Timisoara

Situata in apropierea celei mai apusene frontiere a tarii, pe ambele maluri ale canalului Bega, care prin Tisa face legatura cu Dunarea, deschizand drumul spre Viena si Marea Neagra. Timisoara este azi unul dintre cele mai moderne si mai frumoase orase ale Romaniei. Are un aspect cu totul occidental. Bulevarde largi, luminoase, strazi drepte, parcuri vaste si gradini inflorite la fiecare pas, si pretutindeni o ingrijire si o curatenie exemplare, constituie tot atatea note de mandrie pentru acest oras. Totul e calculat, masurat aci, intocmit dupa un plan bine stabilit, dela linia impecabila a bulevardelor si desenul precis geometric al straturilor de flori din gradinile publice, pana la sincronizarea matematica a timpului prin ciasornicele electrice, asezate la fiecare nod de circulatie si dirijate central dela Uzina Electrica.

Aceasta nota de preciziune, de masura intru toate, corespunde intocmai caracterului acestui oras, cu o ampla si pulsanla viata economica. Azi Timisoara este unul dintre cele mai importante centre comerciale si industriale din toata tara. Veacuri de-arandul a fost, - si este Inca si azi, - centrul unei provincii vestite pentru avutiile ei. A concentrat si canalizat, transmitand spre alte tinuturi, spre alte tari, bogatii enorme in cursul vremilor. A devenit astfel unul dintre cele roai bogate orase ale tarii, al doilea, credem, dupa Capitala. Spiritul economic primeaza nu numai in manifestarile vietii particulare, ci chiar si in conducerea publica a orasului, in chibzuita gospodarie continuata prin traditie, pana in prezent, de catre administratia municipala. Primaria Timisoarei poseda intreprinderi, a caror valoare se ridica azi la miliarde.

In acelas timp Timisoara este si un puternic centru cultural. Institutii serioase de cultura, cum sunt Scoala Polilechnica, Academia de Arte-Frumoase, Conservatorul Comunal de Muzica, marele numar de licee, scoli profesionale, vasta Biblioteca Municipala, bogatul Muzeu al Banatului, si altele multe de acest fel, depun o activitate culturala foarte serioasa si importanta. Chiar si in domeniul literaturei si al artelor plastice Timisoara incepe sa prezinte creatii, cari incurand o vor ridica la nivelul ce i-se cuvine in randul metropolelor celorlalte provincii.

In privinta sportului, si mai ales in football, Timisoara a reusit de mult inca sa-si creeze si sa-si mentina si pana in prezent o suprematie necontestata asupra tuturor celorlalte orase ale tarii, uneori chiar si fata de Capitala. Arene modern amenajate si un public intelegator si pasionat asigura continua prosperitate si progres acestui sport.

Colonie romana in epoca Daciei Traiana probabil sub numele de Zambara, identica poate mai tarziu cu localitatea avara Beguey, Timisoara apare sub acest nume abia la 1212, cand este amintita deja ca cetate. In aceasta epoca, centrul politic si militar al provinciei fiind cetatea Cenadului, Timisoara ("Castrum Temesiense', iar mai tarziu "Temiswar') nici pe departe nu are importanta la care ajunge abia mai tarziu, sub regele Carol Robert de Anjou, care la 1316 isi muta resedinta aci, zideste un frumos palat regal si contribue prin toate mijloacele la ridicarea cetatii. Pana pe la 1325 este Timisoara resedinta regala, dar si dupa restabilirea resedintei la Buda, regele Carol Robert viziteaza mai de multe ori cetatea. Tot de aici a pornit el si expeditia, cu sfarsit atat de dezastruos, impotriva lui Basarab, voevodul Tarii Romanesti.

Urmasul lui Carol Robert, Ludovic, vine numai in doua randuri, in trecere, la Timisoara, insa dupa moartea lui vaduva sa, Elisabela, se retrage aci si locueste timp indelungat in palatul zidit de Carol Robert.

Dar Timisoara incepe din ce in ce sa castige tot mai mult in importanta, mai ales din cauza amenintarii turcesti, care din zi in zi devine tot mai ingrijoratoare. Regii Ungariei ii dau de-acum incolo o atentie deosebita.

Regele Sigismund convoaca aci Adunarea Tarii la 1397, cu aceasta ocazie punand bazele noii organizari militare a nobilimei. In cursul domniei sale Sigismund in mai multe randuri petrece timp mai lung intre zidurile Timisoarei.

Dar epoca de stralucire a cetatii incepe abia sub regele Vladislav I, cand Ioan Corvin de Hu-niadi e incredintat cu functiunea de comite timisan. Acesta intareste puternic cetatea, restaureaza complect palatul regal, care de aci incolo pentru multa vreme devine caminul Corvinestilor. Ioan Huniadi, fiind unul dintre cei mai bogati si mai puternici aristocrati ai Ungariei de atunci, tine curte mare si in epocile de liniste, dintre luptele cu Turcii incheiate mai intotdeauna cu stralucite victorii pentru crestini, Timisoara adaposteste floarea nobilimei intre zidurile ei.

Dupa moartea lui Ion Huniadi vaduva sa Elisabeta continua sa locuiasca in castelul din Timisoara. Aci primeste ea nu peste mult vizita regelui Ladislau V, in cinstea caruia s'au aranjat fastuoase serbari si care incurand avea sa arunce o noua jale asupra castelanei vaduve, prin decapitarea fiului ei mai mare, Ladislau Huniadi.

Abia cand al doilea fiu, Matei Corvinul, este ales rege al Ungariei, se reintroneaza linistea si veselia intre zidurile castelului, care continua sa fie locul de intalnire al nobilimei din partile de jos ale Ungariei.

In fata primejdiei turcesti tot mai amenintatoare urmasul lui Matei, Vladislav al Il.-lea, intareste din nou cetatea, venind el insusi pentru a cerceta executarea lucrarilor. Regele a venit insotit de stralucita suita si a fost primit cu un deosebit fast de catre imbatranitul comite limisan de atunci, Paul Chinezul.

La 1514 ostile taranesti ale lui George Doja, venind dinspre Cenad, incercuesc cetatea Timiso-rii si incep asedierea ei. Dar sosind armata de despresurare a lui Ioan Zapolya, voevodul Ardealului, oastea lui Doja e sfaramata, acesta impreuna cu capeteniile e prins si executat intr'un mod ingrozitor de crud.

La 1526 turcii sfarama complect armata maghiara la Mohaci si in curand Buda cu o mare parte a Ungariei cade in manile lor. Un timp Timisoara si provincia Banatului raman inca neocupate, dar dupa ce regina Isabella, vaduva lui Ioan Zapolya, la sfatul lui George Martinuzzi, tutorele fiului ei minor, preda Ardealul si partile timisene lui Ferdinand al Austriei, turcii hotarasc si ocuparea Timisoarei. La 1552, dupa un asediu aprig de o luna de zile cetatea trece sub stapanire turceasca, pentru o lunga epoca de 164 de ani. In timpul stapanirei turcesti cetatea isi pastreaza o buna parte din importanta de pana aci, devenind sediul beglerbeiului si al tuturor autoritatilor superioare ale pasalicului t i misa n. In aceasta epoca Timisoara joaca un rol important si in istoria Ardealului, deoarece pasa de aci se amesteca incontinuu in luptele si framantarile politice interne atat de des izbucnite in sanul voevodatului vecin, sprijinind sau dusmanind pe voivozi.

In mai multe randuri s'a incercat scoaterea turcilor din Timisoara, insa abia la 1716 au reusit armatele austriece de sub comanda lui Eugen de Savoya sa ocupe aceasta puternica citadela a sta-panirei turcesti din stanga Dunarii. Dupa ocuparea intregei provincii si anexarea ei la Austria, Timisoara devine sediul guvernatorilor provinciali ai Banatului si deci capitala provinciei.

Primul guvernator, generalul Le Comte de Mercy, reface din temelii intreaga cetatea, punand bazele orasului modern, care este Timisoara de azi. Dansul construeste o serie de edificii publice, dintre cari unele si azi stau in picioare inca. Acorda o deosebita atentie industriei si in acest scop infiinteaza o serie intreaga de fabrici, punand astfel bazele desvoltarii industriale de mai tarziu a orasului. Tot dansul incepe la 1723 lucrarile pentru construirea noii cetati, care se termina abia la 1765.

Odata cu inscaunarea stapanirei austriece se schimba si infatisarea etnica a cetatii. Populatia gasita in cetate, la ocuparea ei, compusa din romani, sarbi, armeni, e scoasa din cetate si asezata in cartiere situate in afara, iar in locul acesteia sunt adusi colonisti romano-catolici, in special germani. Populatia veche si cea noua se administreaza insa separat, germanii avand consiliul si judele lor, separat de consiliul si judele zis "rascian' al vechii populatii. Aceasta administratie dubla s'a pastrat pana la 1781, cand Timisoara a fost ridicata la rangul de oras liber regesc.

Dupa Mercy in scaunul guvernatorial se succed inca cinci generali pana ia 1753, cand in locul administratiei militare de pana aci e introdusa in Banat administratia civila. Primul guvernator civil a fost contele Perlas Rialph, apoi lui i-au urmat contele Clary, baronul Iosif Brigido, apoi la urma fratele acestuia, Pompeius Brigido.

La 1778 Maria Theresia retrocedeaza Ungariei Banatul si prin aceasta Timisoara inceteaza de a mai fi in mod oficial capitala Banatului, devenind resedinta comitatensa, a comitatului Timis, reinfiintat.

In epoca ce urmeaza orasul continua sa se desvolte in acelas ritm grabit, in timp ce importanta cetatii propriuzise scade tot mai mult pe al doilea plan, pana la 1848, cand izbucneste revolutia maghiara a lui Kossuth. Generalul Rukavina, comandantul cetatii, reface atunci toate intariturile, intregeste garnizoana si se pregateste serios pentru aparare. In Aprilie anul urmator armata revolutionara maghiara ajunge sub zidurile Timisoarei si incepe asedierea ei, insa dupa 107 zile de lupte zadarnice este sdrobita de catre armata de despresurare a lui Haynau. Acesta este ultimul asediu, pe care-l indura cetatea Timisoarei.

Dupa infrangerea revolutiei maghiare Timisoara devine din nou capitala Banatului, constituit ca provincie austriaca sub numirea de "Voivodina Sarbeasca si Banatul Timisan'. Dar dupa 11 ani de existenta voivodina e desfiintata si Timisoara ramane iarasi ca resedinta a judetului Timis.

Ceia ce nu impiedeca insa cu nimic marele avant pe care l-a luat desvoltarea orasului. Cetatea isi pierde complect importanta, zidurile si intariturile ei masive devin complect inutile, mai mult chiar, impiedeca desvoltarea fireasca a orasului, care din cauza "glacis'-ului, a interdictiei de zidire din apropierea zidurilor, nu se poate inchega intrun complet urbanistic unitar. Pentru inlaturarea acestui neajuns, la insistenta cetatenilor, in anul 1892 cetatea e desfiintata si peste cativa ani, in urma acordului incheiat intre oras si erariul militar, incepe si demolarea zidurilor.

Azi abia daca se mai vad unele neinsemnate ramasite ale vechei cetati.

Cu mult mai interesanta, poate, decat istoricul cetatii, este evolutia urbanistica a orasului. Cea mai veche parte a Timisorii este desigur cartierul numit "Cetate', care e zidit in locul vechei cetati.

Cetatea veche, dinainle de ocupatia turceasca, era alcatuita din cetatea propriuzisa, situata, aproximativ, in locul unde se gaseste azi teatrul comunal si piata Libertatii, apoi castelul zidit de Carol Robert, si refacut de Ion Huniadi, in locul unde se gaseste si azi, iar la rasarit de acesta foburgul numit  Palanca Mica, si la nordvest, in semicerc incunjurand cetatea, cel mai populat cartier, Palanca Mare.

De toate partile incunjurata de apele Begheiului, accesibila numai prin anumite puncte din cauza nesfarsitelor mocirle ce o incunjurau, cetatea isi datora forta de rezistenta nu atat intariturilor, cat pozitiei sale. La inceput cetatea era construita numai din metereze de pamant, abia mai tarziu, dupa navalirea tatarilor, au fost ridicate si intarituri de piatra.

Orasul vechi s'a ridicat la adapostul si in jurul cetatii, ca o anexa a ei. In epoca premergatoare ocupatiei turcesti nu a putut fi prea mare, nici insasi locul, imprejurau din toate partile de ape si balti, nu i-a permis sa se intinda prea mult.

Stapanirea turceasca nici ea nu a modificat mai nimic din infatisarea cetatii, dar orasul a decazut mult in aceasta epoca. Populatia veche mai de seama, nobilimea cu dare de mana, s'a refugiat in alte parti, aci au ramas numai cei de conditie mai joasa, meseriasi, negustori si mai ales argatime de toate felurile. Casele vechi mai rasarite din cauza asediilor sau a vremii, s'au darapanat si in locul lor nu s'au mai ridicat decat adaposturi modeste, scunde, caci ghiaurilor le era interzis sa aibe case mai inalte ca acelea in cari locuiau musulmanii, ori acestia steteau mai mult in cocioabe. In felul acesta aspectul orasului a decazut enorm de mult.

In privinta apartinerii etnice populatia din aceasta epoca, precum si in cea anterioara, a fost de aceiasi eterogeneitate, ca si a tinutului din jur: romani, sarbi, maghiari, acestia din urma in numar desigur mai redus in toate vremile, alcatuind mai ales clasa de sus, nobiliara, si tocmai de aceia disparuti complect la sfarsitul stapanirei turcesti. Ca negustori au venit si s'au asezat aci si o seama de armeni, precum si alte neamuri, in numar disparent desigur.

Noua stapanire atat infatisarea exterioara, cat si aspectul etnic al orasului. Curtea dela Viena vrea si reuseste sa-si creeze aci o citadela, un reazim germanic impotriva populatiei bastinase de alta limba si in toate vremile ostila tuturor cuceritorilor, instraineaza orasul de tinutul, de provincia in mijlocul careia se gaseste. Doua secole incheiate dureaza acest proces de abatere, de instrainare a orasului de mediul sau firesc, de provincia careia apartine, intai austriecii, apoi ungurii.

Le Comte de Mercy reface din temelii intreg orasul, stabilind in acelas timp un plan de des-voltare in concordanta cu necesitatile si situatia de atunci. Opera inceputa de dansul e continuata de urmasii sai, in acelas spirit.

In locul vechei cetati, pe un teritoriu mult mai intins, se construeste noua cetate, lucrare ce dureaza peste patru decenii. Cursul Begheiului este abatut in alta parte, baltile pe mari intinderi sunt desecate, in interiorul cetatii se zidesc o multime de edificii publice, dintre cari multe mai exista si azi inca. Se darama Palanca Mare si populatia acesteia, impreuna cu cea veche a cetatii, este muiata in afara zidurilor, in cartiere nou infiintate. In interiorul cetatii sunt admisi sa zideasca si sa locuiasca, cu putine exceptii, numai romano-catolici, in special germani, adusi din toate partile imperiului austriac.

In jurul zidurilor nouei cetati pe o zona de cca 500 m. este interzis sa se construiasca, dara-mandu-se chiar edificiile existente de mai inainte, cari cad in aceasta zona. Noile cartiere se formeaza in afara de acest cerc, de aci distantele dintre ele si Cetate, existente pana acum, recent, nici azi inca zidite complect.

Cel mai vechi dintre aceste cartiere, asanu-mit al "Maiere'-lor, locuit de romani, a fost infiintat probabil la 1718, poate si mai inainte. Mai tarziu acest cartier s'a desvoltat in actualul cartier numit "Elisabetin'.

La 1720 infiinteaza Le Comte de Mercy cartierul "Fabrica' (numai la 1744 a primit oficios numirea aceasta). Cartierul "losefin' (circ. IV.) a fost infiintat abia la 1744.

