sunt la strandul si restaurantul "Paradis' din imediata apropiere (amenajat modern, avand o arena de tenis, popicarie, gradina de trandafiri, pescarie pentru cultura crapului), apoi "Bocsa-Izvor' cu plaja U. D. R. si ceva mai sus platoul "Maiere', incunjurai de padure frumoasa. Dela "Bocsa-Izvor' la 3-4 km se gaseste locul de excursii numit "Vartoape' proprietatea U. D. R., cu doua lacuri pentru cresterea crapului. Pana la "Vartoape' drumul trece prin vai si culmi impadurite, printre peisagii foarte frumoase.
Alte excursii se mai pol face la "Valea Medresului', "Capela Calvariei', "Smida', "Magura' si Jmai ales la "Buza Turcului', unde se vad si azi inca ruinele vechei cetati a Bocsei. (Aceasta cetate zidita probabil prin sec. XIII-lea, a jucat un rol foarte important in istoria Banatului, mai ales in vremea framantarilor si a razboaielor din epoca turceasca, cand a fost considerata ca una dintre cetatile de seama ale provinciei. A fost distrusa complect in sec. al XVIII-lea.)
In comuna traiul este relativ eftin, un hotel ("Cerbul de Aur'), restaurantele "Unirea', "Becker' si "Lupu', precum si o mul(ime de pensiuni particulare stau la dispozitia vizitatorilor. Tot aci mai exista si un stabiliment pentru recreatie si ingrijirea sanatatii, "Sanatoriul Dr. Veliesek', instalat modern, amenajat pentru hidroterapie si cura de aer de altitudine, dupa modelul Sanatoriului Dr. Lahmann din Drezda.
Statiunea are un "Oficiu local de cura si turism', care da toate informatiunile la cerere.
Dela Bocsa-Montana soseaua duce prin Maniom (476 loc. romani) la
Recita.
Se scrie si se pronunta de obiceiu "Resita', in mod gresit, caci orasul a primit numirea dela vechiul sat Recita, o veche asezare romaneasca, despre a carei existenta avem urme inca de prin secolul al XV-lea. Romanii banateni si azi pronunta "Racita', cu "ci' muiat, pronuntarea si scrierea noua fiind introduse de administratia austriaca din prima jumatate a sec. al XVIII-lea, a carei functionari neputand pronunta corect pe "ci', au scris si pronuntat "Reschitza'.
Salul vechiu, situat pe Barzava, s'a pastrat pana in timpurile noastre, administrat separat sub numirea de Resita-Romana, iar continuarea comunei, in susul vaci Barzavei, s'a numit Resita-Montana, formata la inceput din colonia muncitoreasca din jurul vechilor furnale si uzine, si des-voltandu-se cu timpul in comuna urbana. Recent cele doua comune au fost contopite intr'un singur oras, sub denumirea de Recita. In realitate de multa vreme inca cele doua comune formeaza un complex urban unitar.
La 1770 localitatea abia a numarat in total 300 de locuitori, apoi prin colonizarile muncitoresti sistematice ce au urmat, la 1890 a ajuns Recita Elevalor rulant sa aiba 10.061 locuitori. Azi Recita este un oras mare, frumos, cu o populatie de peste 20.000 de suflete, romani, germani, slovaci, cehi, maghiari, etc.
Orasul are o asezare foarte pitoreasca in lungul vaii Barzavei, care a conditionat si intreaga desvoltarea urbanistica a localitatii. Pornind dela vechea Resita-Rom., situata la intrarea vaii, orasul se ingusteaza tot mai mult, intinzandu-se in lungime pe o distanta de cca 4˝ km in albia dealurilor din cele doua parti.
Cu toate acestea orasul nu e destramat, ci prezinta un aspect de complex edilitar strans si ordonat. Strazile sunt ingrijite, cele principale suficient de largi, o piata centrala vasta, edificii frumoase, multe impunatoare chiar. Dintre acestea trebue sa remarcam aci in special cele doua biserici gr. ort. romane, cele romano-catolice, edificiul Directiunei U.D.R., apoi Primaria, Pretura, Gimnaziul de Baeti, Posta, Hotel Ferdinand etc.
Importanta deosebita a orasului insa rezida in faptul, ca pe teritoriul sau se gasesc cele mai mai mari si mai insemnate intreprinderi industriale din tara, "Uzinele de Fier si Domeniile din Resita', sau cum se numeste societatea pe scurt: U. D. R. De fapt orasul s'a nascut si desvoltal ca o anexa a acestor uriase intreprinderi. Si azi inca viata orasului esle in stransa legatura cu aceia a uzinelor. Aproape majoritatea populatiei traeste de pe urma acestor uzine. De aceia fluctuatiunile starii economice interne a U.D.R.-ului influenteaza intotdeauna in mod direct si evolutia orasului. Daca dintr'o cauza oarecare uriasele uzine si-ar inceta existenta, Recita in cativa ani numai ar redeveni un simplu sat fara importanta.
