Miscarea anuala aparenta a Soarelui si consecintele ei

Miscarea anuala aparenta a Soarelui si consecintele ei

1 Miscarea anuala aparenta a Soarelui

Se constata ca Soarele se deplaseaza fata de stele intr-un an de zile, descriind pe sfera cereasca un cerc mare numit ecliptica. Aceasta se poate defini ca fiind locul geometric al pozitiilor aparente ale Soarelui pe sfera cereasca in timp de un an.

Figura 1. Ecliptica si coordonatele ecliptice

In figura cercul mare ξξ este ecliptica. Diametrul sferei ceresti, ПП , perpendicular pe planul eclipticii, se numeste axa polilor ecliptici. Planul eclipticii intersecteaza planul ecuatorului ceresc dupa o dreapta numita linia nodurilor (γΩ).

Ecuatorul ceresc si ecliptica se intersecteaza in doua puncte: punctul γ numit punct vernal sau punctul echinoctiului de primavara si punctul Ω numit punct autumnal sau punctul echinoctiului de toamna. Linia γΩ se numeste linia echinoctiilor. Punctul ξ este punctul solstitiului de vara, iar ξ punctul solstitiului de iarna. Linia ξξ este linia solstitiilor. Cele patru puncte impart ecliptica in patru arce care corespund celor patru anotimpuri. Arcele corespunzatoare celor patru anotimpuri si duratele medii ale acestora sunt:

• γξ- 21.III-22.VI- primavara 93 zile
• ξΩ - 22.VI-23.IX- vara, 93 zile
• Ωξ - 23.IX-22.XII- toamna, 90 zile
• ξ γ - 22.XII-21.III- iarna, 89 zile

Anotimpurile nu sunt egale deoarece miscarea aparenta a Soarelui pe ecliptica nu este uniforma.

Intervalul de timp dintre doua treceri  consecutive ale Soarelui prin punctul vernal se numeste an tropic. Acesta sta la baza calendarului.

Zona de pe sfera cereasca, din jurul eclipticii, avand o latime de 18⁰ se numeste zodiac. In aceasta zona se gasesc cele 12 constelatii zodiacale, pe care Soarele le parcurge succesiv in miscarea sa anuala aparenta. Tot in aceasta zona se gasesc si planetele.

Vom introduce acum sistemul de coordonate ecliptice. In acest sistem se ia ca plan fundamental planul eclipticii (cercul fundamental - ecliptica), iar ca axa fundamentala- axa polilor ecliptici. Planul determinat de astrul s si axa polilor ecliptici se numeste planul meridian ecliptic al astrului. Semicercul mare ПsП se numeste meridian ecliptic al astrului.

Coordonatele ecliptice ale astrului sunt:

• Latitudinea ecliptica (β) - este unghiul format de raza vectoare a astrului, Os, cu planul eclipticii. Se masoara pe meridianul ecliptic, de la ecliptica spre cei doi poli ecliptici;
• Longitudinea ecliptica (λ) - este unghiul format de planul meridian ecliptic al astrului cu planul meridian ecliptic al punctului vernal. Se masoara pe ecliptica, de la punctul vernal in sens direct.

2 Consecintele miscarii anuale aparente a Soarelui.

Din miscarea aparenta a Soarelui decurg mai multe consecinte, si anume:

1.     Succesiunea anotimpurilor

2.       Existenta zonelor climatice. Avem tropicul Racului - cand Soarele este la Zenit la solstitiul de vara; tropicul Capricornului - cand Soarele este la Zenit la solstitiul de iarna; cercul polar de nord - cand Soarele este la orizont la solstitiul de iarna; cercul polar de sud - cand Soarele este la orizont la solstitiul de vara.

Figura 2. Zonele climaterice

Tropicele si cercurile polare impart suprafata Pamantului in cinci zone climaterice:

• Zona calda-intre tropice;
• Doua zone temperate: zona temperata de nord si zona temperata de sud;
• Doua zone polare: zona polara de nord si yona polara de sud.

3.     Inegalitatea  zilelor si noptilor:

La ecuator, ziua este tot timpul egala cu noaptea;

La poli, avem cate o zi polara de 6 luni si o noapte polara de 6 luni.

Intre ecuator si cercurile polare avem zile si nopti normale ( cu o duata mai mica de 24 h), iar an zonele polare avem zile si nopti polare ( cu o durata mai mare de 24 h).