La sfarsitul secolului al XVIII-lea orasul a ajuns la o asa desvoltare, incat e considerat ca unul dintre cele mai frumoase si mai ordonate orase ale Ungariei. In secolul urmator desvoltarea continua, orasul creste mereu, dar nu reuseste sa se inchege deplin din cauza "glacis'-ului, a zonei de interdictie pentru constructii. Cartierele se desvolta separat fiecare, distantate, desprinse de cartierul central al cetatii, si unele de altele chiar, prin vaste terenuri virane. In acelas timp cartierul central e sufocat intre zidurile cetatii.

Desigur ca din cauza aceasta aspectul urbanistic al orasului a trebuit sa sufere foarte mult. Pentru a elimina macar in parte aceste neajunsuri inca pe la mijlocul secolului trecut s'a inceput parcarea terenurilor virane dintre cartiere si cetate. In felul acesta a luat nastere parcul dintre Cetate si Fabrica, azi "Parcul Regina Maria', iar mai tarziu, pe la 1890, partea din dreapta canalului Bega, formand "Parcul M. Eminescu' de azi. La fel s'a parcat si terenul dintre Cetate si losefin, formand parcul ce poarta si azi numele initiatorului, baronul Anton Scudier.

Dar aceste parcari nu sunt decat incercari pentru inlaturarea neajunsurilor de ordin estetic si nu rezolva cealalta lature a problemei, aceia de a da posibilitate de inchegare orasului.

De altfel la aceasta epoca orasul este numarat printre cele mai moderne, inzestrat cu toate realizarile tehnicei urbane din acea epoca. Strazile sunt in buna parte pavate sau pietruite, bine intretinute, parcurile sunt admirabil ingrijite. Uzina de Gaz aerian fiinteaza deja de la 1858, si primul oras de pe continentul Europei, care a introdus lumina electrica pe strazi a fost Timisoara, in anul 1884. Tramvaiele cu cai circula inca din 1869, iar la 1899 sunt deja electrificate.

Dar circulatia e greoaie, congestionata, in Cetate se poate patrunde numai prin trei artere, prin cele trei porti ale cetatii. Spre Fabrica, la capatul "Cazarmii Ardelene' (acum "Cazarma Transilvaniei') "Poarta Ardeleana', spre Mehala "Poarta Vienei', iar spre losefin, langa actualul edificiu al teatrului municipal, "Poarta Petrovara-dinului'. La origina portile au fost croite destul de largi, la mijloc cu drum pentru trasuri si in ambele parti cu treceri pentru pietoni, insa dupa un secol au devenit absolut insuficiente si sufocante pentru circulatia intensa a orasului modern. Afara de aceia la ora 9 seara se inchideau deja portile dinspre Mehala si Fabrica, iar la ora 11 se inchidea si cea a Iosefinului, astfel ca adesea se intampla ca publicul intarziat in cetate sa nu se mai poala duce acasa in cartierele exterioare, iar cei ramasi in cartiere nu mai puteau intra in cetate.

Avand in vedere aceste neajunsuri, precum si faptul ca cetatea datorita desvoltarii tehnicei moderne de razboi nu mai conta absolut nimic din punct de vedere strategic, devenind un simplu colos inutil, la insistentele repetate ale orasului in 1891 se sisteaza caracterul de cetate al Timisorii si inca in acelas an se darama cele trei porti. Demolarea zidurilor incepe insa abia la 1907, dupa ce orasul a reusit sa cumpere terenul de 1,240.000 m. dl al cercului cetatii.

Odata cu lucrarile de demolare a zidurilor se incep si lucrarile de asanare a terenului, prin desecarea apelor si a baltilor din jurul cetatii. Dela inceputurile fiintarii ei si pana in epoca mai recenta Timisoara a fost tot timpul o asezare omeneasca cat se poate de insalubra. Mlastinile nesfarsite din jurul ei, cari se intindeau pana la marginea zidurilor si erau mereu alimentate de continuele inundatii, au fost in toate vremile focare de friguri si alte maladii. Toti calatorii secolelor trecute, cari trec prin Timisoara se plang de climatul de aci si mai ales de frigurile ce bantue vesnic in sanul populatiei, alaturi de alte epidemii. In cateva randuri la aceste calamitati s'au mai adaogat si epidemiile de ciuma, decimand populatia. Asa au fost epidemiile din 1738 si 1762/63.

La sfarsitul primului deceniu al secolului nostru Timisoara apare deja ca un oras modern in intelesul de azi al cuvantului. Se debarasase deja in buna parte de vestigiile impovaratoare ale trecutului, zidurile cetatii fusesera daramate complect, santurile astupate, terenul asanat aproape in intregime prin lucrarile de canalizare si desecare, executate cu cheltueli enorme. In locul mlastinilor edificii, strazi impozante se inaltasera, in toate partile. Dar intre cartiere tot mai persista mari terenuri virane, icicolo insamantate chiar cu porumb sau alte plante agricole. Orasul nu reusise inca sa se inchege nici acum. Abia epoca ce urmeaza, aceia de dupa razboiul mondial, in era romaneasca, va elimina si aceste neajunsuri. Abia in aceasta noua era devine Timisoara un adevarat centru urban, modern in toate privintele, cu caracter de metropola.

Transformarea cea noua, ultima, se face in mai putin de doua decenii. Este a treia etapa in evolutia acestui oras spre aspectul metropolic. Prima a fost inaugurata de Mercy, sistematizand orasul conditionat de cetate. A doua incepe dupa eliberarea de sub tutela cetatii si e condusa de primarul de atunci C. Telbisz. A treia e in curs si acum si e dirijata de catre Serviciul Tehnic al Primariei, dupa un plan de sistematizare trasat pentru decenii inainte.

In mai putin de doua decenii de viata romaneasca un oras cu totul nou s'a inaltat alaturi de cel vechi, umbrindu-1 pe acesta prin noua estetica urbanistica. Intre Cetate si Elisabetin, intre Elisabetin si Fabrica, intre Cetate si Fabrica (toate denumirile acestea vechi ale cartierelor au fost suprimate, oficios azi orasul se imparte in circumscriptiile I, II, III, IV, si V, fara nici o alta denumire) s'au inaltat cartiere absolut noi, de-o noua si sobra eleganta, alcatuite in cea mai mare parte din vile moderne, zidite dupa noua estetica urbanistica. Strazi asfaltate sau pavate, largi, drepte, luminoase, dau acestor cartiere un aspect de incontestabil occident.

In acelas timp si cartierele vechi au fost transformate si amenajate cerintelor noi urbanistice. S'au deschis bulevarde si strazi noi, s'au amenajat terenuri, s'au demolat si sunt pe cale de demolare inca o multime de edificii vechi, printre cari figureaza si Cazarma Transilvaniei, recent cumparata de catre municipiu, si care ocupand cca 30 jughere de teren in centrul orasului constituia o mare piedeca pentru evolutia fireasca a cartierului central.

Ca o dovada a desvoltarii extraordinar de rapide a Timisorii in era romaneasca, dam cifrele de mai jos:

Numarul edificiilor din Timisoara                     

In aceiasi masura a crescut si populatia orasului. La 1870 Timisoara are 36.844 locuitori, la 1880 are 37.815 loc., la 1890 are 44.849 loc., la 1900 are 55.820 loc., la 1910 are 68.471 loc., la 1917 are 72.061 loc, iar azi, dupa datele ultimului recensamant, sunt in Timisoara 91.960 locuitori, dintre cari 23.740 romani, 29.926 germani, 23.709 maghiari, 9.640 evrei, 1.800 sarbi si 3.145 alte nationalitati.

Pentru ca orasul sa se poata desvolta in felul in care s'a desvoltat, era nevoie desigur de existenta unor capitaluri enorme. Si in primul rand era nevoie ca insasi municipalitatea sa dispuna de venituri considerabile, pentru a putea face fata enormelor cheltueli necesitate de lucrarile publice de tot felul, ce au trebuit si trebuesc inca executate.

O buna parte din aceste cheltueli sunt acoperite de catre Primarie din veniturile ce i-le aduc intreprinderile municipale, acaror valoare se ridica azi la mai multe miliarde lei. De aceia credem nimerit sa dam mai jos o descriere a acestor intreprinderi.

Uzina Electrica

este prima uzina de pe continentul Europei, care a luminat cu electricitate strazile unui oras. infiintata in anul 1884 de Societatea Engleza: "INTERNATIONAL ELECTRIC COMPANY LIMITED', a fost inzestrata cu masinile prezentate la expozitia din Viena in anul 1883. Uzina a fost cumparata de oras in anul 1893, administrand-o si azi in regie proprie.

In prezent uzina se poate caracteriza prin urmatoarele:

o uzina hidroelectrica cu o cadere de apa de 5,60 m. si un debit de 36 mc. pe sec. avand 3 unitati cu un total de 1650 KVA, 1155 KW, o uzina termica pentru aburi de 12 at. suprapresiune si 300 °C supraincalzire, avand trei turbini cu aburi cu un total de 12180 KVA., 8520 Kw., capacitatea totala a ambelor uzini 13830 KVA., 9670 Kw., tensiunea de producere si distribuire 2X210C V. si 3x10500 Volt la 42 perioade. Tensiunea secundara de utilizare: 105 V. pentru forta 2X1C5 V., 3X320 V. la 42 perioade. Numarul statiunilor de transformatori la sfarsitul anului 1955: 243 cu un total de 12.081 KVA. Puterea totala de record 21056 Kw. la un numar de 20.158 consumatori. Energia produsa in anul 1935 a fost 19,410.665 Kwh. cu o incarcare maxima anuala de 5070 Kw. Kilowatorele vandute: 13,755.451. Preturi unitare la Kwb., pentru luminat 13-4.50 Lei, pentru forta, 7.50-4 Lei, pentru gospodarit: 6-4.50-2.50 Lei, curent de noapte 2 Lei. Numarul functionarilor si angajatilor: 296, dintre cari unii au drept la pensie.

Tramvaiele Comunale             

S'au infiintat in anul 1869, ca tramvai cu cai, sub denumirea de "Societatea de tramvai cu cai din Timisoara', lungimea retelei ferate fiind de 6 km. In anul 1899 tramvaiele au fost electrificate, lungimea retelei ridicandu-se la 10,70 km. Pana in anul 1903 au format proprietatea unei societati pe actiuni. In anul 1903 Municipiul Timisoara a rascumparat tramvaiele dela societatea concesionara, incepand cu acest an se administreaza in regia proprie a municipiului.

Lungimea totala de cale ferata a fost in anul 1920 de 22,34 km., iar lungimea de exploatare de 10,87 km. Numarul vagoanelor in circulatie a fost de 37, viteza comerciala fiind de 9,5 km/h.

In anul 1921 s'au infiintat actualele ateliere, in care, incepand cu anul 1922, pe langa reparatia generala a vagoanelor, s'au construit si se construesc vagoanele noi de tramvai necesare.  In mod treptat s'au facut inoirile liniilor ferate uzate, cum si linii ferate noui, tinandu-se cont de toate progresele tehnicei moderne.

Vechiul depou de vagoane dovedindu-se a fi insuficient pentru numarul crescand al vagoanelor, in anul 1927 s'a construit noul depou modern cu o capacitate de 36 vagoane.

Pentru examinarea diferitelor materiale de exploatare s'a infiintat un laborator, care a fost inzestrat treptat cu 8 aparate de precizie de inventie romaneasca si construite in atelierele proprii.

Lungimea totala de cale ferata este actualmente de 37.49 km., iar lungimea de exploatare de 19,14 km. Sunt 6 relatii de linii (relatia No. 6 este in circuit) cu un numar total de 35 (46 vag.) trenuri zilnic in circulatie, cari au viteza comerciala de 13 km/h.

Efectivul personalului permanent al intreprinderii este de 367 persoane. Recrutarii si instruirii personalului de exploatare i-se da cea mai mare importanta. Angajarea se face pe baza unui examen psihotehnic.

Datele statistice cu privire la exploatarea din anul 1935 sunt urmatoarele.

1) Persoane transportate 13,865.315 pers.; 2) Venituri dupa transportul de pers. 53,454.139 Lei; Kilometri parcursi 3,254.294 vag. km.; 4) Drumul parcurs in mediu de un calator 2.63 km.; 5) Persoane-kilometri 36,465.208; 6) incasare dupa o persoana 3.85 Lei; 7) Persoane pe un vag/km. 4.28; 8) incasare pe un vag./km. 16.50 Lei; 9) Energia electrica consumata pe vag./km. 0,662 kwh.

Uzinele de Apa si Canalizare

Data fiind asezarea orasului pe un teren foarte mlastinos si insalubru, desecarea apelor interne si alimentarea cu apa potabila a cetatii Timisorii de pe vremuri, si mai tarziu a municipiului, au fost probleme puse mereu la ordinea zilei timp de mai multe secole. La realizarea unor lucrari sistematice si solide, atat din punct de vedere tehnic cat si administrativ, s'a ajuns abia in 1912, cand s'au pus in functiune actualele lucrari de canalizare si apoi in 1914 decand avem retelele si stabilimentele de apaducte pentru apa potabila si cele pentru apa industriala, - constituindu-se aceste servicii tot atunci ca intreprindere comunala, administrata in regie proprie.

Sistemul canalizarii este cel asanumit mixt, - apele de ploi deci si cele de menaj se aduna intr'un singur sistem de retea. Terenul insa neavand suficienta panta naturala, apele acestor canale se transbordeaza cu ajutorul pompelor in canalul Bega, fiind trecute in prealabil prin stabilimentul de epurare.

Lungimea totala a canalelor este de 94539 m. - Apa transbordata in anul 1935 a fost de 3,437.411 m³, iar rezidiile estrase prin epurare de 2122 m³. - Aceste rezidii se valorizeaza ca ingrasaminte pentru terenuri agricole si sunt libere la dispozitia oricarui cumparator amator.

(Capacitatea totala a pompelor este de 6.636 m³/s).

Pentru alimentarea cu apa potabila a municipiului serveste apa subterana ce se estrage din 3 grupuri de fantani, cu cate 9 sonde forate. Capacitatea maxima a fantanilor este 9000 m³ la zi. Aceasta apa contine mult fier si astfel in prealabil distribuirei in oras trece prin stabilimentul de tratare, unde se deferugineaza si se filtreaza prin filtri rapizi de nisip. Apa astfel tratata se aduna in rezervoare colectoare cu o capacitate de 3400 m³, iar de aci trece direct la stabilimentul de pompare spre a fi distribuita in oras. (Capacitatea totala a pompelor de distribuire este de 163 l s.) - Lungimea totala a conductelor de apa potabila este de 124793 m, din care cele de distribuire sunt 116295 m, acestea fiind asezate in sistem circuit. In reteaua de distributie sunt asezate si 2 turnuri de apa cu rezervoare de compensatie de cate 500 m³.

Dela infiintare, adeca dela V.1914 pana la 31/XII/1935 s'a consumat in oras total 49,072.996 m³ de apa. In anul 1915 s'a consumat 1,250.696 m³, care a fost si consumul minim anual, iar in 1935 a fost 3,070.724 m³, acesta fiind si maximul anual in acest interval. Consumul minim zilnic a fost 2.228 m^:i in anul 1915, (fata de 5.045 m³ maximul zilnic din acelasi an) si maximul in anul 1935 cu 11.079 m³, (fata de 6.402 m³ minimul zilnic din acel an). Contarea apei la imobile se face prin apometri.

Pentru scopuri industriale si pentru stropitul strazilor si udatul gradinilor publice se intrebuinteaza apa din canalul Bega care dupa ce e decantata in 2 bazine cu cale 3850 mc suprafata, trece la stabilimentul de pompe, (cu o capacitate totala de 230*5 l s.) si se distribuie pe o retea de conducte de 20868 m, separat de cea a apei potabile. Si in aceasta retea este un turn cu rezervor de compensare de 500 m³ capacitate. Consumul total 1915-1935 este de 9,319.508 m³, din care minimum anual a fost 172.549 m³ in 1915 si maximum anual 773.440 m³ in anul 1929, iar minimum zilnic 104 m³ in 1916 (fata de 2465 m³ maximum zilnic in acelasi an) si maximum zilnic 5500 m³ in 1928 (fata de 475 m³ minim zilnic in acel an). - In anul 1935 consumul total a fost 486.750 m³, cu un consum minim zilnic de 395 mc si maximum zilnic de 3920 m^s.