In tinuturile Carasului minieritul are un trecut foarte vechi. Prin vaile celor trei ape, Barzava, Caras si Nera, inca in epoca preromana se extragea aur. Din epoca romana avem deja probe sigure ca minieritul ajunsese la un grad foarte inaintat, extragandu-se in special aur si arama, mai ales in regiunile Oravita, Sasca, Moldova si Dognecea. Bogatiile extraordinare ale subsolului au favorizat aci formarea unor asezari omenesti cu existenta bazala in buna parle pe exploatarile miniere, creiandu-se cu vremea adevarate centre de minieri, cari practicau si transmiteau aceasta indeletnicire din tata in fiu. Dar aceasta populatie nu si-a pierdut nici un moment infatisarea si caracterul sau rural, astfel ca am ajuns sa avem azi in Banat o clasa de muncitori industriali si minieri cu toiul aparte de muncitorimea industriala obisnuita. (Desigur ca aci e vorba de vechea populatie bastinasa, nu de muncitorii colonizati ulterior la diferile inlervaluri.)
In tot evul mediu si chiar in epoca dominajiunei turcesti, exploatarile miniere au continual in aceasta regiune, desigur ca cu intensitate foarte variala, dupa necesilatile vremii si situatia politica a fiecarei epoci.
Odaia cu inscaunarea administratiei austriece s'a inceput si sistematizarea exploatarilor miniere si a industriei din aceste tinuturi. La 1718 se conslrueste la Oravita primul furnal inalt. In anul urmator se constructie la Bocsa un furnal si topitorie, iar in 1723 se mai instaleaza un furnal si la Dognecea, si nu peste mult aceste uzine ajung la o productie asa de mare, incat acopera toate necesitatile de fier ale Banatului. In acelas timp se continua si cu extragerea aramei la Dognecea, Oravita, Moldova si Sasca.
La 1768 curtea imperiala dela Viena decide abandonarea acestor uzine deja invechite si infiintarea unor noui uzine centrale, mari, la Recita. In anul urmator au si inceput lucrarile si in curand aci au crescut cele mai vaste intreprinderi industriale, din tinuturile Dunarii de jos, fiind mereu Iransformate si augmentate de atunci si pana azi.
La 1854 stalul auslriac ceda, prinlre altele, si uzinele si domeniile din Recita societatii bancare " Privilegierle Osterreichische Slalseisenbahn Oesellschafl', sau pe scurt "Steg', formala cu capital austriac, francez, belgian si englez. Aceasta societate a marit si modernizat uzinele exploatandu-le pana in anul 1919, cand in urma schimbarii de regim, toate uzinele si domeniile au trecut in posesiunea nouei societati infiintate atunci cu majoritatea actionarilor romani si purland numirea de "Uzinele de Fier si Domeniile din Resita', sau pe scurt "U.D.R.', luand de atunci o desvoltare si mai rapida, astfel ca azi au ajuns la o importanta aproape fara egal in Europa sudestica.
De prezent uzinele cuprind doua furnale inalte cu aparate de incalzire Cowper, 6 cuploare Martin pentru fabricarea otelului, 2 cubilouri cu o hala de turnalorie pentru fonta, uriase instalatii de laminoare, penlru bandaje, sine si labla, fabrica de masini, atelier de roti montate, forjerie, hala de prese, fabrica de moloare electrice, fabrica de locomotive, fabrica de poduri si cazangerie, atelier de strunjit cilindri si forjerie de probe, tamplarie de modele, fabrica de caramida, ele., toate la Recita, o fabrica de masini agricole la Bocsa, precum si alle fabrici, mine si domenii, cari vor fi amintite la localitatile respective. (O dare de seama sumara asupra activitatii si situatiei de azi a societatii U. D. R. vezi capitolul "Banatul Economic'.)
Amintim aci insa, ca U. D. R. poseda in total 94.345 hectare padure si 32.790 hectare pamant cultivabil (in afara de cele 90 jug. vii dela Ramna si Moldova-Noua.) Societatea a avut nevoie de aceste paduri imense pentru alimentarea furnalelor cu mangalul necesar. Azi aceste paduri ale UDR-lui sunt admirabil ingrijite, constituie adevarate parcuri naturale, de o rara frumusete. Exploatarea se face in modul cel mai rational posibil, pentru transportul lemnului fiind amenajate instalatiuni moderne, dintre cari cele mai insemnate sunt instalatiunile hidraulice dintre Valiug si Recita, aproape unice in Europa. Din lemnul exploatat cea mai mare parte este folosita de catre fabrica "Distileria Lemnului' din Recita, care produce carbuni de retorta, alcool melilic, acid acetic, acetona, acetat de calciu, catran de lemn, gudron de lemn, disolvante, etc. Lemnele de constructie sunt intrebuintate in parte la mine, iar restul prelucrate la feraslraele din Valiug, Bocsa, Moldova si Anina.
Padurile U.D.R. sunt faorte bogate in vanat. Se da o deosebita atentie ocrotire! si inmultirei vanatului mare. Suntem aci in inima unui bogat si foarte puternic tinut industrial si minier, dar in acelas timp si una dintre cele mai frumoase si mai pitoresti regiuni ale tarii, si de aceia insemnat centru turistic.
