|
|
|
Continentul asiatic este inconjurat in cea mai mare parte de ape: Oceanul Arctic (in Nord), Oceanul Pacific (in Est) si Oceanul Indian (in Sud). In partea central-vestica este limitat indirect de Oceanul Atlantic, prin intermediul a doua mari ale acestuia: Marea Neagra si Marea Mediterana. In acest fel, Asia este singurul continent care are ca vecini toate oceanele planetei. Numai in N-V are o limita terestra, marginindu-se cu Europa, de care il separa o linie conventionala.
Punctele extreme ale masei continentale a Asiei sunt urmatoarele:
in nord, Capul Celiuskin, din peninsula siberiana Taimir (77o43' latitudine nordica);
in sud, Capul Piai (sau Buius), din peninsula Malacca (1o16' latitudine nordica);
in est, Capul Dejnev, din peninsula Ciukota, Rusia (169o40' longitudine vestica);
in vest, Capul Baba, din peninsula Asia Mica, in Turcia (26o04' longitudine estica)
Primul care a consemnat informatii privind unele regiuni asiatice a fost marele istoric, geograf si calator grec Herodot, din secolul a V-lea i.Hr., in lucrarea sa intitulata Istorii.
Abia dupa aproape un mileniu si jumatate se vor adauga noi informatii despre Asia, datorate in special unor geografi si calatori arabi, intre care Idrisi si Ibn Battutah. Cel care va contribui insa cel mai mult la cuoasterea Asiei va fi venetianul Marco Polo.
In secolele al XIV-lea si al XV-lea Imperiul Otoman reuseste sa controleze marile drumuri comerciale care legau Asia de Europa si pe care se aduceau marfuri foarte cautate de europeni, intre care matasea si mirodeniile (cuisoare, vanilie, piper s.a.). Aceasta situatie obliga marile puteri europene in ascensiune sa caute noi drumuri spre "Indii", cum era denumita Asia, inaugurand astfel epoca marilor descoperiri geografice: Vasco da Gama (1498) Europa - Capul Bunei Sperante - India, Magellan (1519-1521) Prima calatorie in jurul lumii. Astfel, calea spre "Indii" era deschisa. Marile puteri continentale si-au impartit intinse arii asiatice: Portugalia, Spania, Marea Britanie, Olanda, Franta.
Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, tarile asiatice si-au dobandit, una dupa alta, independenta, afirmandu-si propriile valori pe plan mondial.
Asia este continentul cu cea mai ridicata altitudine medie: 960 m. Pe continentul asiatic se gasesc toate unitatile majore de relief: munti, dealuri si podisuri, campii.
Desi predomina formele colinare si campiile, se impun indeosebi lanturile muntoase. Cel mai important sistem muntos este o continuare a lantului alpino-carpatic: Himalaya. El atinge inaltimile sale maxime in partea sa centrala: Himalaya-Karakorum. Acest lant muntos este cel mai inalt de pe glob, culminand cu cel mai inalt varf: Chomolungma (8848 m). Celelalte sisteme muntoase care au o dezvoltare mai mare sunt cele care cuprind muntii Tian Shan, Altai, Saian, Verhoniansk, respectiv Kunlun, Qinling s.a.
In Asia se afla cateva dintre cele mai intinse podisuri de pe glob: Tibet, Gobi, Pamir, Dekkan, Podisul Arabiei, Podisul Siberiei Centrale.
Mai exista si campii, diferite ca marime sau origine: Campia Siberiei de Vest (aproape o treime din suprafata Europei), Campia Chinei de Est si Campia Indo-Gangetica, ultimele doua fiind unele dintre cele mai populate si fertile de pe glob.
In Asia se manifesta urmatoarele tipuri climatice:
clima polara, in Insulele Arctice si pe tarmul Oceanului Arctic, si subpolara, la sud de aceasta, pana in apropierea Cercului Polar de Nord; se caracterizeaza prin temperaturi cu medii anuale ce nu depasesc 0oC;
clima temperata, indeosebi temperat-continentala, cu 4 anotimpuri, precipitatii reduse si mari diferente de temperatura intre vara si iarna;
clima subtropicala, prezenta pe tarmul mediteranean al Asiei Mici si in unele regiuni din Asia de sud si de Sud-Est; se caracterizeaza prin veri calduroase si ierni blande, cu precipitatii reduse;
clima tropicala, diferentiata in clima musonica si clima tropicala uscata. Climatul musonic, prezent in India si Indochina, are doua anotimpuri: unul ploios si unul secetos. Climatul tropical uscat, prezent in S-V Asiei se caracterizeaza prin temperaturi ridicate si precipitatii reduse;
clima ecuatoriala, in sudul peninsulei Malacca si in unele insule indoneziene, caracterizata prin temperaturi ridicate tot timpul anului si precipitatii abundente.