Amplificari se fac anual cca 2 km canale noui si cca 4 km conducte de apa. - Pentru apa potabila sunt in curs de executare proiectele unui nou grup de fantani, cu o capacitate de 61 l/s.

Tot in aceasta intreprindere se cuprinde si serviciul hornaritului, ingloband 9562 cladiri cu 53260 cosuri si hornuri.

Uzina de gaz

A luat fiinta in anul 1858, ca proprietate a "Soc. Austriece de Gaz' din Viena, trecand in proprietatea municipiului Timisoara in anul 1904.

Pretul gazului este actualmente de 13 lei de 1 m³. Productia gazului este de 1,000.000 metricubi pe an.

Uzina de gaz actuala are trei cuptoare cu retorte orizontale, mai departe un generator sistem Strache, doua exhaustoare, 3 rezervoare de gaz cu o capacitate de inmagazinare de 4600 m³. Reteaua este ramificata in patru cartiere, avand o lungime de 37 km. Primaria are deja planurile de modernizare si amplificare precum si fondurile necesare in acest scop.

Fabrica de caramida

infiintata de o societate particulara in anul 1896, a trecut in proprietatea comunei in anul 1906. Productia anuala este actualmente de 4½ milioane caramizi. Lucreaza cu masini moderne si 100 muncitori.

Laptaria Comunala

De curand a fost complect reorganizata si prevazuta cu cele mai moderne instalatii pentru cercetarea si pasterizarea laptelui si fabricarea untului. Primaria a investii pentru aceste amenajari si instalatii suma de 15 milioane lei. Capacitatea maxima de productie (pasterizare si distribuire) este de 25.000 litri pe zi, cifrele de exploatare ramanand insa cu mult in urma.

Fabrica de ghiata

A fost infiintata in anul 1911 ca o anexa a Abatorului Comunal si mai mult cu scopul de a reglementa pretul ghetii artificiale pe piata orasului. Are o capacitate de productie de 11.000 kg. ghiata pe zi.

Intreprinderea funebrala

In anul 1923, in concordanta cu dispozitiunile legei maximului, municipiul a monopolizat pompele funebre, desvoltand aceasta ramura de industrie cu o fabrica de cosciuge de metal si de lemn si cu un atelier pentru fabricat respete. Surplusul fabricatelor se desface pe piata din tara. intreprinderea lucreaza cu un buget anual de 6,000.000 lei, si executa intr'un an cca 1400 inmormantari. Din aceste cca 800-850 cu plata si 550-600 gratuit pentru saraci.

Baile si plaja comunala           

Mai sus de Uzina Hidroelectrica pe malul canalului Bega, primaria municipiului poseda o baie si plaja, instalate dupa toate cerintele moderne si special amenajate pentru bai de soare. Este unul dintre cele mai reconfortante locuri de recreatie peste vara. Are o circulatie anuala de 250.000 persoane.

In parcul Scudier, in mijlocul orasului, primaria a construit un basin pentru bai populare, special amenajat pentru copii, cu taxe foarte reduse. Are o circulatie zilnica medie de 5000 vizitatori.

Cinematografele Comunale

Cu scopul de a intrebuinta ca factor cultural cinematograful, primaria municipiului pana in 1930 a reusit sa-si mentina monopolul spectacolelor, avand trei cinematografe, in Cetate, in Fabrica si in Mehala. In anul 1930 i-s'a luat monopolul, dar primaria a continuat sa-si mentina aceste intreprinderi. De prezent are trei cinematografe si anume in Cetate cinema "Capitol', un edificiu grandios cu o sala ultramoderna, in Fabrica cinema "Apolo' si inca o sala mai mica in Cetate, in palatul fostului "Hotel Ferdinand'. Pe langa "Capitol' si "Apolo' sunt amenajate si splendide gradini de vara, prima mai ales unica poate in toata tara.

Cariera de piatra

In masivul bazaltic din hotarul comunei Susanovat din jud. Timis-Torontal primaria municipiului poseda un perimetru de cca 90 jughare cu o cariera de piatra pe care o exploateaza in regie proprie. In anul trecut s'au adus o serie de imbunatatiri acestei cariere, fiind inzestrata cu masini si instalatii complect moderne. Productia anuala in 1935 a fost de 342.000 buc. pavele, 44.300 buc. piatra de bordura, 30.000 m³ piatra bruta, 10.500 m³ pietris sdrobit si 17.000 buc. calarasi. Piatra exploatata se foloseste in cea mai mare parte pentru pavarea strazilor din Timisoara. Cariera aduce municipiului un venit anual de cca 3.000.000 lei.

In afara de aceste intreprinderi, primaria mai are holticultura sa proprie, cu un buget anual de 5.000.000 lei. Din florari si pepiniera acesteia alimenteaza parcurilor comunale.

Municipiul mai poseda deasemenea o padure de 813 jug, la Tincova, si 850 jug. pamant arabil.

GARI. - Principala gara CFR a orasului Timisoara este Gara Domnita Elena, situata la vest, la marginea cartierului IV. Este o gara de foarte mare importanta, servind ca nod de intalnire pentru o seama da linii CFR, de mare insemnatate economica, printre cari se remarca si linia simplonului, care face legatura cu Apusul. Toate trenurile de persoane, cari ating Timisoara, trec prin aceasta gara, cele mai multe trenuri formandu-se chiar aci.

A doua gara CFR este Gara Fabrica, situata la nordul orasului, la marginea cartierului "Fabrica'. Este o gara de mai mica importanta, numai doua linii trec pe aci, linia Timisoara-Bucuresti si linia Timisoara-Lipova. Contribuie foarte mult insa la descongestionarea garii principale in privinta traficului de marfuri.

PORTUL. - Intreg cursul canalului Bega, incepand dela Uzina Hidroelectrica pana la esirea de pe teritoriul orasului, este considerat ca port. In realitate insa slepurile nu circula decat pana cel mai sus in dreptul Podului Stefan cel Mare din Circ. IV. Cele mai multe slepuri ancoreaza ceva mai jos, in dreptul Fabricei de tutun, in fata careia, pe splaiul Tudor Vladimirescu se gaseste Vama Portului, precum si reprezentantele tuturor agentiilor de navigatie pe Bega.

STATII DE AUTOBUZE. - In ultimul timp a luat un foarte mare avant transportul cu autobuze, acestea deservind o buna parte din traficul de calatori in regiunile mai apropiate, sau unde nu sunt trenuri. Pricipalele statii de autobuze sunt in Piata Marasti, (Circ. I), Strada Oituz (Circ. I), Strada Telbisz (Circ. I) si in Strada Frobl (Circ. IV).

AEROPORTUL. - Intre Bucuresti-Timisoara- Arad circula, de trei ori pe saptamana, un avion de pasageri al societatii S.R.A.T.R. De prezent, pana la amenajarea aeroportului proectat in afara de oras in Calea Torontalului, Timisoara are un aeroport provizoriu in Calea Aradului, fiind amenajata in acest scop o portiune din Campul de Exercitii.

TRAMVAIE. - intreprinderea Tramvaielor Comunale din Timisoara, TCT, intretine 6 linii de tramvaie electrice.

Linia Nr. l porneste dela Gara Domnita Elena si parcurge Str. Ion Bratianu, Bulev. Berthelot, Piaja Asanesti (aci are corespondenta cu linia Nr. 5.), Bul. Carol, Bul. Reg. Ferdinand, Strada Alba-Iulia, Piata Libertatii (corespondenta cu Linia Nr. 4), Strada Eminescu, Bul. Regina Maria, Bul. N. Tilulescu, Bul. 3 August, Piata Traian, Strada M. Joffre, Strada Saguna, Piaja Sarmisigetuza, Spl. Mircea cel Mare si se termina la Uzina Hidroelectrica (Strand).

Linia Nr. 2 porneste tot dela Gara Domnita Elena si merge exact pe aceiasi ruta cu linia Nr. l pana in Piata Sarmisegetuza, apoi de aci continua pe Calea Dorobantilor pana la Spitalul Epidemic.

Linia Nr. 3 porneste din Strada Preyer (Circ. IV), parcurge aceasta strada, apoi prin Piata Dragalina ese in Bul. Berthelot in ruta liniilor Nr. l si Nr. 2, pe care o urmeaza pana in Piata Traian, de unde merge mai departe pe Strada Dacilor, Piata Badea Cartan, Strada Cogalniceanu, trece pe langa Gara Fabrica si se termina in Aleia Sofia Imbroane, in dreptul Arenei Sportive Electrica.

Linia Nr. 4 porneste din Piata Libertatii, sau mai corect dela capatul Strazii Brediceanu, pe care o parcurge in intregime, apoi prin Calea Bogdanestilor, Bul. Cetatii si Strada Closca ese in Piata Avram Iancu, in cartierul Mehala.

Linia Nr, 5 pleaca din Piata Asanesti si prin Bul. Carol si Calea Sagului ese in comuna suburbana Fratelia.

Linia Nr. 6 merge cu ambele sensuri in circuit inchis. Din Piata Traian are ruta comuna cu liniile Nr. l, 2 si 3, pana in Bul. Carol iar de aci continua pe Strada Doja, Piata Lahovari, Strada Miihle, Strada l Decembrie si Strada Stefan cel Mare, esind din nou in Piata Traian.

TCT mai intretine si o linie de autobuze, care face legatura intre Gara Domnita Elena si suburbia Ronat. Taxele pe TCT sunt de 4 lei de persoana pentru distanta minima, 5 lei pentru distante medii, si 6 lei pentru distanta maxima (ruta intreaga). Se dau si bilete de corespondente dela si pentru statiunile cari cad in afara de rutele comune.

AUTOTAXIURI. - Ca mijloc de locomotiune rapid si comod servesc automobilele taximetre, tinute pe piata de o seama de societati si persoane particulare. Plata cursei se face dupa indicatiunile aparatului de taxare, montat la fiecare automobil de piata. Locuri de stationare sunt la gari, precum si in toate centrele de circulatie.

BIRJE. - Un mijloc de locomotiune pe cale de disparitie in Timisoara, cu toate ca costul curselor este mai eftin mult, ca la autotaxiuri. Locuri de stationare la gari si centre de circulatie mai importante.

Dela gara "Domnita Elena', care este gara principala a orasului, drumul cel mai scurt spre centru, spre cartierul "Cetate', este prin noul si elegantul Bulev. I. G. Duca. Pornind dela gara cu masina, cu trasura, sau pe jos (tramvaiul ia o alta ruta) o luam la stanga si dupa 12 minute de mers (pe jos), lasand la dreapta Parcul Scudier ajungem in Piata Horatiu. In dreapta remarcam complexul de cladiri al Liceului Piaristilor, iar in stanga edificiul incunjurat de verdeata al Centrului pentru ocrotirea copiilor si Spitalul de copii.

Mergand mai departe pe Bulev. I. G. Duca peste trei minute ajungem in fata edificiului impozant al "Teatrului Municipal'. Suntem in plin centru, in acelas timp partea cea mai frumoasa si mai eleganta a orasului: Bulevardul Regele Ferdinand. Aci Timisoara are un aspect de adevarata metropola apuseana. Un bulevard larg cat o piata, strajuit la un capat de masivul edificiu al teatrului, iar la celalalt capat de superba catedrala greco-ort. romana, de prezent in constructie, avand la mijloc intre cele doua artere de circulatie o minunata gradina de flori cu alei prunduite, incunjurat de cladiri impozante, cu vitrine enorme, noaptea orbitor luminate, face intotdeauna o puternica impresie asupra calatorului.

Teatrul municipal a fost cladit in anii 1872-75 dupa proectul a doi arhitecti vienezi, in stilul renasterii italiene. La 1880 a ars si a fost refacut in acelas stil. In 1920 a ars din nou si Caminul Scoalei Politehnice atunci a fost refacut, in alt stil, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu din Bucuresti. Fatada cea noua abia in anul acesta a fost terminata. In acelas timp s'a desfiintat si hotelul (fostul Hotel Ferdinand) care ocupa etajele, intreg edificiul este pe cale de transformare, servind pe viitor ca palat cultural.

Mergand pe Bul. Ferdinand la dreapta avem cladirea noua cu 6 etaje a Bancilor Banatene Unite, care adaposteste si hotelul "PensionCentral', apoi palatul "Lloyd', in care se gaseste Bursa de Marfuri, cafeneaua si restaurantul "Lloyd', "Clubul Unio', etc., apoi palatul "Dauerbach' cu cafeneaua, restaurantul si barul "Palace', si ceva mai jos, inlre Strada Napoleon si Bega, Parcul Scudier, cu alei bine intretinute, cu frumoasa pajiste la umbra copacilor, alternand cu straturi si rondouri de flori foarte ingrijite. In mijlocul parcului se gaseste "Baia Poporala' intretinuta de primaria municipiului. In partea dinspre Bul. Ferdinand se gasesc doua busturi in bronz, al lui Vichentie Babes, opera sculptorului A. Pop si al lui Alexandru Mocioni, opera sculptorului Medrea. In fata Liceului Piaristilor se gaseste bustul in bronz al lui I. G. Duca, opera sculptorului A. Pop.

In stanga Bulevardului Ferdinand remarcam palatul "Loffler' si mai ales noul palat al Camerii de Comert si Industrie.

In mijlocul bulevardului dintre straturi de flori se inalta pe o coloana svelta "Statuia Lupoaicei', donata de statul italian municipiului Timisoara. Trecand de palatul Camerii de Comert ajungem imediat la Cinema Capitol, un frumos si modern edificiu, cuprinzand o splendida sala de spectacole, biurourile intreprinderii, si un restaurant. Alaturi este Gradina de vara a cinematografului, una dintre cele mai frumoase in acest gen din toata tara. Vis-a-vis de Cinema Capitol se inalta impozanta cladire a Scoalei Superioare de Comert, care adaposteste si Inspectoratul Scolar, precum si un gimnaziu. Dela Scoala Superioara de Comert, mergand la stanga pe Strada Wilson, la colt avem Liceul Israelit, si cativa pasi mai in sus Scoala Superioara de Arte si Meserii.

Imediat in apropierea Teatrului Municipal, traversand gradina in mijlocul careia se gaseste bustul in bronz al lui EmanuiI Ungurianu, ajungem in fata Palatului Huniadi. In locul acestui edificiu a stat intre anii 1316-1441 castelul regal zidit de Carol Robert, pe care Ion Huniadi la rezidit si intarit, punandu-si emblema sa deasupra portalului. Dupa stingerea Corvinestilor a servit ca resedinta a comitilor timiseni, iar in epoca stapanirei turcesti ca locuinta pentru pasa din Timisoara. Cu ocazia asediului din 1716 s'a ruinat foarte mult si a fost restaurat si transformat in cazarma de artilerie. La 1849 in timpul asediului a fost asa de tare stricat, incat a trebuit demolat si pe fundatia vechilor ziduri guvernul austriac a inaltat actualul edificiu, intr'un stil deosebit de cel anterior. Azi serveste de cazarma pentru Regimentul 7 Pioneri.

Din Bul. Reg. Ferdinand in stanga teatrului se desface Strada Marasesti, pe care se gaseste, imediat la stanga, Chestura Politiei de Stat, apoi Spitalul de Stat, vis-a-vis Cercul de Recrutare, si o frumoasa sinagoga in stil maur zidita in anii 1863-65. Mai departe pe stanga se gaseste Spitalul Militar. In dosul spitalului de stat, in strada Sf. Ion, paralela cu Marasesti, se gaseste Biserica si Spitalul Mizericordienilor, zidite la 1737 si restaurate la 1851.