Insasi imprejurimile imediate ale orasului Recita formeaza obiectivul unor frumoase excursii. In oricare directie am porni, de pe crestele dealurilor ni-se deschid privelisti minunate atat asupra orasului, cat si a frumoaselor vai impadurite din imprejurimi.
Imprejurimile Recitei
Linia ferata ingusta Recita-Secul. - O linie ingusta, special construita pentru nevoile intreprinderilor, avand o lungime totala de 16.6 km, cu 230 curbe, porneste din statia CFR Recita-Fabrica, trece pe malul drept al Barzavei pana la podul dela Grebla, -in apropierea caruia se afla "Centrala Hidroelectrica U.D.R. Grebla', - apoi trecand din nou pe malul stang, dela Podul Secul paraseste va-1 e a Barzavei si urca intr'o splendida serpentina prin paduri batrane, ta Secul, colonie miniera frumoasa, cu scoala, biserica si dispensar. Mine de carbuni ale U. D. R.-lui, huila. In apropiere canal si apaduct pentru transportul lemnelor.
Dela Podul Secul din aceasta linie se ramifica o alta linie mai lunga, care trecand printr'o multime de serpentine, curbe si viaducte, strabatand o regiune foarte pitoreasca printre paduri minunate, ese la Talva Bobului In apropiere de Delinesti, (importante mine de fier ale UDR-ului), servind la transportul produselor silvice si miniere ale acestei regiuni.
Soseaua Recita- Valiug-Slatina. - Dela Recita o frumoasa sosea porneste pe Valea Cuptoare, trece prin localitatea Cuptoare (colonie muncitoreasca, administrata impreuna cu Secui, numirea oficiala a localitatii fiind Cuptoare-Secul, total 1039 loc.), apoi ajunge la Valiug, comuna fru-
moasa, pozitie minunata la poalele Semenicului, imprejmuita de paduri, aer curat. Statiune climatica foarte cercetata, 600 m altitudine, traiul eftin. Comuna are 1635 locuitori, maj. romani, apoi germani si cehi. Mai de mult comuna s'a numit Franzdorf, sub acest nume a fost cunoscuta ca statiune climatica.
Dela Valiug se poate face usor o admirabila excursie pe muntele Semenic, cel mai inalt munte, si in acelas timp cel mai important loc de excursie din tinutul Carasului. Coasta nord-vestica, inspre Valiug, este inclinata bland, astfel ca urcusul este destul de usor. In ultimul timp, tot pe acest versant, a fost amenajata si o sosea pentru automobile, care urca pana sus pe culme. Coasta este impadurita pana aproape de varf, apoi coama se intinde in curbura blanda formand admirabile pasuni, pe cari vara pasc nenumarate turme.
Varful cel mai inalt al Semenicului este Gozna (1452 m), apoi la nord-est Vrf. Semenic (1450 m), iar la sud Piatra Nedeii (1440 m). Intre Gozna si Nedeia se gaseste "Izvorul Tamaduirii' (sau "Baia Vulturilor'), un mic izvor, din care pleaca un parau, si despre care se crede ca are putere de tamaduire. In apropiere se inalta de prezent o frumoasa cruce de fier, care se vede dela mari departari. Pe Semenic se gaseste o cabana (a d-lui I. Baiasiu din Oravita) precum si stane cari dau adapost turistilor.
Dela Valiug soseaua continua prin Garana ("Wolfsberg', o alta statiune climatica foarte cercetata, situata sub coasta nordica a Semenicului, regiune deasemenea foarte frumoasa, 1000 m altitudine, sporturi de iarna), apoi Brebul-Nou (1C60 loc. germani colonizati aci din Boemia), si ese la Slatina-Timisana in soseaua Caransebes-Orsova.
Soseaua Recita-Doman-Carasova. - Dela Recita esind prin partea estica o sosea duce printr'o regiune foarte pitoreasca, lasand la dreapta Valea Barzavitei si a Starnicului (unde se gaseste o interesanta pestera, bogata in stalactite si stalagmite si avand mai multe ramificatii), iar putin mai departe, tot la dreapta, minunat de frumoasa vale a Domanului, apoi coteste la stanga si ese la Doman, comuna cu pozitie pitoreasca, 1045 loc. maj. romani, insemnate mine de carbuni ale UDR-lui (antracit).
Dela Doman soseaua continua la Carasova, comuna mare, frumoasa, pozitie minunata, incunjurala de munti cu vaste paduri, o admirabila statiune climatica. Are strand (Carasul trece prin comuna), hotel, case curate.
Are o populatie de 2945 loc. majoritatea crasoveni. Asupra originei crasovenilor istoria nu si-a spus cuvantul din urma nici pana acum. Probabil sunt de origine bulgara. Cert este ca prima colonizare s'a facut aci inca prin secolul XIV-lea, cu bulgari adusi din regiunea Vidinu-lui. Dar populatia rarita de razboaie si alte cauze la diferite intervaluri a fost mereu improspatata cu colonizari noi, aducandu-se colonisti tot de origine slovena, insa din alte regiuni din dreapta Dunarii.
Sunt romano-catolici, vorbesc o limba slovena apropiata de cea bulgara, dar cu unele reminiscente dalmato-croate, au portul pitoresc si interesant, pare mai indata un vechi port romanesc al tinuturilor acestora.
