Economia turismului - Judetul Arges

Economia turismului

Judetul Arges

Introducere

Un bun venit in Argesul milenar , unde s-a zamislit cea mai frumoasa legenda a constructiei fara de moarte - cea a Mesterului Manole, s-a format poporul roman si s-a intemeiat statul feudal Tara Romaneasca, s-a redactat primul document in limba romana, si-au avut resedinta cei mai vestiti domnitori valahi si au pornit oameni de seama ai istoriei si culturii neamului romanesc.
Argesul de astazi continua traditia inaintasilor sai, dezvoltand atat economia, agricultura, turismul si serviciile pentru populatie, dar si viata spirituala, mentinandu-se ca o zona distincta in cadrul Romaniei, fiind o punte de legatura intre trecut, prezent si viitor, intre Romania si Europa. Argesul a fost si va ramane unul dintre cele mai importante leagane ale istoriei neamului romanesc, al culturii si spiritualitatii sale, un judet in care istoria si inteligenta au dat de-a lungul veacurilor personalitati de seama ale Romaniei. Cu o economie puternica si beneficiind de resurse naturale semnificative, Argesul se situeaza in primele patru judete ale tarii, din punct de vedere al cresterii economice si are perspective reale de a-si continua dezvoltarea intr-un ritm sustinut, in toate domeniile vietii sociale.

Traditionala ospitalitate romaneasca alaturi de frumusetea plaiurilor argesene si de atractivitatea potentialului economic al judetului, constituie argumente de necontestat in favoarea inscrierii judetului Arges pe harta prioritatilor, inclusiv a celor de natura investitionala in turism, pentru viitorii nostri parteneri interni si externi. Judetul Arges are de acum un "Master planul pentru dezvoltarea turistica a zonei montane a judetului Arges" - un document care evidentiaza si promoveaza turismul argesean si potentialul turistic al regiunii noastre, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de turism fiind o prioritate a Consiliului Judetean Arges - turismul este o ramura importanta in contextul dezvoltarii judetului.

Oricine vizualizeaza "Master planul pentru dezvoltarea turistica a zonei montane a judetului Arges" poate remarca faptul ca, avem de-a face cu imagini care reflecta o frumusete deosebita a reliefului, cu un potential de dezvoltare extraordinar, dar si o bogata mostenire culturala si religioasa. Judetul Arges dispune de un potential turistic deosebit, care il plaseaza, la nivel national, pe un loc prioritar in acest domeniu.

Judetul Arges este unul din spatiile voievodale mirifice in care cadrul natural se impleteste armonios cu vestigiile trecutului glorios.

Capitolul.I.

Localizarea si caracterizarea judetului Arges

Stema judetului Arges

1.1.   Scurt istoric al judetului

Rolul important pe care l-a jucat Argesul este strans legat de constituirea si consolidarea statului feudal Tara Romaneasca(numita atunci Valahia) este reliefat, mai ales, de faptul ca primele capitale ale acestui stat au fost Curtea de Arges si Campulung, si, tot aici, a fost si primul scaun mitropolitan ortodox (1359- Curtea de Arges). Dupa cum mentionam mai sus in judetul Arges se situeaza cel mai vechi oras medieval din Tara Romaneasca, la Campulung, caracterul sau urban fiind definitivat la inceputul secolului al XII-lea, cand meseriasii transilvaneni se stabilesc aici unde isi desfaceau usor produsele lor de buna calitate.

Descoperirile arheologice din raza judetului Arges atesta locuirea acestor meleaguri din cele mai vechi timpuri. Cele mai vechi urme de viata dateaza din paleoliticul inferior. Bataliile de la Posada(1330) si Rovine(1395), cetatile de la Poienari, Oratia si Cetateni, tabara lui Mihai Viteazu de la Stoenesti sunt cateva marturii si momente importante ale luptei poporului roman pentru neatarnare si pastrarea independentei statului. Judetul Arges si-a luat numele de la raul care-l strabate si pe care Herodot - sec V a. Chr. - il transcrie Ordessus. Numele real ar fi avut - dupa Parvan- un aspect in legatura cu alt nume dacic, cum ar fi Argidava.
In anul 1359 este ridicata resedinta primei episcopii ortodoxe - mai tarziu mitropolie - a Ungrovlahiei si a unei episcopii catolice.
La 2 iunie 1247 Diploma Cavalerilor Ioaniti consemneaza existenta voievodatului lui Seneslau (in care era inclus si teritoriul actual al judetului Arges) cu resedinta la Curtea de Arges.