Asia este un continent cu o bogata retea hidrografica:
regiuni endoreice, respectiv cu ape care nu se varsa inoceanul planetar, ci in lacuri (Amu-Daria, Lacul Aral), fie se pierd in nisipuri (Tarim) sau in mlastini. Mai ales in Asia Centrala.
regiuni areice, adica fara ape curgatoare: Podisul Arabiei, Partea centrala a podisului Karakum
fluvii ce e varsa in oceane: Obi, Ensei, Lena (Oceanul Arctic), Amur, Huang He, Chanjiang, Mekong (Oceanul Pacific), Salween, Gange, Indus, Tigru, Eufrat (Oceanul Indian)
lacuri: Marea Caspica, Marea Aral, Marea Moarta, acestea fiind ramasitele unor vechi mari, Baikal (1620 m adancime, record mondial in domeniu). Exista lacuri naturale sarate, vulcanice sau carstice. Au aparut si lacuri artificiale, in scopuri hidroenergetice.
In linii mari, zonele de vegetatie si faunistice urmaresc zonele climatice.
Tundra are o vegetatie discontinua si saraca, formata indeosebi din muschi, lichieni, ierburi si arbusti pitici. Se gasesc reni, ursi albi, vulpi polare, lupi de tundra, iepuri albi si mai multe specii de pasari.
Taigaua, cu o mare extensiune, este carcaterizata prin paduri de conifere (pin, larice, brad) si trubarii intense, Se pot gasi mamifere cu blana prtioasa (samur, vulpe, ras), erbivore (elan, ren de taiga) si peste 300 de specii de pasari.
Spre sud se dezvolta stepa si silvostepa. Stepa tipica, mai restransa, est formata din ierburi rezistente la seceta, o extindere mai mare avand stepa desertica, formata din smocuri de iarba aspra. Fauna cupronde mai ales rozatoare, dar si unele ierbivore: antilopa, calul lui Przewalski), camila cu doua cocoase s.a.
Vegetatia tropicala si subtropicala, foarte variata, este prezenta in sudul si sud-estul Asiei. Se gasesc peste 3000 de specii de arbori, plus ferigi uriase, liane. Pe alocuri padurile tropicale si subtropicale sunt intrerupte de savane. Fauna savanelor si padurilor este foarte variata si bogata: elefantul indian, tapirul, rinocerul, maimutele, antropoidele (urangutanul, gorila, cimpanzeul), leul, tigrul, serpi, soparle (intre care dragonul de Komodo), crocdilii si foarte multe specii de pasari.
Asia este cel mai populat continent, aici traind peste 3,5 miliarde de locuitori.
Acestia, dupa origine, se disting in mai multe rase:
mongoloida: mongolii, chinezii, coreenii, japonezii, precum si popoarele din Peninsula Indochina, vestul Asiei Centrale si altele;
euroasiatica: indienii, pakistanezii, iranienii, tadjicii, rusii, semitii;
negro-australoida: populatii din sudul Indiei, din arhipelagurile indonezian si filipinez;
Asia se inscrie intre continentele care isi mentin un spor natural insemnat. Acest fenomen se explica ca, desi natalitatea s-a mai redus, mortalitatea a scazut foarte mult.
Exista mari diferentieri regionale. Astfel, in timp ce in Asia de Est se inregistreaza valori sub media mondiala, in Asia de Vest, mai ales in tarile arabe, sporul natural este dublu fata de media mondiala.
O consecinta importanta a sporului natural ridicat o reprezinta ponderea mare a copiilor si tinerilor in totalul populatiei, respectiv un proces de intinerire demografica.
Asia este un continent cu o mmare varietate de resurse naturale, atat de subsol, cat si de subsol. Structura sa geologica a imprimat varietatea, dar si inegalabila raspandire a resurselor de subsol.
Astfel, se gasesc:
> combustibili minerali fosili: carbuni (peste 3 cincimi din rezervele modiale, indeosebi China si India), petrol si gaze naturale (peste 2 treimi din rezervele mondiale), zacaminte de staniu
> minereuri: fier, cupru, plumb, zinc, bauxita, zinc
> sare, fosfati
> metale pretioase: aur, argint, platina
> roci de constructie: granit, bazalt, marmura (India, Indochina, Asia Centrala, China, Japonia)
> resurse de sol: terenuri arabile, pasuni, paduri
> potential hiroenergetic (locul 2 in lume, dupa cele doua Americi la un loc): fluviile siberiene, cursurile de apa din Asia de Sud
Populatia: 19,4 mil. loc.