Locuesc in cateva comune inca din jurul Carasovei, in Iabalcea (344 loc.), Nermet (643 loc.), Clocotici (1073 loc.), Lupac (850 loc.), Vodnic (493 loc.) si Rafnic (720 loc.), formand aci o insula de populatie cu totul aparte, interesanta din toate punctele de vedere.
Traesc, ca toti locuitorii de munte, din pomaril, cresterea vitelor si muncitori pe la intreprinderile industriale si miniere din imprejurimi. Dela Carasova la distanta de cca jumatate de ora de mers pe jos, pe o stanca ce se inalta la cateva sute de metri deasupra Carasului ce curge jos, se vad ruinele vechei cetati a Carasovei, care a jucat un foarte important rol in istoria provinciei, fiind vreme lunga centrul unui district valahic. Cetatea e foarte veche, a fost zidita probabil inca in sec. XII-lea, a fost vreme lunga sediul comitatului Caras. A existat pana in epoca turceasca, apoi s'a ruinat complect. Crasoveni Coborand jos la Caras dela cetate si trecand raul, pe poteca taiata in stanca pe malul stang, urcand mereu printr'o minunata vale, foarte ingusta, strajuita de coaste adesea abrupte, dupa cca o ora de mers ajungem la locul de excursii numit P r o l a s, o splendida poiana si strand pe malul Carasului. De aci in sus incep cheile Carasului, pe alocurea distanta intre cele doua coaste scade sus la cativa metri numai, si raul curge spumegand jos la 10-15 m adancime in alvia de stanci nici de un metru de lata. - Dela Prolas, trecand Carasul, se poate ajunge in cateva ore la cantonul Comarnic.
Soseaua U. D. R. Recita-Anina. - O splendida sosea, cu o multime de ramificatii, toate admirabil intretinute, taind vastele si frumoasele paduri ale domeniilor U. D. R. in lung si in lat, urcand in serpentine marete dealuri cu privelisti minunate si coborand in indraznete curbe spre vai racoroase cu ape cristaline, leaga Recita de centrul minier din Anina. O ramificatie trece prin Valiug, apoi pe la Vila Klause, pe la Lacul Bohui, format prin oprirea apei Bohui printr'un splendid baraj. U. D. R. are aci crescatorie de pastravi americani, pastravi de rau si crapi. O alta ramificatie trece pe la cantonul Comarnic, in fata caruia la cativa metri distanta se afla una dintre cele mai frumoase pesteri din tara, pestera Comarnic. Are o lungime de cca 1200 m si strabate dintr'o parte pana in cealalta Cracul Putnata. Este de-o uimitoare frumusete In interior, extraordinar de bogata in stalactite si stalagmite, cu cele mai ciudate forme. Unele formatiuni sunt de proportii uriase. Pestera are un labirint de ramificatii, de aceia nici nu poate fi vizitata decat cu calauza dela cantonul silvic de aci. E inchisa de altfel printr'o poarta cu lacat. De aceia este si admirabil conservata. Pe sub pestera curge o apa subterana.
In general in regiunea Recitei, cat si a Aninei, sunt o multime de pesteri, de mai mica importanta insa.
CFR.-Berzovia 68 km, Oravita 127 km - Din linia Timisoara-Recita la statia Berzovia se desface o linie secundara, care trece prin statiile Salcia (1809 loc. maj. romani), Tirol (1224 loc. ma}, germani colonizati aci din Tirolul Austriei), Doclin (1066 loc.) Surducul Mare (942 loc., cariera de pialra), Forotic(1270 loc. frumoasa comuna romaneasca, biserica zidita la incep. sec. XVIII.), Comoriste (1269 loc. romani, mare centru de pomicultura, ca mai toate comunele insirate aci, in special prunele si tuica de aci sunt vestite), Cacoveni, Ticvenii-Mici-Greoni, Maidan, la Oravita.
Soseaua: Dela Timisoara pana la Bocsa-Montana, apoi prin Ocna de Fier (comuna mica 996 loc., colonizata in sec. XVIII cu romani din Tara Pestera Comarnic Romaneasca; centru minier, importante mine de fier in exploatare, - UDR. - minereuri de arama, aur si argint), Dognecea (1798 locuitori, comuna frumoasa, placuta statiune climatica, imprejmuita de paduri, doua mici lacuri artificiale, in apropiere stravechi mine de fier, - si azi in exploatare, - minereuri de arama, aur si argint.), Secaseni (mic si vechi sat romanesc de munte, 1311 loc., biserica din sec. XVII.-lea), Ticvaniul-Mare (veche si fruntasa -,1457 loc., pozitie frumoasa in apropierea Carasului; locul de nastere al istoriografului N. Tincu-Velea.), Cacoveni (1582 loc., comuna romaneasca, insemnat centru economic, vestite targuri de vite; viata social-culturala inaintata; o frumoasa biserica in stil romanesc, zidita recent.), Greoni(1425 loc. romani, comuna veche, vestita pentru cultura zarzavaturilor), iar de aci la Oravita.