Din Bul. Ferdinand in dreapta teatrului se desface Strada Alba-Iulia, prin care ajungem in Piata Libertatii. Aci avem in fata edificiul Primariei, zidit in anii 1731-34 in locul unei bai turcesti. Fatada actuala a fost amenajata in anul trecut. La dreapta Primariei, in fata, sta edificiul Cercului Militar, iar in cealalta parte cladirea Comandamentului Diviziei militare, zidita pe la 1730.

Din Piata Libertatii, in stanga Primariei, se desface Strada Emanuil Ungurianu, pe care se gaseste Conservatorul Comunal de Muzica si Biblioteca Municipala. La capatul acestei strazi se gaseste Scoala Speciala de Artilerie.

Urmarind linia tramvaiului, din Piata Libertatii ajungem imediat in Piata I. C. Bratianu (fosta Sf. Gheorghe), dominata de marele palat al Bancii Timisoarei. In spatele acestui palat se gaseste Cazarma Transilvaniei, o cladire enorm de vasta, ocupand un teritoriu de circa 30 de jughere. Este una dintre cele mai vechi cladiri din Timisoara, a fost zidita in anii 1719-23. De curand municipiul a cumparat-o dela Ministerul Armatei, urmand sa o demoleze, deoarece impiedica desvoltarea normala a orasului, ocupand un teritoriu enorm in plin centru.

Din Piata I. C. Bratianu la stanga se desface Strada Lonovici, in care se gaseste la dreapta Palatul Episcopiei Romano-Catolice, iar in stanga Muzeul Banatului.

Strada Lonovici se termina in Piata Unire i. Imediat la coltul Strazii Lonovici se inalta palatul Prefecturei judetului Timis-Torontal, o frumoasa cladire in stil baroc, zidita la anul 1754. A servit mai intai ca resedinta a guvernatorilor Banatului, apoi dela 1779 pana la 1849 ca sediu al comitatului Timis. In timpul Voivodinei a fost din nou resedinta guverniala pana la 1861, dela care data serveste iarasi numai ca sediu al pre-fecturei judetene. Are o splendida sala pentru sedinte si festivitati, la etajul I.

In partea rasariteana a pietii se gaseste Catedrala Episcopala Rom. Catolica, zidita in stil baroc, in forma de cruce. Construirea ei a fost inceputa in anul 1736, dar abia la 1773 a fost terminata. Are noua altare, toate lucrate si decorate de artisti vienezi de seama.

In fata catedralei rom.-catolice, in cealalta parte a pietii se inalta Catedrala Episcopala Sarbeasca zidita la 1748, restaurata si complectata cu cele doua turnuri la 1791. Pictura iconostasului e opera marelui pictor banatan Constantin Daniel. Alaturi este edificiul resedintei episcopale gr. ort. sarbesti.

Din piata Unirei prin Strada Cotnari esim in Piata Marasti, marginita in partea stanga de Scoala Speciala de Artilerie, iar in dreapta de Cazarma Ferdinand, care adaposteste de prezent Regimentul 5 Vanatori. Suntem aci la marginea nordica a complexului zidit al Cetatii. In fata se deschide Calea Aradului, la dreapta careia se intinde vastul teren al Campului de Exercitii, din care o parte e amenajata pentru Aeroportul provizoriu. Dupa ce trecem de viaductul liniei ferate si lasam laoparte bifurcarea Caii Toron-talului, ajungem la Cimitirul Central, inconjurand cimitirul pe Calea Lipovei ajungem la localul (vestit mai ales pentru gradina de vara) numit "Hanul Petofi'.

Din Piata Unirei prin Strada Palanca esim la Palatul Dicaslerial, cea mai mare cladire din Timisoara. Are patru fatade spre patru strazi, si in cele trei etaje cuprinde cca 3CO camere si sali si vre-o 150 de incaperi-dependinte. Constructia acestui colos a fost inceputa imediat dupa constituirea "Voevodinei sarbesti si Banalului Timisan' urmand sa serveasca de resedinta a guvernatorului si oficiilor voevodinei, insa pe cand a fost terminata s'a desfiintat si voivodina. Azi sunt instalate aci o seama de oficii de stat dintre cele mai importante: Curtea de Apel, Tribunalul de Timis-Torontal, ludecatoriile, Directoratul IX. Financiar, Administratia Financiara, Inspectoratul Geodezic si Cadastral, etc.

Palatul Dicasterial are fatada estica spre Piata Tepes-Voda, iar cea sudica spre Strada Eugen de Savoya. De cealalta parte a Pietii Tepes Voda se gaseste un edificiu masiv, numit "Cazamate' care este o ramasita a vechei cetati, zidita de stapanirea austriaca. La exterior zidurile si-au mentinut inca aspectul original, s'a pastrat chiar si o parte din vechiul sant inconjurator, in unele locuri, ca in coltul proeminent dela est, s'au pastrat pana si deschizaturile originale pentru gurile de tun, insa in interior cazamatele au suferit o multime de transformari, cerule de diferitele intrebuintari date acestor incaperi. Doar cateva sali din coltul estic si-au pastrat si pana azi infatisarea originala. In acest edificiu se adapostesc azi Serviciul Tehnic al Primariei, Caminul de Ucenici si Ucenice, Arhivele Gen. Municipale, - amenajate modern si cuprinzand o serie de documente foarte importante, cele mai vechi datand de pe la inceputul secolului al XVIII-lea, - precum si o serie de intreprinderi particulare, in special tipografii.

La capatul strazii Eugen de Savoya, vis-a-vis de Palatul Dicasterial, sta unul dintre cele mai vechi edificii din Timisoara, care pe vremuri a servit ca locuinta primului guvernator al Banatului, generalului Mercy. Azi in acest edificiu, cu infatisare veche si destul de saracacioasa, e instalat Parchetul Tribunalului Timis-Torontal, precum si Penitenciarul acestui tribunal.

Fatada principala a acestei cladiri (are patru fatade, spre patru strazi, desi e incomparabil mai mica, decat Palatul Dicasterial) este spre Piata Maresal Foch, in care se termina Strada Eminescu, ce Tine din Piata I. C. Bratianu.

Din Piata Maresal Foch, continuand Strada Eminescu, porneste Bulevardul Regina Maria, avand in stanga sirul de edificii impozante al bancilor "Victoria' si "Franco-Romana', apoi cladirea, in constructie, a Caminelor de Ucenici, Piata Tebea cu vasta si impozanta cladire "Banatia', un maret palat cultural al svabilor din Banat, alaturi avand edificiul Seminarului Teologic Romano-Catolic iar in fata, pe Bulevardul Regina Maria, marele edificiu, in constructie, al "Palatului Cultural Sofia A. Imbroane'. In partea dreapta a bulevardului remarcam cladirea Bancii Nationale a Romaniei (filiala Timisoara) si in imediata apropiere Palatul Postelor.

Din Bulevardul Ferdinand pornesc doua splendide bulevarde noi, cari in semicerc incunjoara Cetatea, esind amandoua, unul mai sus, altul mai jos, in Bulevardul Regina Maria. Sunt doua "ring'-uri moderne, strajuite numai de constructii noi, vile splendide, inconjurate de mici gradini cochete. Primul este "Bulevardul Carmen Sylva', "ring'-ul interior, care a fost taiat prin spatele terenului Cazarmii Transilvaniei, iar al doilea este Bulevardul Diaconovici-Loga, "ring'-ul exterior, care pleaca dela Cinema Capitol si ese in Bul. Reg. Maria in dreptul Palatului Cultural Sofia A. Imbroane. Pe acest bulevard se gaseste Liceul de Baieti Diaconovici-Loga, precum si Liceul de Fete Carmen Sylva.

Dela Podul Decebal, la capatul Bulevardului Reg. Maria, pana la Podul Traian, la capatul Bulevardului Reg. Ferdinand, canalul Bega formeaza un semicerc, care este si limita sudestica a cartierului Cetate. Pe tot parcursul acestui semicerc litoralul canalului este parcat, formand o serie de gradini si parcuri minunat de frumoase si foarte atragatoare pentru orele de recreatie. Imediat din apropierea Podului Decebal incepe Parcul Eminescu, care se intinde pana la Strada Episcop Grigorie. De aci incolo urmeaza minunata gradina de trandafiri numita Parcul Rozelor, care se continua in gradinile izolate ale Automobil Clubului R. R. Aci sunt si edificiile A.C.R.R.-lui, in cari se adapostesc provizoriu si Academia de Arte-Frumoase si Institutul Social Banal-Crisana. Pe malurile Begheiului, incepand dela Podul Decebal si pana la Podul Stefan cel Mare din Circ. IV. se mai gasesc si sediile diferilelor societati si cluburi de canotaj, precum si o serie intreaga de terenuri de tenis.

II.

Din Cetate trecand Podul Decebal intram in cartierul al II-lea, numit "Fabrica'. Numirea isi are explicatia in faptul, ca in acest cartier au fost concentrate cele mai multe fabrici, inca din epoca guvernatorului Mercy. De aceia si aspectul acestui cartier difera mult de al celorlalte. Circulatia cu mult mai mare, atmosfera incarcata de fum, zidurile inegrile de funingine, ne transpun imediat in mediul caracteristic al marilor uzine. Fata de Cetate, care constituie city-ul comercial al orasului, Fabrica ramane cartierul uzinelor si al proletariatului.

Dela Podul Decebal incepe imediat Bulev. N. Titulescu, strajuit in stanga de un sir de edificii impozante, iar in dreapta avand unul dintre cele mai frumoase parcuri ale Timisoarei, Parcul Regina Maria.

Strabatand acest parc esim in Strada Pestalozzi, unde se gaseste Scoala Normala, Orfelinatul Comunal, precum si o serie de fabrici.

La capatul Bul.-lui N. Titulescu, in parcul Reg. Maria se gaseste edificiul cinematografului municipal "Apollo', iar in fata acestuia o frumoasa sinagoga in stil maur.

Mergand inainte pe Bul. 3 August, lasam la dreapta Piata Coronini cu monumentala Biserica romano-catolica, in spatele careia se gaseste Uzina Electrica Municipala, si esim in Piata Traian, unul dintre cele mai aglomerate noduri de circulatie din Timisoara.

Urmarind de aci linia de tramvai Nr. l prin Strada M. Joffre, ajungem in Strada Saguna, unde se afla o frumoasa Biserica gr. ort. romana, apoi trecand mai departe esim la Uzina Hidroelectrica si Baia si Plaja Comunala, foarte mult frecventata in cursul verii. De aci se pot face excursii placute cu barca in sus pe Bega.

Din Piata Sarmisegetuza trecand Podul Mihai Viteazul prin Calea Dorobantilor si Strada Spitalul Nou ajungem la impozantul edificiu al Spitalului Epidemic, iar de aci putem esi imediat la Padurea Verde. Continuand drept Calea Dorobantilor, apoi mergand cateva minute pe Calea Recasului, vedem imediat in dreapta Laptaria Comunala.

Din Piata Traian urmarind la dreapta linia de tramvai Nr. 6 prin Strada Stefan cel Mare, dupa ce lasam la dreapta Fabrica de Bere Timisoreana, esim in Calea Buziasului. La capatul strazii Stefan cel Mare in stanga este un cimitir, iar in dreapta un mare edificiu in care sunt adapostite diferite fabrici.

Pornind la stanga din P-ta Traian, pe linia de tramvai Nr. 3, ce merge pe Strada Dacilor, trecand podul Dacilor esim in Piata Badea Cartan. In stanga, imediat dupa pod, incepe Spl. Industria Lanei, cu marea fabrica "Industria Lanei'. Tot in stanga, la celalalt capat al pietii se desface Bul. Tache Ionescu, unde se afla Administratia si Remizele Tramvaelor Comunale.

Drept inainte din Pta Badea Cartan, Strada Cogalniceanu ese la Gara Fabrica. De aci la dreapta porneste o splendida sosea, Aleia Sofia A. Imbroane, marginita de vile si gradini, care duce la Padurea Verde, o mica padurice umbroasa, placut loc de odihna vara. Aci se gaseste si un restaurant. In apropiere e Casa Verde cu Scoala Silvica Medie.

Pe Aleia S. A. Imbroane se gaseste si marea Arena Sportiva Electrica.

III.

Pornind din Bul. Reg. Ferdinand, din Cetate, pe langa Cinema Capitol pe Bul. Princ. Nicolae, trecem Podul Saguna si esim in cartierul numit mai de mult "Elisabetin', azi Circ. III. Este un cartier linistit, elegant, in cea mai mare parte nou construit, cu strazi largi, luminoase, cu vile moderne incunjurate de gradini. Nu avem de remarcat aci multe cladiri monumentale, edificii publice sunt doar cateva, in schimb va trebui sa admiram linistita frumusete si armonie a muitimei de cladiri mijlocii, unele adevarate creatii de arta ale ar-hitecturei moderne. Strazile riguros ingrijite, circulatia moderata. Nu are nici freamatul trepidant al vietii comerciale din Cetate, nici atmosfera incarcata de fum din Fabrica. In Cetate si Fabrica oamenii lucreaza. Aci locuesc numai. Un cartier al ragazului.

Pornind dela Podul Saguna pe Bul. Mihai Viteazul, lasam la stanga edificiile impozante ale Scoalei Politehnice, - avand in fata bustul in marmora al primului ei rector, Traian Lalescu, - esim in piata centrala a acestui cartier, Piata Lahovari, dominata de monumentala Biserica romano-catolica.

Din Bul. Mihai Viteazul, in dreptul Scoalei Politehnice, se deschide la dreapta Strada Rosalia, unde se gaseste Capela Rosalia, zidita de cetatenii Timisorii ca loc de pelerinaj in amintirea ciumei, ce a bantuit orasul in 1738. Imediat in apropiere se gaseste Parcul Carmen Sylva.

Dupa Scoala Politehnica in stanga se desface Bul. Dr. Victor Babes, avand in dreapta edificiile Spitalului de Stat Sectia de Chirurgie, Inspectoratul 7 Jandarmi, edificiul in constructie al Institutului Pasteur si Laboratorul de Bacteriologic si Chimie. Ceva mai departe, pe Bul. Eroilor dela Tisa, care continua Bul. Dr. V. Babes, se gaseste Abatorul Comunal.

Din Piata Lahovari prin Strada Prota Dragomir esim in Piata Bisericii, unde se gaseste o frumoasa Biserica gr. ort. romana, zidita in anul 1784.

IV.

Circumscriptia IV., numita pana recent cartierul Iosefin, incepe dela Podul Traian si are ca axa canalul Bega, in stanga fiind limitata de Bul. Carol, spre Elisabetin, iar in dreapta avand vastul teren si edificiile Garii Domnita Elena. Pana la deschiderea recenta a Bulevardului I. G. Duca, acest cartier a fost drumul de scurgere al circulatiei dintre gara si oras. Calatori si marfuri pe aci s'au scurs, si in parte se scurg inca si azi, spre Cetate si celelalte cartiere. Portul canalului Bega tot aci este. incepand de primavara si pana toamna tarziu privitorul care sta pe unul din podurile din losefin, are in fata sa o minunata priveliste de port fluvial, cu bogata si vie miscare. Sute de slepuri se insirue pana departe, unde firul de argint al canalului se pierde in zare, macarale se inalta in soare ridicand si descarcand baloturi enorme, hamali cu fete bronzate se incovoaie sub greutatea poverilor si prin jghiaburi special amenajate se scurge graul auriu al sesului banatan, mii si mii de vagoane, in pantecele slepurilor. Portul si gara sunt centrele de gravitatie ale acestui cartier. De aci si caracterul lui de poarta a orasului.

Cladirile cele mai insemnate se insiruie Intre Cetate si gara. Dupa ce trecem Podul Traian si pornim pe Bulev. Carol in dreapta vedem palatul Soc. de Canalizare Timis-Bega, unde e adapostit si Serviciul Apelor Reg. VI.