1.2.   Asezarea geografica

Judetul Arges se afla in partea de vest a tarii, fiind limitat la nord de judetele Sibiu si Brasov, la est de judetul Dambovita, la vest de Valcea iar la sud de judetul Teleorman. Ocupand 2.9% din suprafata tarii(6826 km patrati). Organizarea administrativa a judetului cuprinde 3 municipii(Pitesti, Campulung si Curtea de Arges), 3 orase(Mioveni, Costesti, Topoloveni), 101 comune si 578 de sate. Resedinta judetului este municipiul Pitesti.
Se afla asezat in partea de vest a tarii, intre 44° 22' si 45°36' latitudine nordica si 24'26' si 25°19' longitudine estica.

1.3.   Cai de acces

Infrastructura din zona este bine dezvoltata cuprinzand autostrada, drumuri internationale, nationale si locale si cai ferate, poduri si pasaje de nivel, unitati de producere a energiei (centrale hidroelectice), linii electrice cu puncte de transformare.
Reteaua de cale ferata insumeaza 198 km, iar cea rutiera 2.948 km, din care 427 km drumuri nationale, 740 km drumuri judetene si 1.781 km drumuri comunale.In ceea ce priveste transportul rutier,o importanta aparte o are autostrada Bucuresti-Pitesti care strabate judetul dar si soseauna nationala, Transfagarasanul (DN 7 C) care scurteaza drumul intre Muntenia si Transilvania. De asemenea, se remarca si drumul national Pitesti-Campulung(DN 73) prin Culoarul Rucar-Bran pana la Brasov.Alte drumuri importante sunt: DN 734, DN 7, Bucuresti - Pitesti - Piatra Olt - DN 65 (E 94).

1.4.   Nivelul de dezvoltare economico - social

Industria detine rolul principal in economia judetului.
In domeniul industriei, ramurile cu cea mai mare pondere sunt: extractiva a petrolului si carbunelui, petrochimica,constructoare de masini, energie electrica si termica, combustibili nucleari,electrotehnica si electronica, expoatarea si prelucrarea lemnului, industria portelanuluisi faiantei, materialelor de constructie, textila si a produselor textile, incaltamintei,alimentara
Dominante sunt ramuri ale industriei grele, constructii de masini, petrochimia, exploatari forestiere, prelucrarea lemnului.
Agricultura - 349.000 ha, din care 180.000 ha terenuri arabile, 110.000 ha pasuni si fanete si 59.000 ha vii si livezi.
Fondul forestier - 289.000 ha (42,5% din suprafata sa totala): 95% din paduri se afla in zona de munte si deal.
Importanta agriculturii in judet este evidentiata si de existenta a trei institute de cercetare de importanta nationala: Institutul de Cercetari Pomicole Maracineni, Institutul de Cercetari Agricole Albota si Institutul de Cercetari Horti-Viticole Stefanesti
Orasul Pitesti, cu o populatie de 184.171 locuitori, este resedinta judetului. Localitatile principale ale judetului sunt: - municipii - Campulung Muscel (44.858 locuitori) si Curtea-de-Arges (35.895 locuitori) - orase - Colibasi (32.990 locuitori), Costesti (12.250 locuitori) si Topoloveni (9.881 locuitori) - 93 comune - 572 sate. Populatia totala a judetului numara 679.868 locuitori, si reprezinta 2,92 % din intreaga populatie a Romaniei, repartizata dupa cum urmeaza: in zona urbana - 320.045 locuitori (47,1 %),iar in zona rurala - 359,823 locuitori (52,9%).
Rata somajului in Judetul Arges a scazut in ultimii noua ani cu 2,4%,ajungandu-se astfel ca in anul 2007 acesta sa ajunga la un procentaj de 4,9% fata de 7,3% inregistrat in
1995.
Capitolul.II.

Prezentarea potentialului turistic al judetului Arges

2.1. Potentialul turistic natural

Relieful

Este variat, fiind reprezentat prin trei mari unitati ce coboara de la nord la sud. O unitate montana, la nord, ce cuprinde culmea principala a Muntilor Fagaras (cu cele mai inalte varfuri din Carpatii Romanesti varfurile Moldoveanu 2544 m si Negoiu 2535 m), Muntii Leaota, Piatra Craiului, Iezer-Papusa si Culoarul Rucar-Bran.Sectorul subcarpatic apartine Subcarpatilor Getici ce depasesc pe alocuri 1000 m.In partea de sud, subunitatile Campiei Romane -Campia Gavanu-Burdea.