Dela Bocsa-Montana se poate merge la Oravita si pe o alta ruta, si anume prin Maniom, Recita, apoi daca timpul e uscat si apele nu sunt umflate, peste Carasova spre Goruia, iar daca timpul e ploios si apele ridicate, astfel ca trecerea vadului dela Carasova s'ar face mai anevoie, atunci dela Recita peste Lupac spre Goruia (mic sat romanesc, - 661 loc., - situat intre munti si frumoase paduri, placut loc de recreatie vara), - inainte de Goruia soseaua se ramifica spre Garliste (insemnat sat de munte, 1450 loc, romani) - dela Goruia prin Giurgiova (533 loc. romani), Ticvaniul-Mare, Cacoveni si Greoni la Oravita.
Orasul de resedinta al judetului Caras, situat intr'o pozitie foarte pitoreasca, incunjurat de dealuri cu frumoase paduri.
Numele actual al localitatii este amintit abia pe la sfarsitul secolului al XVII-lea, desi localitatea trebue sa fie o foarte veche asezare omeneasca, fiind un important centru minier inca din timpul romanilor, extragandu-se mai ales fier, aur si arama. Pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea s'au asezat aci mai multe familii din Tara Romaneasca, ocupanduse cu arderea carbunilor de lemn pentru furnale. La 1703 au venit aci 13 mineri tirolezi) pentru a cerceta starea minelor, iar la 1717 a s^ inceput colonizarea minierilor germani, s s'au organizat exploatarile miniere. La 1723 s'a infiintat aci un oficiu montanistic, care mai tarziu s'a transformat in "Directia Miniera a Banatului si sub acest nume a existat pana la 1846. Cu ocazia rascoalei romanesti din 1738 Oravita a fost incendiata si colonistii germani in mare parte ucisi de catre taranii rasculati. In anii urmatori localitatea a fost refacuta si datorita situatiei sale favorizate de centru minier, a inceput sa se desvolte foarte rapid, ajungand in scurta vreme un foarte important centru industrial si comercial. La 1869 s'a tinut aci o interesanta expozitie industriala, prima de pe teritoriul fostei Ungarii. - Azi minele sunt abandonate.
Dupa represiunea rascoalei din 1738 populatia fiind rarita, s'au facut aci mai multe colonizari, venind aci mai ales romani refugiati din Tara Romaneasca. Inca de pe la sfarsitul secolului al XVII-lea au inceput sa patrunda in aceasta regiune familii romanesti refugiate din Oltenia, din cauza urgiei turco-fanariote, iar in secolul al XVIII-lea aceste treceri au luat forma unor colonizari in masa. Noii veniti s'au asezat mai ales in centrele miniere, la Oravita, Ciclova, Sasca, Bocsa, etc. Romanii bastinasi i-au numit "bufeni' pe noii veniti, iar acestia la randul lor le-au zis "fratuti' la vechii localnici. Intre graiul bufenilor si al vechilor localnici exista si azi diferentieri de amanunte, la fel si in port. In general bufenii s'au asezat in regiunile mai sarace, luptand intotdeuna din greu cu traiul, ca minieri, taietori de lemne, etc. Oravita fiind situata pe o vale lunga ce urca printre doua siruri de dealuri, in partea de sus s'au asezat mai ales colonistii germani, in timp ce romanii s'au tras mai la vale. Deaceia partea de sus s'a numit pana mai acum cativa ani Oravita-Montana, iar partea de jos Oravita-Romana, administrandu-se separat.
Azi Oravita este oras resedinta de judet, are 6872 locuitori, romani, germani, maghiari, etc. Ca aspect este un orasel de deal ingrijit, insirat, - fara a fi imprastiat, - pe o vale lunga, pe distanta de cca 5 km. O singura strada lunga si cateva ramificatii, unde a permis terenul.
Pe aceasta strada principala sunt situate mai loate edificiile de seama ale orasului, cat si institutiile. Astfel este noul si frumosul palat al prefecturii judetului, in dreapta avand Gimnaziul de Fete, iar in fata un frumos parc cu trei busturi in bronz, al regelui Ferdinand, al lui M. Eminescu si al lui Damaschin Bojinca, toate trei operele sculptorului Romul Ladea. In cealalta parte a parcului se inalta edificiul Liceului de Baeti "General Dragalina.' Tot pe strada principala mai in sus se gaseste cladirea Bancii Nationale, apoi si mai sus Tribunalul Caras si Administratia Financiara. Peste drum, ceva mai sus, se inalta edificiul scolilor conf. rom. cat. de Fete "Notre Dame.' In cealalta parte, traversand un mic parc, vedem edificiile Directiunei Silvice UDR, iar alaturi vechea si frumoasa cladire a teatrului, cel mai vechi teatru zidit de pe teritoriul fostei Ungarii.
Biserici sunt in Oravita doua gr. ort. romane una romano- catolica si una greco-catolica. Viata culturala inaintata, activeaza mai multe societati culturale si sportive. Orasul este si un important centru comercial si industrial. Cea mai insemnata intreprindere industriala: Fabrica de manusi "Westend.'
Hoteluri: "Coroana' si "Nedici'.
Restaurante: "Coroana', "Neda', "Nedici', "Lungu' si "Taube'.