Imediat in apropiere, in partea cealalta, unde se desface din Bul. Carol Strada Doja, un mic monument ne atrage atentia, o statuie a Fecioarei Maria cu Pruncul in brate, asezata sub un portal de marmora arcuit in stilul Renasterii. Cativa arbusti umbresc monumentul incunjurat de un grilaj de fier. Seara, uneori si ziua, vara ca si iarna, lumanari ard in fata statuiei si femei ingenun-chiate pe lespezile de piatra murmura rugaciuni. E un colt ce ne aminteste micile orase italiene, cu Madonnele lor coborate in piatete printre trecatori. - Traditia aseaza in acest loc, cu patru secole in urma, tronul de fier inrosit al grozavei cazne a lui George Doja, capul rascoalei iobage.

La cateva minute departare de aci, in Piata Asanesti, se gaseste complexul de cladiri al Biserici gr. ort. romane din losefin, construit dupa proectul d-lui prof. arhitect Victor I. Vlad.

La coltul urmator, mergand spre gara pe Bul. Berthelot, se inalta edificiile Scoalelor Surorilor Notre Dame, impreuna cu Biserica Notre Dame. Vis-a-vis se ridica biserica parohiala romano-catolica.

In continuarea Bul.-lui Berthelot se deschide vasta Piata Gen. Dragalina, care este si principala piata (targ) de alimente a orasului. Din Bul. Berthelot luand-o la dreapta pe Strada Ion Bra-tianu, ajungem la Gara Domnita Elena.

Pe cele doua splaiuri ale Begheiului se inalta o serie de cladiri impozante, dintre cari remarcam in stanga Palatul Ancora, iar in dreapta Moara Mare, Hotel Splendid si mai ales vastul edificiu al Fabricei de Tutun.

V.

Cartierul Mehala s'a desvoltal din satul cu acelas nume, existent aci probabil din epoca turceasca, si a fost incorporat orasului Timisoara in anul 1910, alcatuind de atunci Circumscriptia V. Azi e aproape complect inchegat cu centrul orasului, cu Cetatea, iar in partea sudica cu cartierul losefin.

Centrul principal al cartierului este Piata Avram Iancu, unde se gaseste o frumoasa Biserica gr. ort. romana, zidita recent. Tot aci se mai gasesc si alte doua biserici, una romano-catolica si alta gr. ort. sarbeasca.

In spatele garii Domnita Elena se gaseste Parcul Luna si Arena Sportiva Banatul.

Administratia Financiara a jud. Timis-Tor., I. Pal. Dicasterial.

Baroul Avocatilor, I. Pal. Dicasterial.

Bursa de Marfuri, I. Bul. Reg. Ferdinand 8.

Bursa de marfuri din Timisoara

Politica economica inaugurata la noi in perioada postbelica, se caracterizeaza printr'o accentuata tendinta de dirijare a comertului cu produse agricole spre acele forme, cari sa asigure economiei agrare maximul de randament. In aceasta tendinta a lor guvernele, in special dela declansarea crizei agricole incoace, au incercat printr'o serie de mijloace sa stimuleze sustinerea preturilor, printre cari fara indoiala ca rolul cel mai important a fost atribuit Burselor, cari prin menirea lor au fost considerate ca organele cele mai apte pentru a contribui la sustinerea acestei politici. Sub noile directive ale orientarii noastre in materie de valorificare, s'a adus legea asupra Burselor din 1929, care a dat posibilitate centrelor agricole din tara sa-si infiinteze atari institutii.

Capitala Banatului a fost printre primele centre din tara care si-a infiintat o astfel de Bursa si care dela punerea ei in actiune si pana in prezent, a desvoltat o prodigioasa activitate spre deplina multumire alat a cercurilor comerciale cat si a celor agricole. Concentrarea in Bursa a tuturor cererilor si ofertelor de cereale din Banat, a intronat o disciplina si o ordine in preturi, eliminand situatia neclara de pana acum, cand in lipsa unui organ de coordonare a acestor elemente, preturile au suferit cele mai accentuate oscilatiuni. Bursa a devenit astfel un targ, unde intreaga economie a Banatului isi valorifica produsele la preturile cele mai reale, si de unde comertul local se aprovizioneaza cu marfuri pentru a le destina exportului.

Configuratia geografica a Timisoarei, avantajata de calea de comunicatie fluviala a Begheiului, i-si are asigurat un drum liber spre centrele de desfacere ale Europei centrale, spre cari se scurg principalele produse ale agriculturei Banatului, intreg aparatul de firme comerciale, grupate in Bursa, constitue linia de unire intre producatori si firmele importatoare de pe pietele straine, iar formarea legaturilor comerciale intre aceste doua centre sunt asigurate prin vasta organizatie a mijlocitorilor oficiali ai Bursei, acarei activitate nu se margineste numai la valorificarea produselor Banatului ci datorita extensiunei legaturilor comerciale, piata acestei provincii s'a transformat intr'un important centru de afaceri, in care se cimenteaza legaturii comerciale Intre firmele de pe intreg teritorul tarii.

Bursa de Marfuri din Timisoara isi concretizeaza activitatea ei prin afaceri de cereale si derivate, al caror volum se cifreaza la circa 18.000 contracte anuale, reprezentand o cantitate de circa 20.000 vagoane cu o contravaloare totala de aproximativ un miliard lei pe an. Rezultatele pozitive obtinute pana in prezent, a determinat conducatorii Bursei sa infiinteze si o sectie a comertului de lemne si materiale de constructie, care in scurt timp va concentra in Bursa si acest ram important al productiei nationale.

Biroul de Masuri si greutati, II, Strada Cantacuzino 6.

Camera de Agricultura, I. Strada Gl. Dragalina l

Camera de Comert si Industrie, 1. But. neg. Ferdinand.

Camera de Munca, I. Str. Eugen de Savoya.

C. A. M. Manufactura de tutun, IV. Strada Bolintineanu 1.

Capitania Portului, III. Bd. Carol 27.

Casa Cercuala ptr. Asigurari Sociale, IV, I. Vladimirescu 2.

Casa Invatatorilor, III. Remus 3.

Cercul de Recrutare, I. Piata Libertatii 1.

Chestura de Politie, I. Str. Marasesti.

Comand. Diviziei I. Inf., I. Piata Libertatii.

Comenduirea Pietii, I. Piata Libertatii.

Comitetul Local de Revizuire, IV. Bul. Carol 2.

Consistoriul Gr. Ort. Sarbesc, I. Pta Unirei.

Consilieratul Agricol, I. Gl. Str. Dragalina.

Consiliul de Razboi Divizia I. Inf., I. Lenau.

Consulatul Austriac, I. Eugen de Savoya 18.

Consulatul Belgian, Bul. Mihai Viteazul 17.

Consulatul Cehoslovac, I. Petre Carp.

Consulatul Englez, I. Mercy 5.

Consulatul Francez, I. Bd. Diaconovici Loga.

Consulatul German, I. Bd. Diaconovici Loga.

Consulatul Guatemalei, V. Fagaras 12.

Consulatul Italian, L Piata Libertatii.

Curtea de Apel, I. Pal. Dicasterial.

Directiunea VIII. de Poduri si Sosele, 1. Pal. Dicasterial.

Episcopia Rom.-Catolica, 1. Str. Lonovici .

Inchisoarea Timisoara, 1. Piata M. Foch.

Inspectoratul VII. Geodezic, 1. Pal. Dicasterial.

Inspectoratul Reg. IX. Vamala, 1. Prelung. G. Lazar 1.

Inspectoratul Comercial, 1. Bd. Ferdinand 3.

Inspectoratul pentru Cultura Tutunului, I. C. Bratianu 2.

Inspectoratul General Sanitar, IV. Bd. Carol 2.

Inspectoratul Zootehnic, 1. Bd. Ferdinand 1/a.

Inspectoratul VII. Jandarmi, III. Bul. Eroilor dela Tisa 5.

Inspectoratul Muncii, IV. Miron Costin 2.

Inspectoratul Regional de Politie, 1. Marasesti 2.

Inspect. Reg. VIII. Industriala, 1. Bul. Diaconovici Loga.

Inspectoratul Regimului Silvic, III. Mitr. Metianu 14.

Inspectoratul Scolar, 1. Pal. Scoalei Sup. de Comert.

Legiunea de Jandarmi, III. Bul.Eroilordela Tisa 5.

Oficiul National al Cooperatiei Rom. 1. Eminescu 6.

Oficiul Public de Plasare al Statului, 1. Eug. de Savoya 11.

Parchetul Tribunalului, 1. Pta Mar. Foch.

Prefectura judetului Timis-Torontal, 1. Piata Unirei.

Primaria, 1. Piata Libertatii.

Pretura plasei Centrale, III. Str. Doja.

Revizoralul Scolar, 1. Pal. Prefecturei.

Serviciul Apelor Reg. VI., IV. Bul. Carol 2.

Statiunea Meteorologica, 11. Casa Verde.

Tribunalul Timis-Torontal, I. Pal. Dicasterial.

Vama de Stat, Centrala, 1. Prelung. G. Lazar.

Conditii de trai

Hoteluri

Holel Doje, IV. I. C. Bratianu 47. Hotel Metropol, I. C. Bratianu 14.

Hotel Parc, IV. Bul. I. G. Duca.

Hotel Pension Central, I. Sf. Ion 1.

Hotel Royal, IV. Str. I. Bratianu.

Hotel Splendid, IV. Spl. Drept al Begheiului 17/b.

Hotel Terminus, IV. I. C. Bratianu 49.

Hotel Imperial, IV. Str. Garii.

Hotel Bou de Aur, I. Str. Lonovici.

Hotel Marocan, II. Piata Traian.

Garaje

Bruder Garaj Central, I. Reg. Maria 2.

Deutsch Box Garaj, II. Dacilor 56.

Knab Leonhard, IV. Piata Asanesti 14.

Kummer Ioan, II. Saguna 13.

Sartor R. & Co. IV. Spl. Drept al Begheiului,

Restaurante si cafenele

Betucker, restaurant Cinema Capitol.

Blau Iuliu, cafenea Elite, IV. B. Carol 1.

Ciupala L, restaurantul Garii D. Elena.

Fischer Mihai, restaurant Metropol, IV. I. C. Bratianu 43.

Fischof Frideric, restaurant Cerbul de Aur, I. Piata I. C. Bratianu 4.

Heimlich Fr., restaurant Gambrinus, II. M. Joffre 36.

Jurma D., bodega Bucuresti, I. Piata Libertatii.

Kiefer Nicolae, restaurant Novotny, III. Pta Lahovary 4.

Kocsonyai Ioan, restaurant, I. Str. Eminescu 3.

Mayer Sighismund, cafenea si restaurant Palace, I. Bul. Regele Ferdinand.

Mednyanszky Stefan, restaurant, I. Str. Ungureanu 8.

Neu Eugen, restaurant Marocaner, II. Piata Traian 1.

Rosenthal Stefan, restaurant IV. Pta Gen. Dragalina 4.

Scheer Iosif, restaurant Clubul Ziaristilor, I. Str. Paris.

Schnur Mihai, restaurant, I. Piata I. Bratianu 1.

Schollier Bernat, restaurant, IV. Pta Gen. Dragalina 5.

Soc. Lloyd, cafenea si restaurant Lloyd, I. Bul. Regele Ferdinand.

Stranzinger Carol, restaurant Splendid, IV. Spl. Muller Guttenbrunn 14.

Watz Iosif, restaurant Terminus, IV. Strada I. C. Bratianu 49.

Weisz Ignatie, cafenea Royal, IV. Str. I. C. Bratianu 22.

Weisz Des., cafenea si rest. Dacia, II. Pta Traian.

Zank Iosif, restaurant Fabrica de Bere, II. Str. Stefan cel Mare.

Cofetarii

Cofetaria Albu, Pta Axente Sever 3.

Cofetaria Arendt lui., IV. Bd. BerthelotS.

Cofetaria Bulevard, I. Bul. Regele Ferdinand.

Cofetaria Hermann, I. Piata Libertatii.

Cofetaria Macht, L, Str. Eminescu.

Cofetaria Mann, II. Str. Trei August.

Cofetaria Potichen, IV. Bul. Carol 13.

Bai publice

Baia Militara, I. Edificiul Spital. Militar.

Baia Neptun, II. Bul. N. Titulescu.

Baia Venus, II. Strada Saguna 2.

In aer liber:

Baia si Plaja Comunala, II. Uzina Hidroelectrica.

Baia Poporala, I. Parcul Scudier.

Igiena, II. Spl. Kunz.

Birouri de voiaj

Birdev, I. C. Bratianu 45.

Cosulich Line, I. C. Bratianu 18.

Wagons Lits, I. Marasesti 2.

Mesagerii

Urgent, I. Mercy 2.

Pinkerton Boy, I. Lonovici 5.

Transporturi

Altmann Lud. I. Piata Libertatii 3.

Csiky Iosif, III. Zoe 2.

Gross Alberl, L C. Brediceanu 2.

Hoger & Co, I. Eneas 18.

Intercontinentala, I. Piata Libertatii 3.

Intrepozite, Spl. Miiller Guttenbrunn 53.

Lassenco, I. Piata Libertatii 3.

Levay Al. Spl. Tudor Vladimirescu 6.

Mercur, III. Bul. Carol 40.

Schenker & Co. I. Bul. I. G. Duca 2.

Institutii si soc. culturale

Teatrul Comunal, repr. de ocazie.

Cinematografe:

Apollo, II. Bul. N. Tilulescu.

Capitol, I. Bul. Diaconovici Loga.

Forum, IV. Bul. Carol.

Select, I. Ed. Teatrului Corn.

Tivoli, IV. Str. I. Bratianu.

Muzeul Banatului

In anul 1872 a luat fiinta "Societatea de istorie si arheologie' din Timisoara avand in programul sau, afara de activitatea stiintifica pe terenul istoriei banatene, crearea unui Muzeu. Imbogatindu-se colectiile acestei societati, judetul Timis construesle actualul edificiu, cedandu-1 numitei societati spre folosinta.

Dupa Unire fosta societate se transforma in una romaneasca, avand acelasi scop de cercetari arheologice si istorice pe intreg teritoriul Banatului, iar in 1922 adunarea generala a acestei societati, sub conducerea regretatului Em. Ungurianu, constatand imprejurarile grele in care trebuia sa-si desvolte Societatea activitatea sa, hotaresle cedarea colectiilor Muzeului catre Municipiul Timisoara, urmand ca acesta sa se ingrijeasca de buna lui functionare si de plata functionarilor. Astfel aceasta institutie a devenit municipala, intrind intr'o perioada de bogata activitate.

Din patrimoniul vechei societati, cea mai de valoare parte o constitue colectia de tablouri donate de catre fostul prefect al jud. Timis, Sigismund Ormos, si sectia arheologica imbogatita prin donatiuni, cumparari sau sapaturi executate inainte de razboiu.

Dupa Unire colectiile Muzeului s'au augmentat indeosebi in trei directii: 1) arheologie, prin sapaturi executate la Periam, Cavaran, Parta, Nerau etc. 2) etnografie si 3) sectia bisericeasca infiintata acum 5 ani.

Un buletin al Muzeului, "Analele Banatului', publica dari de seama asupra lucrarilor mai importante executate de catre Muzeu, pe langa studii din domeniul istoriei si artei banatene.

Materialul Muzeului se imparte in urmatoarele sectiuni:

1. Sectiunea arheologica continand rezultatul sapaturilor executate exclusiv in Banat:

a)     Neolitic (Sapaturile dela Cioca, Parta, Tolvadia, Periamos etc.)

b)     Aeneolitic (Nerau, Comlos).

c)     Bronz (Malurile Muresului si Dunarii).

d)     Epoca romana (lapidar, statui in bronz, instrumente casnice si de lupta, ceramica etc.)

e)     Medieval (fragmente arhitectonice, obiecte de fier, decoruri).