Clima Este temperat-continentala, cu temperaturi cu diferente in functie de unitatea de relief cu temperaturile aerului variabile, cu 170 zile fara inghet, cu precipitatii repartizate neuniform, cu vanturi din vest si nord-vest sau din sud, sud-est precipitatiile variaza in functie de unitatile de relief. Vanturile intalnite aici bat dinspre nord-vest si vest sau din sud-est si sud.

Flora si fauna
Flora, fauna si solul sunt caracteristice unui climat temperat si formelor de relief intalnite aici.Pentru a proteja cateva din speciile rare de fauna si flora, cat si cateva elemente valoroase de peisaj, acestea au fost declarate monumente ala naturii si sunt protejate in rezervatii naturale.
Printre ele, cea mai importanta este rezervatia de flora si fauna Piatra Craiului.Flora acestei zone cuprinde elemente rare , ocrotite cum sunt : floarea de colt, smardarul , iedera alba, ghintura galbena, zambrul , s.a. Suprafetele intinse, acoperite cu paduri adapostesc in rezervatii variate specii de interes cinegetic : mistretul, caprioara, cerbul, ursul, rasul, lupul, capra neagra, cinteza, cocosul de munte, vulturul plesuv, brun si cenusiu. Dintre rezervatiile naturale de pe teritoriul judetului Arges putem aminti: Parcul National 'Piatra Craiului', Poienele cu Narcise de pe Valea Valsanului, Pestera de pe Punctul Fosilifer Suslanesti, Lacul Iezer, Lacul Valea Rea si Granitul de la Albesti.
Reteaua hidrografica
Judetul beneficiaza de o bogata retea hidrografica, cuprinzand bazinele hidro ale Argesului si afluentii sai: Valsan, Raul Doamnei, Raul Targului, Bratia Argeselul, Oltului cu afluentul sau Topolog si Vedei, precum si lacurile naturale si artificiale.

Conditiile naturale - relieful, regimul hidrografic relativ bogat, compozitia solurilor si clima placuta - se reflecta si influenteaza structura fondului funciar, constituindu - se in acelasi timp in valoroase resurse naturale. Pasunile si fanetele naturale - suport pentru cresterea animalelor, dealurile subcarpatice - propice pomiculturii si viticulturii, luncile din zona sudica - favorabile diverselor culturi cerealiere, formeaza suprafata agricola si ocupa 50,5% din teritoriul judetului.
Intregul se completeaza cu aurul verde - padurile si vegetatia forestiera, ce coboara de pe culmile muntilor in zona deluroasa, uneori chiar pana in campie, adapostind o fauna diversa. Ca sistem biologic productiv, acestea furnizeaza materia prima necesara industriei lemnului, constituie o importanta sursa de energie si in acelasi timp au capacitatea de regularizare atmosferica si hidrica a biosferei . Zacaminte de hidrocarburi(titei si gaze de sonda), carbune(lignit), calcar, ape minerale, sare, ghips, resurse hidroenergetice, paduri, fanete si pasuni, dar nu in ultimul rand, nu sunt de neglijat zacamintele de uraniu din judet - sursa energetica a viitorului, de titei si gaze naturale, carbuni, minereuri nemetalifere - materia prima a industriilor specifice.