Prin pozitia sa frumoasa, intre dealuri, si climatul sau bland, Oravita este un placut loc de recreatie peste vara, iar imprejurimile imediate ofera nenumarate si foarte placute locuri de plimbare pentru cei cari cauta recreatie, cat si locuri de excursii pentru turisti.
Ca locuri de plimbare amintim aci "Gradina de Tir', cu alei umbroase urcand in serpentine, "Maierul', iar pentru plimbare mai lunga splendida "Aleia Tawi', ce porneste dela "Zidul Mare' si merge cativa kilometri pe o vale racoroasa, paralela cu soseaua Oravita-Anina.
Excursii ceva mai lungi se pot face la Ciclova, (de fapt doua comune, Ciclova-Montana si Ciclova-Romana, administrate separat, insa legate una de alta. Prima are 1434 loc., a doua 2806 loc.) In Ciclova-Montana, in partea sudica, se gaseste o frumoasa biserica rom.-catolica, loc de pelerinaj pentru credinciosii din imprejurimi. Tot aci, ceva mai sus, este o fabrica de bere, aceasta avand si un restaurant al sau, cu o splendida gradina de vara, vasta, cat un parc. Dela Ciclova-Montana se pot face excursii foarte frumoase la Calugara, o mica manastire gr. ort. romana, situata in mijlocul padurei la poalele "Roll'-ului, apoi de aci pe o poteca ce serpueste printr'o splendida padure de fag, putem urca pana sus pe piscul "Roii', (979 m), de unde se deschide o minunata priveliste, pana jos la firul de argint al Dunarii. - Alte locuri frumoase de excursie in jurul Ciclovei mai sunt Poiana lulii, varful Simion (902 m), etc.
Dela Oravita mergand pe "Aleia Tawi' pana la capatul acesteia, apoi urcand pe o carare de munte, ajungem la statiunea climatica Marilla, de unde se pot face excursii mai lungi spre Li-sava, Obarsia Jitinului, sau cariera de marmora "Bibel', de unde se exploateaza o cantitate considerabila de marmora, folosita pentru constructii, monumente funerare, etc.
In general intreaga regiunea Oravitei, mai ales inspre parte muntoasa, bogata in paduri vechi, ofera drumetului nenumarate locuri de excursii, cu privelisti minunate.
Spre vest.
CFR. - Oravita-Iam - 27 km. - O frantura a vechei linii, care lega Oravita prin Iasenova cu Baziasul, azi ciuntita de granita. Din Oravita merge prin statiile Racajdia, Vraniut si Barliste la statia finala de frontiera Iam.
Sosele: Dela Oravita mergand pe soseaua principala ce diice la Bocsa, Inainte de a intra in Greoni o luam pe o sosea laterala ce se desface la stanga, dupa ce lasam la dreapta Va rad ia (o foarte insemnata comuna romaneasca, zidita in apropierea vechiului castru roman Arcidava si a drumului roman ce trecea pe langa acest castru; urmele castrului si ale drumului roman au fost scoase la iveala in mod neindoios prin sapaturile arheologice facute acolo; tot aci in apropiere a existat probabil si cetatea medievala Er-Somlyo; azi Varadia e o comuna mare, frumoasa, 2242 loc., insemnat centrul cultural, cor vestit; situatie economica inaintata), trecem prin Marcina (1399 loc) romani, alta comuna fruntasa, cor renumit), Vrani (1504 loc. romani, unul dintre cele mai vechi si mai bune coruri si fanfare din Banat), si Milco-veni (1021 loc. rom.), la Iam (918 loc. comuna frumoasa romaneasca, azi statie de frontiera spre Iugoslavia).
O alta sosea (vechea sosea a Biserici Albe) pleaca dela Oravita prin Racajdia (2674 loc., comuna fruntasa, sediu de plasa, gospodarii foarte inaintate, situatie economica buna), Vraniut (1317 loc. romani) Iertof (595 loc.), Barliste (952 loc. rom.) Milcoveni, la Iam.
Dela Oravita o sosea secundara duce la Maidan (981 loc. romani, comuna cu pozitie pitoreasca, un foarte placut loc de recreatie peste vara, centru de excursii; in apropiere o cariera de piatra, bazalt), iar a alta sosea duce prin suburbia Rachitova la Ticvaniul-Mic (1204 loc.), comuna romaneasca, mari gradini de pruni), iar de aci drum de vara la Ticvaniu Mare.
In general aceste comune, situate in sesul ce se deschide spre vest de Oravita, alcatuind asanu-mita Valea Carasului, prezinta un caracter comun, aparte de restul Banatului, cu gospodarii foarte ingrijite, case mari, frumoase, luxoase chiar, dovezi ale unei stari materiale bune; coruri si fanfare vechi, vestite, cultura populara inaintata; oameni chipesi, sdraveni, semeti, imbracamintea, mai ales a barbatilor, de o eleganta sobrietate. Sunt localnicii stravechi ai tinutului
Spre sud.
Linia Oravita - Sasca - Moldova-Noua.