2. Sectiunea arte-frumoase:

a) Pinacoteca cu 700 de tablouri intre cari remarcabile sunt lucrarile apartinand scoalei italiene. (Marcello Venuste, D. Veneziano, Damiani Felice da Gubbio, Agostino Caracci, Luca Giordano, Pompeo Battoni, Giov. Battista Pitloni, Marc-Antonio Franceschini, Fontebasso, Maratta, p. a.) Majoritatea picturilor sunt lucrari de ale localnicilor dintre cari amintim pe Constantin Daniel, Nicolae Popescu, Ion Zaicu (sec. XIX), apoi pictorii contimporani. Dintre artistii neromani merita atentiune: Carol Brocky, Humborg, Bersuder, Ferenczi Iosif, Ligeli si a.

3. Sectiunea bisericeasca cuprinde obiecte de cult si icoane vechi. Dintre acestea din urma, peste 100 Ia numar, sunt remarcabile icoanele din sec. XVlll. apoi lucrarile pe lemn ale zugravilor Nedelcu, Vasile Diaconu, (sec. XVIII) precum si ale pictorilor banateni din sec. XIX. (Turcu, Velceleanu s. a.)

4. Sectia etnografica: costume, tesaturi, broderii, ceramica banateana.

5. Sectia numismatica, cu circa 25.000 bucati monete, majoritatea gasite in Banat (grecesti, barbare, romane, romanesti, austriace etc.)

6. Sectiunea armelor, cuprinzand arme din sec. XIII- XIX. (indeosebi interesante sunt pistoalele si pustile orientale datand din epoca ocuparii Banatului de catre Turci).

7. Sectiunea Stiinte Naturale.

8. Paleontologie.

9. Mineralogie.

Muzeul este deschis peste saptamana in fiecare zi dela 9-13, afara de Luni. Dumineca dela 9-12.

Biblioteca Comunala

Situata de prezent in mod provizoriu, pana la terminarea palatului cultural, in Strada Emanuil Ungurianu, intrun local modest, aceasta biblioteca publica sustinuta de catre Primaria Municipiului, cuprinde un numar de aproape 70.000 volume, in limbile romana, germana, maghiara, franceza, engleza, sarba, etc.

Biblioteca este deschisa publicului in fiecare zi de lucru intre orele 8-14, are o sala de lectura si imprumuta carti si afara. Nu se plateste absolut nici o taxa pentru folosirea cartilor.

Societati culturale

Cercul Militar-Civil, Liga Culturala Romana, Institutul Social Banal-Crisana, Astra, Asociatia Culturala din Banat, Uniunea Juridica, Societatea de Stiinte Naturale, Societatea de Istorie si Arheologie, Asociatia Femeilor Romane, Asociatia Bunelor Gospodine, Reuniunea Femeilor Gr. Catolice, Centrul studentesc al Scoalei Politehnice, Asociatia Culturala Germana din Banat (Banater Deutsche Kulturverein), Societatea Arany Janos ("Arany-Janos-Tarsasag'), etc.

Coruri

"Banatul', "Crai Nou', "Speranta', "Doina Banatului', "Corul bisericesc din Elisabelin', "Corul CFR', "Corul TCT', etc.

Societati sportive

"Ripensia', "Chinezul', R.G.M.T., "Clubul Atletic Timisoara', "Electrica', "Banalul', "Politehnica', "Societatea de Vanatoare Fazanul', "Touring-Clubul Romaniei sectia Timisoara', "Asociatia pentru Protectia Naturei', etc.

Scoli mai insemnate

Scoala Politehnica, III. Bul. Mihai Viteazul.

Academia de Arte-Frumoase, 1. A.C.R.R.

Scoala Speciala de Artilerie, 1. Sf. Ion.

Scoala Militara de Artilerie, 1. E. Ungurianu.

Liceul de Baeji Diaconovici Loga, 1.

Liceul de Fete Carmen Sylva, 1. Bul. Diaconovici Loga.

Liceul de Stat German-Maghiar, 1. G. Lazar.

Liceul Piaristilor Rom. Cat. 1. Bul. I. G. Duca.

Liceul Izraelit, 1. Bul. Diaconovici Loga.

Scoala Superioara de Comert, 1. Bul. D. Loga.

Scoala Normala de Stat, 11. str. Pestalozzi.

Scoala de Menaj, 1. Piata M. Foch.

Scoala Superioara de Arte si Meserii, 1. Pta Huniade.

Scoala Silvica Medie, 11. Casa Verde.

Scoala Superioara P. T. T., 1. Posta Centrala.

Scoala de Surdo-Muti, III. str. Doja.

Presa

Redactiile p. Banat ale ziarelor din Capitala:

"Curentul', Pompiliu Serbescu, 1. C. Brediceanu 4, Tel. 5-45.

"Dimineata', Ion Banciulescu, 1. Em. Ungureanu 17, Tel. 10-77.

"Universul', Sever Ghitulescu, 1. str. Lonovici 5, Tel. 5-40.

Cotidiane locale: "Ecoul' "Stirea', 1. str. Eminescu 7, Tel. 6-50.

Gradina de vara "Capitol'

"Unirea Romana', 1. pta Tepes Voda 2, Tel. 3-55.

"Vestul', 1. Piata Tepes Voda 2, Telefon 1200.

"Banater Deutsche Zeitung', 1. Pta I. C. Bratianu, Tel. 2-67.

"Temesvarer Zeitung', 1. Piata I. C. Bratianu, Telefon 14-17.

"Deli Hirlap', Pta I. C. Bratianu, Tel. 2-52.

"Temesvari Friss Ujsag' 1. Gen. Praporgescu 3, Tel. 11-11.

"Temesvari Hirlap' 1. Pta Libertatii 3, Tel. 14-12.

Institutii Sanitare

Salvarea

I. strada Milano, Telefon 14-32.

Spitaluri

Spitalul de Stat, I. str. Marasesti 4. Spitalul de Stat, Sectia Chirurgie, III. Bul. Eroilor dela Tisa.

Spitalul Epidemic, 11. Calea Dorobantilor. Spitalul de Copii, 1. Bul. I. G. Duca.

Institutul Obstetric, III. Spl. Stang al Begheiului 11.

Centrul pentru Ocrotirea Copiilor, 1. Bul. I. G. Duca.

Sanatorii

Sanatoriul Misericordianilor, 1. str. Sf. Ion. Sanatoriul Parc, 1. str. Galati. Sanatoriul Banatean, III. str. Odobescu. Sanatoriul Dr. Kakuk, 1. Bul. Diaconovici Loga.

Sanatoriul Dr. Eschker, 1. Bul. Reg. Maria. Sanatoriul Dr. Szana, 1. Carusso 2.

Medici

Bacteriologi:

Dr. Baruch Felix, dr. Boros Leopold, dr. Burger Geza, dr. Telegut Ioan.

Chirurgi:

Dr. Burian Gaspar, dr. Diel Ludovic, dr. Eschker Ioan, dr. Kakuk Ioan, dr. Rohrich Ioan.

Chirurgi ortopedici:

Dr. Hoffmann Nicolae, dr. Naschitz Emeric, dr. Russu Titu.

Medici de copii:

Dr. Corcan Pavel, dr. Feiler Petru, dr. Fischer Francisc, dr. Gerendai Samuil, dr. Kardos Geza, dr. Kerenyi Adalbert, dr. Kohn Emanuel, dr. Ne-moianu Iosif, dr. Radu Elisabeta, dr. Rath Iacob, dr. Singer Carol, dr. Voinovici Vasile, dr. Witten-berg Alexander.

Dermatologi:

Dr. Boer Edmund, dr. Br6dy Adalbert, dr. Juhl Mauritiu, dr. Maior Augustin, dr. Marina Ioanichi, dr, Neagoe Octavian, dr. Nicka Francisc, dr. Ornstein Alexandru, dr. Popa Grigore, dr. Popescu C-tin, dr. Rosenwald Mauritiu, dr. Schroder Francisc.

Ginecologi:

Dr. Baruch Ernest, dr. Bauer Ludw., dr. Cioflec Elena, dr. Dan Ioan, dr. Farkas David, dr. Freund Iosif, dr. Gabor Liviu, dr. Gherguta Traian, dr. Kemeny Ioan, dr. Liuba Dionisie, dr. Morath Francisc, dr. Muhle Ernest, dr. Popovici Maria, dr. Reisz Adalbert, dr. Schlesinger Ladislaus, dr. Selegianu Liviu, dr. Simon Iuliu, dr. Szana Andrei, dr. Tirnea Dimitrie.

Igienisti:

Dr. Munteanu Leonte.

Internisti:

Dr. Bauer Emeric, dr. Bickl Andrei, dr. Bontila Ioan, dr. Briszker Ezechiel, dr. Iavor Adalbert, dr. Klinger Fritz, dr. Lampel Armand, dr. Lehrer Francisc, dr. Mark Frederic, dr. Merkler Desideriu, dr. Miletici Alexandru, dr. Oana Alexandru, dr. Perlstein Artur, dr. Pocrean Emil, dr. Popa Isaia, dr. Preda Dimitrie, dr. Reiser Nicolae, dr. Sardarescu Ioan, dr. Selegianu Gheorghe, dr. Sternfeld Izidor, dr. Sugar Mihai, dr. Tirnea Vasile, Varadi Nicolae.

Internisti t. b. c.:

Dr. Berdach Richard, dr. Mannheim Geza, dr. Mara Teodor, dr. May Ioan, dr. Rona Ferdinand.

Legisti: Dr. Vascan Dimitrie.

Neurologi-psihiatri:

Dr. Josephi Arnold, dr. Krausz Mihai, dr. Todan Iosif, dr. Wachsmann Alvin, dr. Weinberg Emeric.

Oculisti:

Dr. Bekes Desideriu, dr. Popovici Virgil, dr. Por Desideriu, dr. Riesz Iosif.

Oto-rino-laringologi:

Dr. Bruck Pavel, dr. Corcan Ioan, dr. Dutschak Iacob, dr. Schwartz Gheorghe, dr. Sugar Tiberiu.

Radiologi:

Dr. Abramovici Isac, dr. Lenart Ernest, dr. Rosler Ioan, dr. Suciu Eugen.

Stomatologi:

Dr. Diminescu Aurel, dr. Dragan Hilda, dr. Dragan Nerva, dr. Engels Adalbert, dr. Friedmann Andrei, dr. Gara Francisc, dr. Gotz Ioan, dr. Grosz Salamon, dr. Hari Petru Ioan, dr. Junger Adalbert, dr. Kaldi Desideriu, dr. Keller Nicolae, dr. Krausz Adalbert, dr. Mateescu G. Felicia, dr. Matrai Adalbert, dr. Packi Nicolae, dr. Petri Reinhardt, dr. Sattler Augustin, dr. Telegdy Nandor, dr. Urbanetz Ladislau, dr. Vaniss Ladislau, dr. Weiss Iulia, dr. Wellisz Francisc.

Universali:

Dr. Acel Henrik, dr. Banfi Stefan, dr. Bernbeim Matei, dr. Blidariu Ioan, dr. Bruck Ferdinand, dr. Dejeu Teodor, dr. Deutsch Pavel, dr. Ferencz Desideriu, dr. Fogarassy Zoltan, dr. Freund Marcus, dr. Friedmann A. Frederic, dr. Galetaru Stefan, dr. Gara David, dr. Hajos Iacob, dr. Ha-senfratz David, dr. Jager Francisc, dr. Klein Andrei, dr. Kleitsch I. Nicolae, dr. Kovacs Edmund, dr. Lessl Iosif, dr. Liuba Corneliu, dr. Mark Iacob, dr. Meixler Ladislau, dr. Metz Alfred, dr. Noii Petru, dr. Pacurariu Simion, dr. Pascu Gheorghe, dr. Petculescu Elisabeta, dr. Pintea Vasile, dr. Ratiu Eugen, dr. Retscher Adalbert, dr. Roese Erna, dr. Sarbu Ovidiu, dr. Sauer Ernest.dr. Secosan Nicolae, dr. Simonsitz Geza, dr. Simon Stefan, dr. Stefanovici Milivoi, dr. Steiner Iosif, dr. Szilagyi Akos, dr. Urbanetz Eduard, dr. Varga Coloman, dr. Varsanyi Stefan, dr. Varsanyi Zoltan, dr. Vasarhelyi Adalbert, dr. Weissberger Aleman.

Venerologi-urologi:

Dr. Braun Carol, dr. Butean Nicolae, dr. Cariadi Teodor, dr. Craciun Gheorghe, dr. Farely Leo, dr. Galea Ion, dr. Hirsch Alexandru, dr. Krausz Sigismund, dr. Krovitzky Antoniu, dr. Lazar Emil.

Farmacii

Apostol, Badea Cartan 16

Braun Ernest, I. Vacarescu 30.

Craciun Iuliu, Berthelot 21.

Corvin, Iosif Kovary, Moldovei 17.

Diana, I. C. Bratianu 2.

Jahner Carol, V. Alexandri 2.

Jahner Rudolf, Dacilor 21.

Keller Stefan la Crucea Rosie, Odobescu 2.

Kertesz Iuliu, Axente Sever 5.

Kovacs Aladar, Dacilor 33.

Kun Adalbert, Alba Iulia 4.

La Steaua, Scudier 2.

Meisner William, Dorobantilor 2.

Minerva, Avram Iancu 6.

Oraseneasca, Bralianu.

Roth Eugen, Sf. Stefan, Doja 11.

Salvator, Brauer, Reg. Ferdinand 3.

Sarga Iuliu, Porumbescu 105.

Singer Ladislau, Saguna 8.

Sf. Anloniu, Merkler D., Carol I.

Sf. Maria, Spaty Marina, Carol I 5.

Sf. Nicolae, str. loffre.

Ungvary Iosif la Sf. Stefan, Preyer 2.

Weisz Al. la Crucea de Aur, Mercy 12.

Zeiner, Stefan cel Mare 4.

Notari publici

Dr. Ioannes Victor de Apsa, 1. strada Eminescu 4.

Dr. Titus Malai, C. Brediceanu 2.

Dr. Alexandru Morariu, 1. piata Libertatii 5.

Dr. Petru Pentia, I. str. Em. Ungurianu 1.

Dr. Octavian Putici, 1. bdul R. Ferdinand.

Institute financiare

Asigurari

Adriatica, pta I. C. Bralianu 3.

Agronomul s. a., pta I. C. Bratianu 6.

Ardeleana, Regele Ferdinand 8.

Britania s. a. Anglo Romana, I. G. Duca 3.

Dacia Romania, V. Alexandri 1. Fonciera soc., Reg. Ferdinand 9.

Franco Romana, Solderer 5.

Generala, Pta Libertatii 2.

Nationala, Regele Ferdinand 4.

Steaua Romaniei soc. I. G. Duca 2.

Transilvania s. a. V. Alexandri 8.

Victoria din Berlin, bd. Regele Ferdinand 7.

Banci

Albina Credit Economic ssala, Alba Iulia 3.

Ardeleana Casa de Economii s. a. r. Cluj, Regele Ferdinand 7.

Banatene Unite s. a. langa Teatrul Comunal.

Casa Gl. de Economii din Sibiu, Alba Iulia 9.

Casa de Pastr. banca de credit din Cluj, Eugen de Savoya 8.

Centrala Banateana de Credit, Comert si Industrie. Regele Ferdinand 6.

Centrala Casei de Schimb s. a. Alba Iulia 1.

Comerciala Italiana Romana, ssala, Libertatii 5.

Comerciantilor 8. a. Primariei l a.

Credit Roman s. a. sala, Libertatii 3.

Curierul Bancar, Unirei 9.

Generala de Credit Ungara, Brediceanu 2.

Nationala a Romaniei.

Romaneasca ssala, V. Alexandri 1.

Prima Casa de Pastrare, A. Iancu.

Banca de Scont s. a.

Centrala: Timisoara 1. str. Gheorghe Lazar 1; Sucursala: Bucuresti, Str. Smardan 13 si Timisoara: 1. b-dul Regele Ferdinand 8.