2.2.   Potentialul turistic antropic

In cheile Argesului care si-a facut drum ferastruind peretii inalti, muntosi, pe un pinten stancos se zaresc ruinele cetatii atribuita de traditie domnitorului Vlad Tepes. Cunoscuta si sub denumirea de Cetatea Poenari - dupa numele vechi al satului Poenari - ea a fost inaltata probabil in secolul al XIV-lea, ca loc de refugiu.
Traditia populara leaga zidirea cetatii de numele legendarului domn Negru Voda, caruia ii sunt atribuite si cele doua semne din apropierea varfului de stanca - urme lasate parca de niste incaltari uriase.
Desi neprecizat inca, locul ar putea fi, dupa parerea unor cercetatori, si vestita Posada unde s-a desfasurat in 1330 batalia dintre munteni si armatele regelui Carol Robert d'Anjou.
Cetatea avea o forma alungita, ziduri groase de 2-3 metri si 5 turnuri de aparare: patru rotunde si unul prismatic. Cu toate ca in 'Letopisetul Cantacuzinesc' se spune ca cetatea a fost ridicata din porunca lui Vlad Tepes, el s-a ocupat doar de refacerea sau completarea ei ulterioara. Aflata in comuna Corbi, pe soseaua Campulung-Domnesti, manastirea Corbii de Piatra este un ansamblu partial rupestru din secol XIV (XVI);Conform documentelor, manastirea Corbii de Piatra a fost reinfiintata in 1512 de Magdalina monahia, pe vremea domnitorului Neagoe Basarab(1512-1521).
Biserica manastirii a fost sapata in stanca. Aceasta fiind insa din gresie, exista pericolul surparii din cauza arborilor care au crescut deasupra ei si care favorizeaza infiltrarile de apa.
In rand cu biserica, sapat tot in stanca, se afla un spatiu amenajat ca un fel de tribunal in aer liber. Despre acesta exista marturii ca era folosit de Neagoe Basarab (autorul 'Invataturilor lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie') pentru a face judecata publica in cauzele care erau de competenta sa.
Biserica este deosebit de valoroasa nu numai prin felul in care a fost implantata in stanca, ci si prin pictura care o impodobeste, despre care specialistii afirma ca este in cea mai pura traditie bizantina si ca dateaza din secolul al XIV-lea. La 37 km de Pitesti, pe DN 7C, se afla municipiul Curtea de Arges, situat de o parte si de alta a Argesului, veche capitala a Tarii Romanesti, cunoscut astazi mai mult datorita manastirii cu acelasi nume ridicata in 1517 de catre Neagoe Basarab, dar si pentru monumentele de arhitectura si arta . Urmele materiale descoperite aici dateaza din paleolitic. Atestat documentar in 1330, martor a numeroase fapte si evenimente din trecutul neamului, Curtea de Arges este un ghid de pret in cercetarea vestigiilor istorice . In afara bisericii manastirii Curtea de Arges de care se leaga legenda mesterului Manole care simbolizeaza sacrificiul uman in cel mai inalt grad, calatorul mai poate vizita Fantana Mesterului Manole ridicata in 1804 pentru a-l omagia pe legendarul constructor, ansamblul Curtii Domnesti care cuprinde Biserica Domneasca si necropola primilor Basarabi - intemeietori ai Tarii Romanesti si dateaza din secolul XIII . Picturile murale care impodobesc Biserica Domneasca au fost realizate in timpul domniei lui Vladislav I si constituie cel mai valoros ansamblu de fresce din Tara Romaneasca . Intr-un parc natural se afla ruinele Bisericii San Nicoara, monument istoric de la sfarsitul secolului al XIII-lea . De la Curtea de Arges, urcand in continuare pe DN 7C ajungem pe locurile unde demni urmasi ai mesterului Manole, inarmati cu indrazneala, au ridicat hidrocentrala si barajul de la Vidraru care, inalt de 166 metri si lung de 300 metri tine piept unei ,,mari" in suprafata de peste 800 hectare, cu o lungime de 14 kilometri si cu un volum de aproape 500 milioane metri cubi de apa . Imprejurimile ofera numeroase locuri de agrement, plimbari pe lac cu barci cu motor, totul fiind vegheat de statuia ,,electricitatii". Barajul Vidraru era al 27-lea baraj ca inaltime, din Europa si al 15-lea baraj in arc in anul intrarii in exploatare (1965). Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate.
S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 metri cubi de roca, din care aproximativ 1 milion metri cubi in subteran, s-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi in subteran si s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice.
Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in lume intre constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 ploturi verticale. Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru. Turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an. In acest judet se gaseste Transfagarasanul, cea mai mare constructie de acest fel din Romania, care este situat la 2.034 m deasupra nivelului marii si are un tunel cu lungimea de 845 m care trece pe sub Varfurile Negoiu si Mol Manastirea Argesului se afla la 150 de km de Bucuresti si este cel mai interesant monument ce dateaza din secolul al XVI-lea din Tara Romaneasca. Ea simbolizeaza, prin legenda mesterului Manole, spiritul de sacrificiu al poporului roman. Celebrul zidar al voievodului Neagoe Basarab ar fi construit, intre 1514 si 1517, cu pretul propriei sale vieti si al vietii sotiei sale, prinsa vie in zidurile bisericii, cel mai frumos edificiu religios din regiune. Decoratiunile exterioare de origine araba, persana si georgiana, sunt sculptate in piatra de Albesti. Vestigiile frescelor originale, executate de Dobromir in 1526, pot fi vazute la Muzeul National de Arta si Istorie din Bucuresti. Biserica este una din marile necropole domnesti si regale ale tarii: in pronaos se afla criptele ctitorilor sai, Neagoe Basarab si Radu de la Afumati, si ale primelor doua cupluri regale ale Romaniei, Carol I si Elisabeta, Ferdinand si Maria. Muzeul Orasenesc, cu sectii de istorie, stiintele naturii si arta plastica,  ansamblul arhitectural Baratia, compus din biserica construita in secolele XIV-XV, casa parohiala din aceeasi perioada si turnul Baratiei ridicat in 1730, Crucea Juramantului - monument istoric din anul 1674, statuia in bronz a domnitorului Negru Voda - opera sculptorului Dimitrie Mirea (1910) . Cel mai valoros si mai reprezentativ monument istoric al orasului este Ansamblul  feudal Negru Voda, care dateaza din anul 1215 . In jurul municipiului Campulung si de aici pe drumul spre Rucar - Bran se afla cateva localitati si obiective turistice care insotesc calatorul pana in apropierea comunei Fundata, la iesirea din judetul Arges . Inca inainte de a ajunge la Campulung, venind dinspre Pitesti, la kilometrul 40, se afla Schitu Golesti, centru al exploatarilor carbonifere din judetul Arges.

