|
|
|
NODURILE
Desi reduc rezistenta corzii, in medie cu 50%, nodurile sint cele fara de care utilizarea corzii in speologie ar fi imposibila. Exista o foarte mare varietate de noduri, insa in cele ce urmeaza ne vom referi numai la cele mai folosite.
1 Noduri de ancorare
1.1 Coada vacii
Nodul coada vacii (fig. 1.1) desi arc un domeniu de utilizare restrins, vom incepe cu acesta deoarece din el deriva alte noduri. Rezistenta[1] corzii cind se foloseste nodul coada vacii:
a. 50% din rezistenta corzii (Re);
b. 45% din Re.
Avantaje:
usor de realizat;
nu necesita multa coarda;
bun pentru a fi folosit ca nod de amortizare;
usor de realizat prin urmarire.
Dezavantaje:
rezistenta scazuta;
greu de desfacut dupa ce a fost solicitat.
1.2 Opt
Cel mai folosit nod in speologie. Se realizeaza efectuind cu bucla corzii o jumatate de tura in plus fata de nodul coada vacii (fig. 1.2a).
Rezistenta corzii cu nodul opt:
a. 55% din Re;
b. 40% din Re.
Avantaje:
usor de realizat;
usor de desfacut;
multifunctional
usor de realizat prin urmarire (fig. 1.2b).
Dezavantaje:
nu aluneca, deci nu poate fi folosit ca nod de amortizare.
1.3 Noua
Unul dintre cele mai rezistente noduri(fig. 1.3). Este obligatoriu a se folosi cind, in parcurgerea verticalelor, utilizam corzi cu diametru de 9 mm. Se realizeaza efectuind o jumataie de tura in plus fata de nodul opt.
Rezistenta corzii cu nodul noua:
a. 70% din Re;
b. 55% din Re.
Avantaje:
rezistenta:
usor de desfacut.
Dezavantaje:
fiind mai voluminos (cu circa 10% fata de nodul opt), exista riscul de a atinge peretele;
necesita mai multa coarda pentru confectionare;
greu de realizat prin urmarire.
1.4 Fluture
Este recomandat a fi utilizat la fractionarea balustradelor si a miinilor curente (fig. 1.4).
Rezistenta corzii cu nodul fluture:
a. 45% din Re;
b. 50% din Re.
Avantaje:
mai rezistent in varianta b decit nodul opt;
usor de realizat;
bun pentru noduri de amortizare.
Dezavantaje:
rezistenta redusa in varianta a;
greu de realizat prin urmarire.
1.5 Iepure
Ideal pentru amarajele in Y, poate fi realizat in doua variante:
A - derivat din nodul opt (fig. 1.5);
B - derivat din nodul coada vacii
Varianta A este recomandata cind cele doua amaraje se afla la acelasi nivel, putind fi utilizata si in celelalte situatii, iar varianta B in restul situatiilor. Unghiul dintre cele doua ramuri ale nodului nu trebuie sa depaseasca 120°, cind se folosesc amaraje naturale sau inele, iar daca se folosesc plachete, atunci nu trebuie sa depaseasca 90°.
Avantaje:
foarte rezistent;
in cazul cedarii unuia din cele doua amaraje factorul de cadere este nul;
in varianta B cele doua ramuri ale nodului se autoregleaza.
Dezavantaje:
necesita ceva mai multa coarda;
in varianta A reglarea celor doua ramuri se face ceva mai greu.
1.6 De ancora
Un nod foarte simplu ce reprezinta prima faza de executie a nodului Prusik (vezi 2), iar in combinatie cu nodul opt sau noua se foloseste la amarajele cu inele (fig. 1.6).
Rezistentza corzii cu nodul de ancora: 45% din Re.
Foarte usor de executat fiind singurul nod recomandat la folosirea inelelor dar numai in combinatie cu nodul opt sau noua.
2 Noduri de jonctiune
Sint noduri ce se folosesc pentru innadirea.a doua corzi.
2.1 Pescaresc
Ne vom referi numai la nodul pescaresc dublu (fig. 2.1), cel simplu nefiind recomandat, deoarece sub sarcina acesta se desface.
In cazul in care folosim acest nod, capatul corzii care va fi innadita, trebuie sa fie suficient de lung pentru a putea executa un nod opt sau noua, nod ceva fi folosit pentru asigurare la trecerea nodului de jonctiune. Rezistenta corzii cu nodul pescaresc dublu: 55% din Re.
Avantaje:
se comporta foarte bine cind diametrele corzilor sint diferite;
probabil cel mai bun nod de jonctiune.
2.2 Opt
Se executa de fapt un nod opt prin urmarire. Pe capatul corzii ce vine de sus, lasat special mai lung, se face nodul opt simplu. Apoi, cu capatul celeilalte corzi se realizeaza nodul prin urmarire, dupa care pe capatul corzii de sus se executa un nod opt pentru asigurare (fig. 2.2a). O alta varianta a acestui nod este cel care se numeste 'triplu opt' (fig. 2.2b), avantajul acestuia fiind ca nodul de asigurare este parte componenta a nodului de jonctiune.
Rezistenta corzii cu nodul opt de jonctiune: 50% din Re.