Din vechea sosea Oravita - Biserica-Alba la Racajdie se ramifica o alta sosea veche, ce merge peste Macoviste (corn. mica rom., 667. loc.) si Slatina (1049 loc.) la
Frumoasa comuna de munte, situata pe Nera, pe o vale foarte pitoreasca. Vechiu centru minier, inca din epoca preromana, zacaminte de aur, arama si fier.
Administrativ se imparte in Sasca-Montana si Sasca-Romana, impreuna avand 2682 locuitori, romani asezati aci in sec. XVIII-lea din Oltenia si-germani colonizati tot pe atunci. Unul dintre cele mai insemnate centre economice si culturale ale bufenilor. Are aspect de mic orasel de munte, functioneaza aci si o judecatorie de ocol. In comuna exista hotel si restaurant.
In imediata apropiere se afla o mica statiune climatica, "Susara', cu imprejurimi pitoresti, aer curat, apa buna; traiul foarte ieftin.
Dela Sasca-Montana soseaua continua prin Stinapari si Carbunari (doua comune bufenesti insemnate, intemeiate in sec. XVIII-lea; prima are azi 845, iar a doua 1677 locuitori), la Moldova-Noua
O veche si insemnata localitate, situata a-proape de Dunare, pe vremuri foarte important centru minier. In epoca romana aci se exploata pe scara intinsa fier si arama. Desigur ca pentru apararea acestor importante mine construisera romanii aci si castrul, ale carui urme au fost descoperite in apropierea vechilor furnale, cari in secolul trecut erau in functiune inca.
Localitatea depopulata dupa retragerea turcilor, a fost colonizata in sec. XVIII-lea cu romani din Oltenia si minieri germani.
Azi Moldova-Noua este un insemnat centru economic al regiunei, are 4018 locuitori, e sediu de plasa si al unei judecatorii de ocol.
In apropiere podgorii renumite, U. D. R. are aci vii splendide si o vestita pivnita de vinuri.
Imprejurimile localitatii sunt foarte pitoresti, se pot face excursii frumoase de aci. Dela Moldova-Noua soseaua continua la Moldova-Veche, insemnat port la Dunare.
Linia Oravita - Ilidie - Valea Nerei
Dela Racajdie o sosea duce prin Ilidie (localitate foarte veche, pe vremuri cetate insemnata, centrul unui district valahic, si ca atare a jucat un rol de seama in istoria Banatului; azi comuna frumoasa, fruntasa, 1628 loc. romani), la Socolari (o frumoasa comuna de munte, 1233 loc. romani, situata intr'o regiune foarte frumoasa), care este punctul de plecare pentru excursiile spre Valea Beiului si Valea Nerei. (Cu trasura sau pe jos dela Oravita se poate veni pe un drum mult mai scurt, prin Ciclova si Ilidie.)
Din Socolari drumul duce intai pe langa ruinele romantice ale unei vechi cetati, Ia Ochiul Beiului, un mic ochi de munte cu apa cristalina, iar la cativa pasi de aci sunt minunatele cascade ale Beiului. Mergand apoi la dreapta pe Valea Beiului ajungem la Nera, unde se varsa Beiul. Aci intalnim o sosea bine ingrijita a U. D. R.-lui care prin pitoreasca vale a Nerei urca pana la cantonul UDR Damian. De aci urmarind cursul Nerei in sus, pe o poteca taiata in stanca putem face o frumoasa excursie spre Lacul Dracului, un alt ochiu de munte, apoi prin Sopotul-Nou la Bozovici. Dela varsarea Beiului in Nera o poteca tať iata in stanca, prin interesante tuneluri, duce la Sasca.
Spre est.
Linia Oravita-Anina.
CFP. Oravita - Anina. - 34 Km. - Aceasta linie, construita la 1860, supranumita "Semmering-ul Roma' nici', este unica in tara. Are o lungime totala de 34 km. si pe aceasta distanta sunt IC viaducte, avand lungimea totala de 843 m. si 14 tuneluri cu o lungime totala de 2C84 m. Restul terasamentului este taiat in stanca, sau zidit din blocuri mari de piatra, dela adancimi de zeci de metri. Prin vai stramte, prin defileuri romantice, printre stramtori de munti si minunate paduri trece aceasta linie, numai curbe, numai serpentine, - o capodopera a artei si tehnicei constructiei, care pe atunci, la 1860, a costat peste 10 milioane coroane. Din cauza multelor curbe, dintre cari unele cu o raza de 114 m. abia (chiar si in unele tuneluri si viaducte) pe linia aceasta circula numai locomotive speciale, cu axa prima si a patra mobile. Diferenta maxima de nivel in raport cu statia de plecare este de 337 m.