2.3.   Principalele trasee turistice sunt:

. Traseu montan Turnu Rosu - Chica Pietrelor

. Traseu montan  Saua Scarii - Cab. Negoiu

. Traseu montan Saua Scarii - Valea Topologului

. Traseu montan Cabana Negoiu - Cabana Barcaciu

. Traseu montan Cabana Negoiu - Saua Scarii

. Traseu montan Cab. Negoiu - Piatra Pranzului - Vf. Negoiu

. Traseu montan Cab. Negoiu - Piatra Pranzului - Strunga Ciobanului

Traseu montan Varful Negoiu - Lacul Caltun

. Traseu montan Lacul Caltun - Vf. Laitelul

. Traseu montan Lacul Caltun - Piscul Negru

. Traseu montan Lacul Avrig - Vf. Scara

. Traseu montan Piatra Pranzului - Strunga Ciobanului - Portita Caltunului

Traseu montan Vf. Laitel - Vf. Paltinului

. Traseu montan Izvorul Paltinului - Canton Piscul Negru

. Traseu montan Cab. Cota 2000 - Tunel _ Lacul Caltun

. Traseu montan Vf. Paltinului - Cab. Balea Lac

. Traseu montan Vf. Paltinului - Saua Caprei

. Traseu montan Saua Caprei - Fereastra Zmeilor

. Traseu montan Lacul Balea - Saua Caprei

. Traseu montan Saua Caprei - Vf. Vanatoarea

. Traseu montan Lacul Capra - Cab. Cota 2000

. Traseu montan Lacul Capra - Cab. Capra

. Traseu montan Lacul Balea - Valea Vaiuga - Vf. Vanatoarea

. Traseu montan Lacul Balea - Vf. Netedu - Balea Cascada

. Traseu montan Saua Caprei - Fereastra Zmeilor

Traseu montan Fereastra Zmeilor - Monumentul Nerlinger

. Traseu montan Cabana Capra - Fereastra Zmeilor

Traseu montan Fereastra Zmeilor - Lacul Podragel - Cab. Podragu

. Traseu montan Vf. Mircii - Saua Podragului

. Traseu montan Saua Podragului - Vf. Vistea Mare

. Traseu montan Saua Podragului - Cab. Podragului

. Traseu montan Saua Podragului - Cab. Valea cu Pesti

. Traseu montan Vf. Vistea Mare - Refugiul Vistea

. Traseu montan Refugiul Vistea - Orasul Victoria

. Traseu montan Refugiul Vistea - Valea Rea - Gura Vailor

. Traseu montan Refugiul Vistea - Ferastra Mare a Sambetei

. Traseu montan Ferastra Mare a Sambetei - Cab. Urlea

. Traseu montan Ferastra Mare a Sambetei - Cab. Sambata

. Traseu montan Ferastra Mica a Sambetei - Cab. Sambata

. Traseu montan Fereastra Mare - Cab. Sambata

. Traseu montan Fereastra Mica - Cab. Sambata

2.4.   Forme de turism practicate

Formele de turism practicate in judetul Arges sunt: turism organizat, turism pe cont propriu, turism semiorganizat, turism itinerant, turism de sejur (scurt, mediu, lung), turism sezonier (de iarna, de vara, de circumstanta), dupa mijlocul de transport folosit:drumetia, rutier, feroviar, dupa motivatia calatoriei: turism de agreement, turism cultural, turism de odihna, recreere, destindere, de tratament si cura balneomedicala, turism sportive, turism religios si de pelerinaj, vizite la rude si prieteni, turism social.

Capitolul.III.

Analiza bazei tehnico - materiale si a ofertei de servicii

3.1. Unitati de cazare din judetul Arges intre anii 2007 - 2009

Conform acestui tabel remarcam o tendinta de crestere a numarului unitatilor de cazare din judetul Argesintre anii 2007 - 2009.

Numarul de locuri in unitatiile de cazare aflate in Arges in decursul celor trei ani analizati