Institutul a fost fondat in 1906. - Capital social este de Lei 24,000.000 impartit in 40.000 actiuni a Lei 600 valoare nominala; rezervele se urca la Lei 10,000.000.

Consiliul de Administratie: Presedinte prof. ing. Victor Blasian, Vicepresedinte: Dr. Coloman lacobi; Membrii: Dr. Caius Brediceanu, prof. Emil Brancovici, prof. Augustin Coman, Robert Forro, Iuliu Moravetz, Iuliu Neubauer, Cornel Pincu, dr. Eugen Roz. Director-General: Oscar Kubicsek. Director: Dr. Edmund Rottenberg: Subdi-director: Ladislau Radany; Secretar: Dr. Tiberiu Arseno-vici; Procurist: Alfons Goldner,

Banca a platit in anul 1936 dupa cuponul Nr. 30 al actiunilor Lei 24 netto dividend. Banca se ocupa cu toate operatiunile bancare si sta in transactiuni de devize si compensatiuni la dispozitia clientilor sai. Deasemenea se ocupa cu cumpararea si vanzarea titlurilor si cu colectura principala a Loteriei de Stat.

Soc. Bancara Romana sala, Gl. Dragalina 3. Svabeasca Corn. Ind. bd. Regina Maria 6. Timisoarei s. a., I. C. Bratianu 4. Victoria, bd. Regina Maria 2.

Articole alimentare

Brutarii

Jancso Arpad, I. Eugen de Savoya 10; Petry Stefan, I. Paul Chinezul 4; Boskovits Nicodim, 11. Dacilor 48; Hollinger Nicolae, 11. Iuliu Grozescu 8; llievich Anton, 11. C. Negruzzi; Sundhausen Stefan, II. str. Joffre 28; Spitzer Beniamin, 11. Dacilor 34; Vad. Wiener Iuliu, II. M. Joffre 16; Peschan Ioan, III. Cipr. Porumbescu 40; Gruber K., II; Frobl (Domnilor) l; Varga Bela, II. Stefan cel Mare 9. Bitto Petru, III. Piata Vas. Adamachi 4; Siegl Nicolae, III. Piata Vas. Adamachi; Schembra Iuliu, III. bul. Carol 18; Appeltauer Matei, IV. Piata Scudier; Arso Angel, IV. Gh. Pop de Basesti 7; Beinhauer Francisc, IV. Gh. Pop de Basesti IC; Sechei Alexandru, IV. D. Sturza 60; Gelsin-ger Anton, IV. Preyer 24; Simonovits Cuzma, IV. Gen. Foch 2; Osterreicher Ferdinand, IV. bul. Berthelot|; Popovits Ioan, IV. bul. Carol; Veljanovits, IV. str. Preyer; Tolvadian Ioan, V. Moldovei 5; Muncila Dumitrie, V. Olteniei 10; Madl Francisc, V. Timocului 29: Kadics Dumitrie, V. Russo 2; Brutaria Record, IV. Pop de Basesti

Coloniale

Babcsanyi Francisc, 1. I. C. Bratianu 3.

Baruch & Co., 1. Palatul Lloyd.

Beitz Nic. 1. V. Alexandri 6.

Bohn Albert, IV. Scudier 1.

Bohn Albert, Frobl 49.

Bohn Mauritiu, 1. Bursei 1.

Consumul Functionarilor Publici, Palatul Dicasterial.

Danco & Szegedi, 11. CI. Buziasului 13.

Farber Maxim, 1. Eugen de Savoya 12.

Feistammel & Walleth, I. Vacarescu 15.

Focht Peter, IV. Preyer 8.

Foldvary Filip, III. Odobescu 33.

Friedmann Gizela, III. Lahovary 5.

Galgon Iuliu, 1. Mercy 6.

Ghita Ioan, III. Al. Lahovary 1.

Gloria, 1. Carol I 66.

Grosz Simion, 11. str. Joffre 3

Hirschl Al., IV. Scudier 9.

Jancso Carol, 11. 3 August 20.

Juracsek Emil, IV. Bratianu 19.

Kaldory Marcel, str. Paris.

Kastner Oscar, IV. Berthelot 25.

Kohn Ignatie & Co. I. C. Kogalniceanu 1.

Kraus Olga 1. Mocioni 2.

Marthe Carol, 11. Dorobanti 57.

Mircsetics Francisc, 1. Alba Iulia.

Nenadovits Alex., 11. pta Traian 1.

Prunkl Francisc, IV. Frobl 27.

Romcolind s. a. r., spl. Guttenbrunn 17.

Schadt Petru, III. Moldovei 19.

Sugar Acuziu, I. G. Duca.

Szabo Ferdinand, I. C. Bratianu 16.

Wallisch Ioan, 1. Gh. Lazar 2.

Wolf Sigismund, 1. Gl. Foch 27.

Macelarii

Auer Ioan, 11. Viile din Fabric; Biraescu Zenobie, 11. Matasari-lor 47; Barzu Petru, 11. str. Telegrafului: Balasiu Ioan, V. str. Moldovei 32; Breica Trifu, 11. Calea Buziasului 7; Basch Enric, 11. Titu Maiorescu; Borca Francisc, III. bul. Eroilor dela Tisa Xvis-a-vis de Abator); Bogoszavlyevits Lyu-bomir, H. Col. Kim-mel; Berger Matei, 11. Col. Muncitorilor 92; Bardo Christofor, V. Martirul Leucuta 34; Beer Ioan, IV..str. Sft. Sofia 3; Budai Stefan, V. strada Mircea cel Batran 18; Betin Pavel, 11. Colonia Munc.; Briick Max, IV. Pta. Dragalina 9 (Scudier); Barth Francisc, H. Pta Badea Cartan; Cseh Andrei, V. Veronica Miclea 4; Christ Colo-man, 11. str. O. Iosif 12; Czimer Desideriu, H. str. O. Iosif 50; Czencz Nicolae, III. str. C. Porumbescu 56; Cooperativa fund., 1. Palatul Dicasterial; Fuchs Edmund, 11. Stefan cel Mare; Fodor Iosif, III. Piata Lahovary; Forster Desideriu, 11. Pta Badea Cartan; Fernbach Michael, Ronat, strada Rosetti 38; Glasz Nicolae, III. str. Feldioara; Gertheisz Francisc, V. Balta Verde l: Gogoasa Panta, IV. str. Gh. Pop de Basesti 43; Geisz Petru, IV. str. Frobl 32; Henz Carol, III. str. Dragomir 12; Iovi Todor, 11. str. Telegrafului 31; lancovici Traila, 11. str. Simion Barnutiu 20; lanacs Ioan, H. strada Saguna 4; Iorgovan Rista, III. str. Brancoveanu; Juhasz Nicolae, 11. Calea Buziasului; lovanovici Milan, IV. str. Vasile Lupu 7; lung Mihai, III. bdul Carol 97; lunger Iosif, IV. Spl. T. Vladimirescu 35; lucan Gheorghe, III. str. Leta 29; Klinger Iosif, III. str. Memorandului 38; -Kralik Matei, V. str. Rosetti 3; Kiss Valentin, III. bdul Carol (vis-a-vis politia fos.); Kiszling Viliam, III. Pja Axente Sever 4; Krotz Frideric, III. Viile Elisabetin Str. Lidia; Kiszely Alexander, V. Ronat str. Radu dela Afumati 1; Kersch Ernest, V. Colonia Blascovici; Kopfer Leopold, III. str. Doja; Kovacs Stefan, 11. str. Dacilor; Lahner Iosif, Freidorf Nou XIV 23; Lavalovics Mihai, III. piata Adamachi; Martin Adam, 1. Str. Merczy; Michelsz Mihai, Ronat Razboiu 8; Maszner Adalbert, 11. Str. Joffre 29; Muller Eugen, 11. str. Dacilor; Meszaros Pavel, 1. Str. Lonovici 1; Markovics Ivan, V. strada Crisan 20; Nemeth Gheorghe, IV. str. Sturdza 26; Nanassy Iosif, 11. Pta Coronini; Neuhausz Nicolae, III. Ion Ciordas 12; Novak Victor, III. Str. Odobescu 40; Nemeth Beni, III. Str. Buzdugan! 131; Olariu Petru, 11. Simion Barnutiu 42; Olah Matei, IV. Budai Deleanu 1; Olariu Ioan, 11. Strada Dacilor; Olt Emil, 11. Piata Traian 2; Preitl Martin, 11. Pta Noua 1; Pelici Ioan, IV. str. Frobl 22; Petrovics Victor, V. str. Plavosiu 15; Papp Alexandru, 11. strada Lunea 25; Packi Ioan, IV. strada Cameliei; Rech Francisc, V. Piata Avram Iancu 4; Rusz Iosif, 11. str. Moise Nicoara 4; Racz Petru, III. strada Feldioara; Szilly Antoniu, 11. str. O. Iosif 12; Satorius Ioan, IV. strada Cameliei; Sunthausen Gheza, IV. str. Preyer; Sebold Ioan, V. str. Popa Istui; Sumanda Ilie, IV. str. Gh. Baritiu 11; Szechenyi Emeric, III. Piata Crucii; Schackmann Petru, IV. str. Olanescu 14; Stemper Ioan, III. str. C. Porumbescu; Strung Ioan, III. str. Ion Vasii; Surdu Milan, Ghiroda Alea 261; Tanzer Ludovic, V. strada L Plavosin 7; Tulliusz Adam, V. str. Gemi 1; Tuba Rosalia, IV. str. Gelu 8; Temmer Emeric, II. str. Noua 8; Toth Pavel, H. str. Dacilor (Farm. Kovacs); Unger Ioan, 11. str. Bazilea 3; Vaskor Gheorghe, H. I. Klein 7; Viragh Francisc, 11. Pavel Rotariu 1; Wahl August, IV. bul. Berthelot; Wanderer Andrei, V. Pta A. Iancu 7; Willemsz Anton, 1. Gh. Lazar 9; Willwerth Carol, IV. str. Frobl 45; Wahl Arthur, III. strada Domnita Balasa, Zikeli Mihai, III. str. T. Cipariu 11; Zwick Ioan, 11. str. Gloria 4.

Intreprinderi industriale

"Alka' fabrica de ciorapi, H. pta Coronini. Antalescu si Szollinger, industria chimica romana,Elite', crema de ghete, 11. str. Stefan cel Mare. Bulevardul Regele Ferdinand

"Arena', industrie de cauciuc, IV. bul. Carol 2.

"Atlanta' industrie textila, 111-str. V. Onitiu.

"Aurora Petrolifera', IV. Ioan Bratianu.

"Barzava' fabrica de var si soc. an. comerciala Arad, depozit T-soara IV. Carol 43.

"Bega' fabrica de paste fainoase, IV. Bolintineanu 18.

Besa Cornel, exploatarea talcului, II. Pestalozzi 4.

Bistritz Iosif si Gross Ignatie, tesatorie mecanica, IV. G. Pop de Basesti 6.

Bozsak M. si Fiul s. a. tesaturi si impletituri de sarma, 11. str. Santului.

"Chemotex', fabrica chimica, 11. Calea Buziasului.

"Cometa', prima fabrica rom. de corpuri incandescente, III. Pta Asanesti.

"Constructia si Mobila Moderna', IV. Bulevardul Berthelot.

"Creditul Minier', 1. Circumvolutiunei.

Decsi Iuliu, atelier de tricotaje, 11. Fortunei.

"Domus' s. a. de constructie, 1. Reg. Ferdinand

Dobay Fratii, fabrica de ciorapi, H. P. Ispirescu.

"Dura' uzine, s. a. fabrica de corpuri de iluminat, H. Calea Buziasului.

Ehrlich si Auscher, industrie textila, IV. Preyer.

"Fadepa', fabrica de panglici. Corvin 2.

Fabrica de Bere Timisoreana s. a. II. Stefan cel Mare.

Fabrica de Broderii s. p. a. 11. pta Mitr. Sulutiu.

Fabrica de Caramida Comunala, IV. Calea Rahovei

Fabrica de Caramida si Ciment, Fralelia.

Fabrica de Lanturi s. p. a. IV. spl. M. Gultenbrunn.

Fabrica de Oglinzi Moldovan si Co., I. Tepes-Voda.

Fabrica de Palarii s. a. IV. spl. M. Guttenbrunn.             

Fabrica de Rame s. p. a. III. pta Bisericei

Fabrica de Spirt de Vin din Banal s. a. r. II. M. Joffre.

Fabrica de Telefoane, III. biv. Carol.

Fabrica Textila Knopf s. a. IV. str. Gelu.

Fabricele Unite de Lacuri si Vopsele s. p. a. I. str. Marasesti

Fabricele Unite de Sifon si Mare Comert de Ape Minerale, III. str. Tr. Laurian.

Fabricele Unite de Ulei si Sapun s. a., II. spl. Fenes Curcanul.

"Favorit' moara de ardei s. p. a. Calea Girocului

"Filmcentrala' Dr. Des. Gabor, exploatare de filme, IV. Bolintineanu.

"Fil-Art' industrie de pasmanterie, 11. pta Coronini.

"Fiii' fabrica de incaltaminte de lux, 11. M. loffre.

Fischer si Braun, tampi, si fabr. de parchete, III. Odobescu 4.

Fischer Stefan, intr. pentru prod. furnir si lemn, IV. Berthclol.

"Flora' industrie chimica, Fratelia.

"Florida' fabrica de ciorapi, H. spl. Fenes Curcanul 5.

Fratii Friedrich, fabr. de masini si turnatorie, s. a. IV. Duca 27.

"Frota', Fabrica de Rame, H. str. Cermena.

"Eg-Gii' Uzina Chimica Romana s. a. IV. spl. Fenes Curcanul

E. K. Thomas (Wilhelm Fetru) fabrica de palarii si panglici, 1. bul. I. G. Duca.

"Galvani' fabr. ptr. articole electrotehnice s. a. IV., Bolintineanu 14.

"Gea-Krayer' fabr. de produse chimice, 1. G.Lazar.

Goth Abraham, fabr. crema de ghete, IV. Brancoveanu.

Gould, fabrica de cafea, IV. str. L Bratianu 23.

Grasznek Emil, fabr. de ghete, IV. T. Maiorescu

"Grozit' s. p. a., acoperirea caselor 11., S. Micu.

Guszman Max. ing. instrum. de calorifere, 1. Carp.

Hammer si Ney, prima fabr. rom. de matasa, II. Corbului.

Hannecker Adolf, fabrica de otet, 11. Tr. Laurian.

"Hercules' fabr. de caramida cu aburi s. p. a. IV.

Hermann Ed. si Fiul, fabr. de balante, IV. str. I. Bratianu.

Herz Hermann Fii, fabr. rom. de salam s. a. IV. Muresan 2.

Herzog Petru si Co. fabrica de stofe, IV. bul. Carol.

"Hidra' intr. ind. ptr. fabricarea otetului, moara de sare, IV. spl. T. Vladimirescu.

"Ideal' fabr. de piele, 11. spl. Morarilor.

"Igiena' boiangerie si uzine pir. curatit 11. Pestalozzi.

Industria de Asfalt si de Var Cavaran, IV. pta Asanesti.

Industria de Canepa din Banal s. p. a. IV. I. Bralianu.

Industria de In si de Canepa, Emerich Auscher si Co. IV. str. Muresanu.

Industria Lanei s. a. textile, H. spl. Industria Lanei.

Kaldor Al. si Kaldor St. articole optice, 1. pta Bralianu.

"Kandia' s. p. a. fabr. bonboane, ciocolata, conserve, IV. I. Vacarescu.

Kardos Iuliu, Fabrica de trasuri si caroserii, H. str. M. Joffre.

Kaufmann si Glauber, fabr. rom. liquer si cognac, III T. Cipariu

"Kawe' prima fabr. rom. ptr. tesaturi elastice s. a. 11. spl. P. Curcanul.