Dela Oravita trecand peste 6 viaducte (dintre cari cel mai important e viaductul Racovitei, 27 m. inalt, 115 m. lung) si avand in stanga minunata priveliste a manoasei vai a Carasului cu sate bogate, ajungem la statia Maidan. De aci incepe partea cea mai romantica a liniei,culune-luri, cu serpentine mari, curbe multe, stramtori de stanci, prin paduri vaste. Dupa ce trecem si de a doua statie, Lisava - incunjurata de singuratatea si linistea padurilor batrane - peste cateva minute ajungem la cel mai frumos viaduct de pe aceasta linie, viaductul Jitinului, inalt de 32 m. si lung de 131 m. Urmeaza apoi statia Gari i st c, asezata sus in singuratatea muntilor, fara un sai sau un catun in apropiere. Alaturi cuptoare de var si ciment. Dela Garliste la 8,5 km. distanta este statia finala a acestei linii,
Steierdorf - Anina
localitate miniera, 10.027 locuitori situata la 780 m. altitudine. Majoritatea populatiei o alcatuiesc muncitorii minieri; parte romani, stramutati aci din satele romanesti din imprejurimi, - parte germani, adusi si colonizati aci in sec. XVIII-lea de catre administratia austriaca, pentru exploatarea minelor de carbuni. Zacamintele de carbuni, cele mai bogate din Banat, au fost descoperite aci la 1780 si la 1790 a si inceput exploatarea lor. Minele sunt proprietatea U. D. R.-ului, exploatarea se face prin trei puturi cu instalatii moderne. Cheltuielile de regie sunt insa relativ mari, din cauza ca straturile de carbune se gasesc la adancime foarte mare (6-700 m.). In Anina mai sunt instalate si diferite uzine ale U. D. R.-ului.
Pentru inlesnirea traiului U. D. R. a construit o serie de case muncitoresi tip; de asemenea functioneaza aci si un spital, instalat modern.
Din punct de vedere administrativ comuna constituie o unitate, insa in realitate se compune din mai multe colonii rasfirate, in jurul celor doua principale: Steierdorf si Anina.
Asezarea pitoreasca a localitati, precum si clima placuta, vecinatatea padurilor de brad face ca localitatea sa fie si o foarte cercetata statiune climatica pentru cura bolnavilor de plamani; pozitii minunate pentru sporturi de iarna. In imprejurimi splendide locuri de excursie.
In imediata apropiere se gaseste statiunea climatica "Aurora Banatului" (fost Sommer-frische), situata in mijlocul unor vaste paduri de brad, 714 m. altitudine, instalatii moderne pentru cura bolnavilor de plamani, vile, hoteluri, pensiuni elegante.
Soseaua: Dela Oravita o frumoasa sosea urca in serpentine pana la statiunea climatica Marilla (660 m. altitudine, paduri de brad, foarte frecventata inainte de razboi si de streini chiar. In 1918 a fost distrusa, azi se gaseste in refacere), iar de aci continua spre Steierdorf-Anina.
Almajul.
Dela Steierdorf soseaua duce printr'o regiune minunat de frumoasa, printre codru vechi, la Bozovici.
Comuna mare, veche, 3664 loc. majoritatea romani, putini germani. Sediul plasei cu acelas nume. Asezare foarte pitoreasca la varsarea Minisului in Nera. Pe vremuri important centru militar, in vremea confiniilor militare resedinta unei companii, cazarma zidita in epoca Mariei Terezia sta si azi.
Localitatea este un fel de targ de munte, constituie centrul economic si cultural al intregului tinut al Almajului. Functioneaza aci o judecatorie de ocol, o scoala inferioara de arte si meserii, cateva societati culturale. Exista hotel, restaurant, cateva cladiri remarcabile. Viata sociala inaintata, intreprinderi industriale si comerciale de seama.
In apropiere doua ruini de cetati, una numita de popor Dragomoi lana. Ambele dateaza probabil din epoca turceasca.
Centru important de excursii pentru regiunea Almajului, acest tinut pitoresc, cu codrii uriasi, taiat in doua de apele repezi ale Nerei, cu sate rasfirate prin vai, la umbra padurilor, cu oameni simpli, harnici, si vesnic in lupta grea cu traiul. Pe vremuri Almajul a fost un insemnat district valahic, leagan si reazim puternic al romanismului din toate vremile.
Cu toata bogatia in paduri si a subsolului, localnicii isi duc greu traiul, pamantul cultivabil e putin si sarac, gradinile de pomi (mai ales pruni) sunt principalele mijloace de existenta, conditionate de vreme, de ani buni si rai. Cresterea vitelor ramane aci singura ocupatie permanent rentabila, dar insuficienta pentru marea patura a populatiei.
Regiune foarte pitoreasca, cu mari bogatii naturale, insa greu de exploatat din cauza izolarii si de aceia saraca. Desi aci in aceasta populatie, rezida mari surse de energie si o extraordinara putere de munca.
Dela Bozovici o sosea duce spre sudvest prin comunele almajene Dalboset (2164 loc. comuna mare, frumoasa), Sopolul-Nou (1465 loc.) la Stinapari in soseaua Oravita - Moldova-Noua.
Soseaua principala continua dela Bozovici printr'o regiune muntoasa foarte bogata in peisagii pitoresti, prin satele Prigor (frumos sat romanesc de munte, 1554 loc.), Borlova-Veche (916 loc. rom.), Lapusnicel (989 loc.), Petnic (1156 loc.) la lablanita si de aci in soseaua nationala Caransebes - Orsova.
Autobuze: Circula zilnic intre Recita - Anina, Recita - Oravita, Oravita - Sasca-Mon-tana, Oravita - Bozovici si Oravita - Steierdorf.