Din tabelul de mai sus se observa tendinta de scadere a numarului locurilor de cazare din structurile de primire din judetul Arges in 2007-2009.

Unitati de alimentatie, instalatii de agrement si instalatii de tratament in anul 2009

Ponderea unitatilor de cazare in judetul Arges intre anii 2007-2009.

Din tabelul de mai sus se poate deduce ca procentul cel mai mare din totalul unitatilor turistice de cazare il detin pensiunile rurale in decursul celor trei ani analizati.

Capitolul.IV.

Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare

Numar turisti romani sositi in unitatile de cazare din judetul Arges in decursul anilor 2007-2009

Din graficul de mai sus se poate vedea evolutia diferita pe ani a numarului de turisti  sositi in unitatile de cazare in judetul Arges.

Numar turisti straini sositi in unitatile de cazare situate in judetul Arges in cursul celor trei ani analizati.

Din desenul de mai sus se poate observa evolutia acendenta a numarului de turisti straini in 2008 fata de 2007 si o usoara crestere in 2009 fata de 2008 sositi in judetul Arges.

Numar de innoptati a turistilor romani sositi in unitatile de cazare din judetul Arges in decursul anilor 2007-2009

Din desenul de mai sus reiese o crestere a numarului de innoptari a turistilor romani in unitatile de cazare aflate in judetul Arges.

Numar de innoptari ale turistilor straini sositi in unitatile de cazare din judetul Arges in decursul celor trei ani analizati.

Din graficul de mai sus se vede o crestere a numarului de innoptari a turistilor straini sositi in unitatile de cazare din judetul Arges.

Sejurul mediu a turistilor romani sositi in structurilde de primire din judetul Arges in decursul anilor 2007-2009

Sejur mediu =

Din tabelul de mai sus  se deduce ca sejurul mediu al turistilor romani fluctueaza in jurul valorii de 2 zile/turist cu o usoara tendinta de crestere.

Sejurul mediu al turistilor straini sositi in unitatile de cazare din judetul Arges in decursul anilor 2007-2009

Din tabelul de mai sus reiese ca numarul de zile petrecute de un turist in unitatile de cazare din judetul Arges a scazut drastic de la 7.30 la 3.41 zile/turist.

Capitolul.V.

Propuneri de valorificare

 Foarte multi turisti doresc un confort al calitatii ridicat, ei fiind nemultumiti de calitatea serviciilor oferite, rapotul calitate pret fiind unul disproportional. De aceea este necesara o echilibrare a raportului calitate-pret.

   Pentru o mai buna valorificare a structurilor de primire din judetul Arges este necesara o promovare mai intensa a acestuia prin diverse campanii publicitare, prin oferirea de materiale care sa puna in valoare punctele tari ale acestei zone si care sa influenteze atat turistii romani cat si turistii straini sa viziteze aceste meleaguri.

   Desi judetul Arges este un judet de marime medie,in care cadrul narural turistic este ridicat acestuia ii lipseste valorificarea potentialului turistic simtindu-se lipsa de interes in acest domeniu acesta ne fiind valorificat la adevarata lui valoare.

Bibliografie

1. Nicolae Neacsu , Andreea Baltaretu , "Economia turismului, lucrari practice, statistice, reglementari", Editura Uranus , Bucuresti , 2005