Kimmel I. si Co. s. p. a. fabr. rom. cognac, liquer, H. sir. Pipos.

Klein Geza, tesatorie mecanica, H. C. Buziasului.

Klein Iuliu, intr. rom. ptr. nasturi de ata, III. bul. M. Viteazul.

Kohn Iosif, tinichigiu, instalatii de apaducte si lacatus, 1. Solderer 6.

"Kosmos s. a. ptr. comert si industrie textila, H. pta B. Cartan.

Krauser Margareta, ind. ptr. prelucrarea lemnului, IV. Mircea Voda.

Ladslalter Fratii s. i. n. c. fabr. de palarii, H. str. Caragiale 7.

Lanex s. a. r. suc. par si lana, H. Morarilor.

Lyon Alfred "Chimex' ind. chimica, 11. Cal. Buziasului.

Marcu si Cons. prima fabr. rom. ptr. alimente, 11. spl. Kunz.

Marki si Barta, reparatiuni industriale, IV. str. I. Bratianu.

"Marginea-Resita' distileriile de lemn unite s. a. r. I. bul. Ferdinand.

Mecher Ioan, fabrica de articole de tabla, III. str. Brancoveanu.

"Mercur' lacuri de ulei si nitro, prod. chim., III. bul. Carol.

Milosevici Dusan s. a. pir. fabr. uneltelor agricole si corn. cu lemne, IV. spl. M. Guttenbrunn.

Nagy Carol, fabr. de panglici, III. str. Odobescu.

Nauer G. iun. "Ariadne' intrep. de ciorapi si tricotaje V. str. Moldovei.

"Nationala' s. a. ptr. constructii. 1. bul. Ferdinand.

Novotny A. Fiul, turnatorie de clopote, 11. Lunci.

Pelikan S. uzine de vopsele "Lutz', str. R. Sirianu.

"Petrolux' s. a. r. prima ind. rom. de chrom si fabr. de marfuri metalice IV. str. Vacarescu 33.

"Potcoava', uzine chimice, III. bul. Carol 43.

Prima Fabr. Ban. de Obiecte de Argint, IV. str. D. Sturza.

Prima Fabr. Ban. de Manusi s. a. 11. S. Barnutiu.

Prima Fabr. Mecanica de Perii si Pensule s. p. a. 1. str. Marasesti.

Prima Fabr. de Spirt si Ind. Chimica s. p. a. IV. spl. M. Guttenbrunn.

Prima Fabr. Rom. de Umbrele 8. a. Gen. Grigorescu,

Prima Industrie Textila s. a. II. B. Cartan,

Prochaska Ed. Fii s. p. a. pentru industria moraritu-lui, IV. str. Garii.

"Progres' industria de ata s. a. IV. spl. T. Vladimirescu,

Pucher Andrei, sobe de teracota, IV. str. Bratianu 31,

"Record' s. i. n. c. fabrica de cicoare, IV. str. G. Baritiu.

S. A. B. A. s. a. Beton si Asfalt, 11. Iosif Vulcan 7.

S. A. Imobiliara si intrep. de constructii, 1. pta Bratianu.

S. A. ptru ind. bumbac Bucuresti, ssala T-soara, 1. pta Unirei.

"Sapic' S. A. pir. industrie si comert de lemne, 1. Circumvolutiunei.

S. A. R. fabrica de parchete si ind. lemn Krauszer, IV. Mircea Voda

"Saturnus' s. a. ptru industria metalica, H. Telegrafului.

Schnitzler E. si Feuerwerker E. s. i. n. c. tricotaje, III. bul. Carol 43.

Schulz Arnold si Co. s. p. a. conserve de peste, IV. G. Pop de Basesti.

Siemens-Schuckert soc. an. de electricitate, birou tehnic, 1. Lonovici.

Somogyi Carol, fabrica de ghiata, IV. spl. M. Guttenbrunn.

Starck Iuliu, fabr. de esenta, albasireala, III. str. Mart. Ciordas.

"Standard', prima fabrica de ciorapi s. a. r. H. Kogalniceanu.

"Standardlac' s. a. ptr. industria chimica, II. Calea Buziasului.

Steiner Iosif, intrepr. de constructii si lucrari publice, 1. bul. Diacono-vici Loga.

Strasser M. Samuil s a. fabrica de conserve de peste, IV. Mocioni.

"Tanara' s. a. industrie chimica, H. C. Buziasului 3.

"Tefag', Vopsitorie Timisoreana, L piata A. Vlaicu.

"Teramia' s. a. exploatarea pamanturilor, I. Sf. Ion.

Tesatorie "Seida' s. a. 11. str. Fagul.

"Texta' fabr. de marfuri tesute si impl. s. c. r. 1. Cernauti, agentia T-soara, IV. str. Bralianu.

"Texta' fabrica de panza s. a. 11. Clea Dorobantilor.

"Timis' Industria Chimica s. a. 11. str. Fagului.

"Timis' s. p. a. de constructii, I str. Milano.

Tunner, industria de piatra s. a. IV. str. Vespasian.

"Ufa-Demed' comert engros de medicamente si fabr. de produse farmaceutice s. a., IV. Preyer.

Uzinele Romane Textile s. a. II. str. S. Micu.

Vinci Umberlo, torcatorie mecanica, III. Feldioara

"Vulcan' s. a. fabrica de art. chimice, 1. str. Telbisz.

Weisz H. si Klein E. s. i. n. c. "Teregova' ptr. exploatare de paduri si comert de lemne III. bul. Carol.

Weisz si Co. "Rocca' fabrica de ciorapi, 11. spl. P. Curcanul.

"Wilhelm' fabrica de palarii s. a. III. Domnita Balasa.

Intreprinderi comerciale

ABC. moda de dame, l. pta Unirei.

"Accumulator' s. a. accesorii pir. automobile, III. bdut Carol 41.

Adler Stefan si Fiul, sUcla email, 11. pta P. Rares.

"Ageco' s. a. textile si chemicale, l. bul. 1. G. Duca.

"Arima' s. a. coloniale, V. str. Buzesti.

"Arlec' s. a. articole tehnice, IV. str. I. Bratianu.

"Atlantica' import de cafea, ceai, I. str. Avram Iancu.

"Autounion', intreprindere de autobuse, IV. General Foch 56.

"Balcan-Impex' s. a. import-export, 1. pta Bratianu.

"Bazarul Poporal', lexiile, moda de dame, I. pta Unirei.

Bespaletz W., export de oua si paseri, IV. b-dul Berthelot.

Blau Alexandru, ferarie s. a. IV. pta Dragalina.

"Carlton' s. a. hoteluri si restaurante, l. b dul 1. G. Duca.

"Cartea Romaneasca', librarie, papetarie, I. b dul Reg. Ferdinand.

Catina Vasile, cereale, IV. str. I. Bratianu.

"Centrala Lanei' s. a. rom* pir. tapiserie si comertul cu fire, I. b dul l, G. Duca.

Denes si Poli d k, moda de dame, 11. strada 5 August, fii. IV. b dul Berthelot.

Deutsch Fiii s. a. comert si corn. de cereale, seminte, I. Reg. Ferdinand.

Deutsch Iacob, fier vechi, metal, II. str. Dacilor 25.

Dornhelm Eug" textile si moda, l. b-dul 1. G. Duca.

Duschnitz s. a. comert de maruntisuri si tricotaj, 11. str, Anton Pan, fii. IV. b dul Berthelot.

"Eg-Gu' fabrica de crema de ghete, 11. strada Penes Curcanu.

Ellmann Solomon, maruntisuri. IV. str. FrObl.

Feuerstein si Comp. cereale. III. b dul Carol 29.

Fellenz E. "Balcanii' a r t. de hartie, agentura, comision si import, IV. str. E. Gojdu.

Fischer Alexandru, marfuri de Niirnbergr, l. strada E. Ungurianu.

Fischer si Schulz, coloniale, fructe sudice* 1. piata Unirei.

Forga'cs Matei, ferarie, IV. str. Vacarescu.

"Fortuna' s. a. marfuri textile si de moda, II. piata Traian.

FuchsAl. confectiuni de haine, IV. pta Dragalina.

Fuchs Martin, depozit de faina, IV. sir. 1. Vacarescu.

Galambos B. librarie, pape-larie engros, I. strada V. Alexandri.

Fratii, papetarie engros, IV. str. 1. Bratianu.

Glauber ^rpad, fabr. de Hquer, dep. de vinuri.

Gbmb'ri Ioan, articole casnice, IV str. Bratianu.

Grosz si Comp. soc. In comandita, agentura gen. II. str. 5 August.

Grossmann Alex. s. p. a. marfuri de piele, II. piata Traian.

Griinbaum Frida, agentura tehnica, IV. str. Bratianu.

Guth I. si Comp. fabrica de dopuri, III. bul. Carol 41.

Haring Gustav Fiul, bumbac, I. b-dul Reg. Ferdinand.

Hiller Ernest dr. si Berger Eugen, agentura comerciala si comision, I. b dul Reg Ferdinand.

Honigsberg N. F., fructe sudice, III. b dul Carol 41.

Jager Iosif si Petru, ferarie, IV. b dul Carol 50.

Industria Economia s. a. pt. comert si ind. marfurilor de fier, IV. str. Bratianu.

lonasiu Titu. biurou de cereale, 1. str. Marasesti.

Karner Eduard 8. a., dep. de masini IV. 1. Bratianu.

Katz Regina, zaharicale, II. piata Traian.

Kecskemeti Alex., articole optice 1. b-dul I. G. Duca.

Kern Pavel s. a., 11. str. Dacilor.

Kertesz Ludovic, parfumerie si vopselarie, Daciloi 51.

Klaber Ladislau, vinuri si rachiuri engros, Nikolaus.

Klein Wilhelm succ. cereale, seminte de trifoi, IV. spl. Drept al Begheiului.

Kohn Adolf si Fiul, vopselarie, II. strada Stefan cel Mare.

11. strada I. strada

Kohn si Fiul, s. a., textile, I. piata Bratianu.

Krausz Hugo, maruntisuri, IV. b dul Berlhelot.

"Leguma' s. a. r. a. agricultorilor pir. cultura si exportul semintelor, IV. pta Dragalina.

Leonida & Comp. 3. a. sucursala Tsoara, automobile si piese de automobile, l. bul. Reg. Maria.

LOffler Iacob si Fii s. a. IV. bul. Berlhelot 11.

Lowy Arcadie, agentura comerciala si comision ptr. produse agricole, III. sir. Domnita Balasa.

Lusztig si Co. textile, l. str. G. Lazar.

Luitwah, pescarie, IV. str. Preyer 2.

Marossy Matei succ., lacuri, vopsele, produse chimice IV. Str. I. C. Bratlanu,

Montag Fratii, agentura si comision 1. pta Sf. Gheorghe.

Moravetz Fratii S. A, librarie 1. Str. Avram Iancu.

Morvay Eugen, articole de moda, textile IV. Str. Fr6bl, fii. IV. Bulev. Berlhelot.

Muller Iosif, manufactura, 1. Bulev. 1. G. Duca.

Niegel Carol, agentura generala m comision, hartie, I. str. Diaconovici Loga.

Paucker Jaques s. a. technico-industriala, comert cu articole lechnice, succ. IV. str. I. C. Bratianu.

Phb'bus s. a. technica si de electricitate IV. Str l. C. Bratianu 1. Bulev. Regele Ferdinand.

Plohn Leo, magazin de ghete 1. Bulev. Reg. Ferdinand.

Plohn Marcel, alimente IV. Bulev. Carol 51.

Pollak Carol, librarie, papetarie IV. Piata Dragalina.

Popper Iuliu, covoare IV. Bulev. Berlhelot 5.

Prochaska Ed. Fii, automobile si piese IV. str. Bratianu.

Rabong si Schneider s. p. a. posiavarie 1. pta Bratianu.

Rad6 Iuliu succ. Tsoara manufactura, mode de dame I. bulev. Regele Ferdinand.

"Record-Majestie' fabrica de panglici a. p. a. pta Badea Cartan.

"Reisbrelh' Fabrica romana pentru tesaturi elastice S. A. 11. str. Renasterii.

Reiter Mauritiu s. p. a. lemne de constructii, lemne de foc IV. Str. Circumvplutiunei.

Reiter Simion iun. succ., material de constructie III. Piata Asanesli.

"Risc' intreprindere comerciala s. a. mijlocirea afacerilor comerciale IV. str. 1. Vacarescu 21.

Rubin Fiii, blanar, IV. b-dul Berlhelot.

Ruschil si Lenner 1. str. V. Alexandri.

Sallo Ervin s. a. birou de expeditie si comision I. bul. Regele Ferdinand.

Sartor R. s. p. a. automobile IV. Sir. Jiul.

Schlosser Fratii s. a. comert cu produse brute 11. Calea Buziasului

Schonfeld Ferdinand, agentura comerciala si comision reprezentatul fabrlcei "Zwack' si "Moti' IV. bul. Carol 14.

SchSnfeld Salamon, articole de Nurnberg IV. str. Frttbl.

Schwartz Alexandru s. p. a. pentru comertul cu bauturi spirtoase si vinuri IV. bulev. Carol 64.

Sebak & LObI s. a., textile, lana. 1. pta Bratianu.

"Silesia* textile 1. str. V. Alexandri.

Societate Anonima Romana de transbordare, magazia generala si tntrepozite spl. M. Guttenbrunn.

Soc. An. pentru exploatarea si comertul lemnului IV. sir. Circumvolutiunei.

Soc. An. Rom. pentru desfacerea maltului 11. str. Stefan Cel Mare.

Societatea Industriala st Comerciala Banateana de Lemne, 1. Cal. Aradului.

Taran Traila, import-export de vite, strada Abrud.

"Timanil* s. p. a. vopsele de gudron, 1. pta Bratianu.

"Transilvania' s. a. r. pentru comertul de lextile, 1. str. Eugen de Savoya.

"Vesta Petrol', II. Al. Sofla Imbroane 68.

"Vitrum' s. a. pentru comertul cu sticla In tabla si sticla pentru oglinzi, IV. Spl. M. Gultenbrunn.

Wagner Victor, textile, H. str. Dacilor.

Wallisch Ioan, coloniale, I. str. Gh. Lazar.

Weisz Alexandru si Fii, manufactura, l. pta Unirei.

Weisz Hugo & Comp. s. s. lemne de foc, III. b-dul Carol.

Weisz Iosif, textile, I. pta Unirei.

Weisz Sigismund, hartie, rechizite, I. str. E. Ungureanu.

Weisz Viliam si Fiul s. a. 1. b-dul Ferdinand, IV. pta Dragalina.

"Werpol' articole de moda, 1. pta Unirei.

Winkler E. s. a. textile, 1. str. 1. G. Duca.

Weber & Warkotz, masini si materiale tehnice, IV. b-du Berthelot.

Wohlstein Leopold, articole de sticla, l. pta Bratianu.

Wolf Maici, materiale de constructie, IV. str. Bolintineanu.

Asociatii profesionale

Asociatia Industriala a Ospatariilor si Cafegiilor, 1. Gl. Praporgescu 5.

Asociatia Proprietarilor de Cazane, 1. Reg. Ferdinand 8.

Biroul Grup. Prof. al Cerealistilor Satesti din Banat, str. Anton Suier 12.

Federala Cooperativelor Satesti Banatene, IV. spl. Miiller Guttenbrunn 17.

Reuniunea Comerciala din Timisoara, 1. bdul Ferdinand, Pal. Lloyd.

Sfatul Negustoresc, 1. bdul Reg. Ferdinand.

Sindicatul Chelnerilor, 1. V. Alexandri 9.

Sindicatul Comerciantilor pentru vanzarea in rate, IV. Miron Costin 8.

Sindicatul Profesional al Patronilor Industr» din Timis, 1. Eug. de Savoya 20.

Sindicatul pir. rationalizarea exportului de animale din Banat, 1. bdul Reg. Ferdinand 5.

UFA Uniunea Farmacistilor, IV. str. Preyer 4.