Capitala: Riyadh
Este cea mai intinsa tara din regiune si totodata una dintre cele mai mari de pe glob.
In cea mai mare parte, relieful consta dintr-un podis marginit de lanturi muntoase. Muntii sunt in general scunzi, avand inaltimi de aproximativ 1000 m, cu exceptia lantului din vest, pararel cu tarmul Marii Rosii, care culmineaza la peste 2500 m.
Podisul este in asamblu ondulat si ocupat de doua deserturi: Nefud, in nord, si Rub al Khali, in sud.
In cea mai mare parte a teritoriului clima este tropical-uscata, desertica: temperaturi ridicate, mari amplitudini termice si precipitatii scazute (in general sub 100 mm anual). Ca urmare, cursurile de apa permanente lipsesc.
Vegetatia naturala este in mare parte absenta sau foarte saraca, xerofila (adaptata la uscaciune). Numai in sud-vestul tarii exista paduri.
Fauna este saraca in mamifere (sacalul, mai multe specii de antilope- intre care Oryx- maimute s.a.) si mai bogata in pasari, in zona litorala, si reptile (cobra de nisip, vipera s.a.)
Arabia Saudita inregistreaza unul dintre cele mai mari sporuri naturale din lume, de peste doua ori mai mare decat media mondiala. Datorita acestui spor, precum si a celui migratoriu dintr-o vreme, Arabia Saudita a cunoscut o spectaculoasa crestere a populatiei in ultimele 2 decenii ale secolului al XX-lea: de la circa 8 milioane la aproape 20 de milioane.
O consecinta pozitiva fireasca a sporului natural ridicat o constituie ponderea mare a tinerilor in totalul populatiei.
In Arabia Saudita inca exista populatii nomade, adica triburi de beduini, care se deplaseaza in cautarea hranei pentru animalele pe care le cresc.
Populatia este repartizata inegal pe suprafata tarii, fiind concentrata in zona litoralului Marii Rosii si al Golfului Persi si in apropierea acestora, a tarii.
Pricipalele orase sunt : Riyadh, Jiddah, ambele din categoria oraselor precum si zona capitalei. In schimb alte regiuni sunt foarte slab populate sau chiar nepopulate, cum este desertul Rub al Khali, care ocupa treimea sudica milionare, Mecca, Medina si Taif.
Cu exceptia capitalei, Riyadh, celelalte centre urbane importante, Jiddah, Mecca, Medina, Taif, se afla pe tarmul Marii Rosii sau in apropierea acestuia.
Arabia Saudita detine cele mai mari zacaminte de petrol de pe glob, apreciate cam la un sfert din totalul mondial; are si bogate zacaminte de gaze naturale.
Economia se bazeaza pe exploatarea si, mai recent, prelucrarea petrolului. Este un exemplu tipic de tara care a cunoscut o dezvoltare economica substantiala ca urmare a valorificarii acestui combustibil, solicitat intens pe plan mondial.
In ultimii ani ai secolului al XX-lea Arabia Saudita a devenit cel mai mare producator si exportator de petrol din lume. Mai mult de o treime din productia sa de petrol provine din exploatari submarine. Paralel si-a dezvoltat o industrie petrochimica proprie, in prezent platforma de la Dhahran fiind cea mai mare din lume.
Arabia Saudita are si o productie industriala diversificata: metalurgie feroasa si neferoasa (aluminiu), constructii de masini (inclusiv electronica si electrotehnica), ciment, textile s.a.
Fiind deficitara in resurse de apa, Arabia Saudita si-a dezvoltat cea mai puternica industrie de desalinizare a apei de mare din lume. Apa astfel obtinuta asigura peste doua treimi din necesarul tarii, iar sarea rezultata este folosita ca materie prima in industria chimica.
Agricultura, traditional axata pe cresterea nomada a animalelor, s-a diversificat datorita irigatiilor, cultura plantelor capatand o pondere mai mare. De pilda, din importator Arabia Saudita a ajuns exportator de cereale. Un loc important il ocupa plantatiile de curmali.
In zootehnie predomina cresterea cornutelor (ovine si caprine) si a camilelor.
Arabia Saudita este una dintre cele mai moderne retele de transport din regiune si totodata de pe continent. Se reamarca reteaua de autostrazi si aeroporturi moderne (din Riyadh, Jiddah si Mecca), precum si porturile petroliere Ras Tannurah, la Golful Persic, cel mai mare din lume, si Yanbu, la Marea Rosie.
De asemenea, dispune de mari conducte care transporta petrolul spre Marea Mediterana si Marea Rosie, de unde, imbarcat in petroliere, acesta ia calea Europei si Americii.