Avantaje:
mai usor de executat, avind in vedere ca nodul de la capatul corzii este de, regula nodul opt.
Dezavantaje:
mai putin rezistent cind diametrele corzilor sint diferite.
2.3 Jonctiune in amaraj
Cind conditiile ne permit este preferabila folosirea acestuia (fig. 2.3), evitind astfel depasirea unui nod, rezultind de aici un cistig de timp.
3 Noduri de asigurare, autoasigurare, blocare
1 Obendorf
Este un nod de autoasigurare autoblocant ce poate fi folosit la urcarea pe coarda, dar mai ales la autoasigurare la rapel (fig. 1). Pentru realizarea acestui nod este nevoie de o cordelina de 1,2-1,4 m, cordelina ce va fi infasurata cit mai strins in jurul corzii si avind capetele terminale cu cite o bucla, prin care va fi trecuta o carabiniera. Carabiniera va fi atasata la veriga hamului. Nodul este cu atit mai bun cu cit diferenta dintre diametrul corzii si cel al cordelinei este mai mare, fara a exagera insa. Avantajul acestui nod consta in faptul ca poate fi deblocat sub sarcina.
2 Prusik si Ronsdorf
Este tot un nod de autoasigurare autoblocant, ce se realizeaza cu ajutorul unei cordeline (fig. 2a), folosit in special la urcarea pe coarda, putind inlocui cu succes un blocator uitat sau pierdut. Poate fi folosit si pentru autoasigurare la rapel. Pentru ca acest nod sa actioneze optim, raportul dintre diametrul cordelinei si cel al corzii trebuie sa fie ½
Ca si nodul Obendorf, nodul Prusik are propietatea de a se bloca sub sarcina. Dezavantajul lui fiind acela ca nu poate fi deblocat sub sarcina.
Nodul Prusik este de fapt un nod de ancora infasurat in dublu, sau chiar in triplu atunci cind coarda este alunecoasa sau inghetata.
Daca nodul Prusik este infasurat concomitent in jurul corzii si al unei carabiniere, rezulta nodul Ronsdorf (fig. 2b). Acesta are avantajul ca poate fi mutat mai usor pe coarda, iar in cazul folosirii la rapel si a blocarii accidentale, poate fi deblocat cu o singura mina, ceea ce nu este posibil la nodul Prusik.
3 Cabestan (Matswurf)
Nodul cabestan sau Matswurf (fig. 3) este un nod de autoasigurare, folosit in special la escalade. Avantajele lui sint simplitatea si usurinta cu care se realizeaza si regleaza. Poate fi folosit la fractionarea balustradelor, atunci cind se impune economisirea corzii.
4 Semicabestan (Italian)
Acest nod este un nod de asigurare a capului de coarda sau a secundului in limpul unei escalade (fig. 4). Confectionarea lui se face pe o carabiniera cu surub ovala, tip para, si NU trapezoidala, prinsa in amaraj. Simplu de realizat, el nu necesita in plus decit folosirea de catre secund a manusilor, deoarece la o cadere a capului de coarda, datorita frecarii dinire mina si coarda pot apare arsuri.
In cazuri deosebite, cu ajutorul nodului semicabeslan se poate cobori in rapel.
Se poate schimba directia de asigurare printr-o simpla rasucire a nodului, nefiind necesara scoaterea acestuia de pe carabiniera.
4 Noduri pentru chingi
Foarte folosite in speologic atunci cind se utilizeaza amarajele naturale, chingile pot fi plate sau tubulare, de latimi si rezistente diferite. Ca si in cazul corzilor, chingile isi diminuaza rezistenta in momentul inodarii. Spre deosebire de corzi, nodurile folosite sint mult mai putin numeroase.
4.1 Coada vacii
Este identic cu cel prezentat in cazul corzilor si este singurul nod folosit pentru chingile simple.
4.2 De chinga
Acesta este numele consacrat pentru nodul coada vacii facut prin urmarire, cind dorim sa confectionam o bucla de chinga sau sa innadim doua chingi (fig. 4.2).
4.3 Frost
Este tot un nod coada vacii dar de o constructie putin mai speciala si se foloseste cind dorim sa realizam o scarita de escalada (fig. 4.3). La confectionarea nodurilor, atit la corzi cit si la chingi, nu trebuie neglijata lungimea capatului liber ramas dupa efectuarea nodului. In cazul corzilor acesta trebuie sa fie mai mare sau egal cu de zece ori diametrul corzii. Deci pentru o coarda de 10 mm diametru, capatul liber va avea o lungime de 10 cm. La chingi acesta va fi de 6-10 cm.
De corectitudinea cu care sint executate nodurile, poate depinde siguranta speologilor si de aceea confectionarea lor trebuie foarte bine cunoscuta, mergind pina acolo incit sa putem sa le executam chiar si pe intuneric.
Vom mai aminti, in finalul acestui capitol, ca pentru a folosi la maxim calitatile unui nod, acesta trebuie sa fie nu numai bine executat dar si estetic, intelegind prin aceasta ca nodul sa fie ingrijit facut, firele corzii sa nu se incalece anormal sau sa nu fie strinse suficient.
